Blogul Bibliotecii Municipale Făgăraş

Dirijor: Ioan OARCEA

Corul de cameră ASTRA are o puternică tradiție în Asociația Transilvană pentru cultura și literatura poporului român, fondată în 1861 sub patronajul mitropolitului Andrei Șaguna. În ultimii 30 de ani, corul a susținut peste 700 de concerte a cappela și 80 de concerte vocal-simfonice. A participat la festivaluri, concursuri, proiecte culturale și parteneriate corale în Anglia, Austria, Belgia, Bulgaria, Canada, Cehia, Elveția, Franța, Germania, Grecia, Italia, Olanda, Polonia, Serbia, Spania, Ungaria, România.

Repertoriul corului cuprinde peste 400 de lucrări a cappela și peste 50 de lucrări vocal-simfonice din creația compozitorilor: Bach, Beethoven, Berlioz, Bernstein, Bizet, Bruckner, Charpantier, Carissimi, Dvorak, Faure, C. Franck, Gounod, Haendel, Mendelssohn-Bartholdy, Mozart, Carl Orff, Puccini, Richter, Scapin, Schubert, Stravinski, Verdi, Vivaldi.

Din anul 1996, corul ASTRA este membru fondator al Asociației române de cânt coral care face parte din Federația corală internațională A coeur joie și Organizația internațională a francofoniei (OIF), iar din anul 1999 Corul Astra este membru Forumului cultural balcanic.  

Repertoriu:

1. Închinarea păstorilor – Dan Pavelescu
2. Cântec de Crăciun – Gheorghe Budiș
3. Mare minune – Gheorghe Cucu
4. Se lasă seara – Colind din Tirol
5. Rămân și eu la ieslea Ta – Anonim 1592
6. Spre Bethleem treceau păstorii – L. H. Redner
7. Ding, dong – Melodie franceză sec. XVI
8. Sara-i bun’a lui Crăciun
9. Mărire-ntru Cele’nalte – Nicolae Lungu
10. Domnul Sfânt când s-a născut – Tiberiu Brediceanu – Solo: Elena Tofan
11. Colind uitat – Mihail Jora – Solo: Orsolya Lovenberger
12. What child is this – Solo: marta Lovenberger
13. O, noapte sfântă! Adolphe Adam – Solo: Angela Hociung
14. Astăzi s-a născut – Timotei Popovici
15. Într-o iesle – Colind popular polonez
16. Linu-i lin – Ioan D. Chirescu – Solo: Angela hociung
17. Trei păstori – Lucian Nireșteanu
18. Colind – Ana-Maria Meza
19. Floricica – Francisc Hubic
20. Rămâi, om bun, sănătos! – Ion Criveanu
21. Stille Nacht – Franz Xaver Gruber
22. Vine Crăciunu’ pe sară – Nicolae Ursu
23. Tri ficiori ca tri bujori – Nicolae Sebeșan
24. Suită de colinde din repertoriul internațional – Dirijor – Elena Tofan
25. Away in a manger – Dan Pavelescu
26. We wish you a Merry Christmas – Dan Pavelescu
27. Jingle bells – Dan Pavelescu
28. Mary’s Little Boy Child – J. Hairston
29. O, ce veste minunată! – Dumitru G. Kiriac
30. Plecarea magilor – Dumitru G. Kiriac

Domnul din ceruri făr-de-nceput,

Dintr-o fecioară azi s-a născut.

Hai cu toţii spre Betleem să pornim!

Să-l slăvim, să ne-nchinăm! Să-l slăvim!

Ciobănaşi din depărtare fug la iesle să adore

Prunc preasfânt. Prunc preasfânt,

Pe cer în coruri sfinte, îngerii cântă dulce

Mărire lui Iisus, mărire lui Iisus!

Nașterea lui Iisus ”rămâne în ea însăși o Taină de adâncime de necuprins cu mintea, pe care nici îngerii nu au putut-o pricepe. ”Taina cea din veac  ascunsă și de îngeri neștiută” (Cântările octoihului, glas 4). Esența acestui slăvit praznic împărătesc, este miezul creștinătății însăși, căci fără Iisus, mântuire lumii, nu este: ”Fără de mine, nu puteți face nimic!” (Ioan, 15:5).

Nașterea Cea mai presus de fire a Pruncului Iisus este Răsăritul cunoașterii voii lui Dumnezeu pentru umanitate și dovedește neîndoielnic,  faptul că Dumnezeu a arătat dintotdeauna iubire către om, a arătat compasiunea, a  arătat dragoste și dor, făcându-i omului iarăși, chemarea cea către Rai. De aceea, Hristos este Răsăritul Cel de Sus, Soarele dreptății, Lumina cunoștinței, Reperul fundamental și Calea umanității întregi spre mântuire, spre Împărăția lui Dumnezeu.

Colindele sunt muzica de taină din adâncul cuvintelor Dumnezeieștilor Scripturi, dogmă despre venirea lui Dumnezeu în lume pentru mântuirea noastră, legătura dintre sufletul lumii și Duhul lui Dumnezeu, dintre Raiul lui Dumnezeu și Adam cel căzut din el și pierdut în lumea păcatului, oglinda revelației divine, puntea dintre om și Dumnezeu, pecetea împăcării prin Nașterea lui Iisus, Fiul Celui Preaînalt, Emanuel, care se tâlcuiește ”Cu noi este Dumnezeu”. Iisus este Mântuitorul lumii. Colindele sunt Sfânta Scriptură cântată pentru omul credincios, care poartă în ele Adevărul revelat din Ceruri prin Duhul Sfânt. Poartă profețiile proorocilor, celor de demult care l-au văzut cu ochii minții pe Iisus venind în lume ca să-l mântuiască pe om ( Părintele Calistrat, Taina cuvântului).

Caracterul hristocentric al spiritualității creștine își are rădăcinile în însuși caracterul hristocentric al vieții (Filipeni, I, 21), sens pe care întruparea lui Hristos l-a definit ca răscumpărare, înfiere, refacere a chipului și realizare a asemănării până la îndumnezeire, în și prin Hristos (Antonie Plămădeală, Tradiție și libertate în tradiția ortodoxă).

Volumul lui Paul Evdokimov, Viaţa spirituală în Cetate este un laitmotiv al luminii.
Cartea deschisă a împărăţiei. De la Betleemul Naşterii la Ierusalimul Învierii accede la Sfânta Liturghie. „În Liturghie, noi devenim contemporani reali ai evenimentelor biblice, de la Geneză până la a doua Venire”.
Credo. Ghid istoric şi teologic al crezurilor şi mărturisirilor de credinţă în tradiţia creştină este rodul unei cercetări pe care teologul Jaroslav Pelikan a desfăşurat-o vreme de 60 de ani.
Învăţătura creştină venită de la marele duhovnic al ortodoxiei, arhimandritul Teofil Părăian, are o puritate cristalină, aşa cum avea să remarce Ovidiu Moceanu. Monahul de la Sâmbăta a redat cuvântului forţa lui originară şi ideii, tensiunea sacră a dinamismului sofianic. Volumele expuse Sărbători fericite, Cu faţa spre veşnicia fericită, Lumini de gând sunt o pledoarie pentru lumina credinţei. Volumul Părintele Arsenie Boca – o viață închinată schimbării vieții noastre, reunește mărturiile celor care l-au cunoscut şi s-au ”împărtăşit” din învăţătura părintelui Arsenie Boca. Propovăduirile lui se instituie într-o vie restaurare a celui mai autentic duh ortodox. Smerenia şi puritatea vieţii înalţă, zideşte. Părintele Arsenie Boca este de o reală valoare spirituală, care s-a făcut foarte cunoscut în părţile ardelene prin viaţa lui personală, riguros morală, prin predicile lui de o mare putere de influenţă asupra sufletelor şi printr-o pătrunzătoare artă de a lămuri stările de psihologie religioasă şi de a da sfaturi duhovniceşti. În scurtă vreme, Mănăstirea Sâmbăta de Sus a ajuns un loc de pelerinaje religioase, sute şi mii de oameni venind să-a asculte pe Părintele Arsenie. Până în anul 1945, mişcarea de la Sâmbăta de Sus avea un caracter pur religios, fără nici un fel de amestec politic ( Nichifor Crainic, 1955).
Mănăstirile şi schiturile ortodoxe sunt vetre de spiritualitate pentru închinare şi liniştire sufletească. (Vlasie Mihai, Drumuri spre mănăstiri). Mănăstirea Brâncoveanu de la Sâmbăta de Sus, Mănăstirea Bucium, Mănăstirea Dejani, Mănăstirea Berivoii Mari sunt vetrele de spiritualitate şi istorie din Ţara Făgăraşului.
În volumul Sărbători religioase, datini şi credinţe populare Ioan Ţoca redă scrieri laice şi religioase, legende şi mituri populare hagiografice. Îmbinând armonios evenimentul religios cu cel folcloric, fiecare lună a anului are în vedere atât praznicele ortodoxe cât şi datinile şi credinţele populare .
Colinzi din Ţara Făgăraşului este o culegere consacrată producţiei folclorice de poezie cu caracter ritualic-colindatul cetei de feciori, ţurca, colindatul copiilor cu steaua, cu irozii.
Ţara Făgăraşului este în viziunea etnografilor şi folcloriştilor, o zonă distinctă prin specificul portului şi a datinilor, prin bogăţia şi valoarea folclorului lirico-epic. Cercetarea  etnografiei şi folclorului din Ţara Oltului a fost iniţiată de sociologul  Dimitrie Gusti, remarcă Ion Funariu, autorul volumului, Colinzi din Țara Făgărașului. Rezultatele investigaţiilor au fost consemnate de Traian Herseni în publicaţii. Drăguş, un sat din Ţara Oltului, Forme străvechi de cultură populară românească, studiu de paleografie a cetelor de feciori din Ţara Oltului se înscriu în patrimoniul etnocultural al Țării Făgărașului. Colinzi din Ţara Făgăraşului este prima culegere consacrată producţiei folclorice de poezie cu caracter ritualic: colindatul cetei de feciori, ţurca, colindatul copiilor cu steaua, cu irozii. Luminatul praznic al Naşterii Domnului semnifică împlinirea făgăduinţelor şi nădejdilor pe care Dumnezeu le-a dat oamenilor încă de la Început ca un îndemn pe drumul ce duce spre Mântuire.

Viorica Bica