Colaboratori: Colegiul Național Radu Negru; Școala gimnazială Mândra; Liceul Teologic Ortodox ”Sfântul Constantin Brâncoveanu”
Participanți: 70
CLUBUL LAUDATIO
Elogiu adus limbii române: Alexei Mateevici – LIMBA NOASTRĂ – Recital de poezie – Ioana Frâncu, Colegiul Național Radu Negru, clasa a V-a
Portrete ale Unirii – Expoziție de artă, Vasile Vereș, Școala gimnazială Mândra, clasa a VIII-a
CLUB LAUDATIO este unul dintre serviciile moderne de bibliotecă prin care instituția noastră promovează elevii făgărășeni și le oferă un context distinct întru afirmarea spiritului lor estetic în creații literare și artistice. În spațiul bibliotecii, bibliotecarii sunt cei care descoperă strălucirea, ardoarea creativă a adolescenților. Astfel, deschidem dialogul preocupărilor constante pentru tot ceea ce creează și interpretează ei: poezie, eseu, desen, grafică, pictură, iconografie, artă interpretativă, teatrală și recitativă, artă vizuală. Activitățile cultural-naționale ale bibliotecii sunt oportunități de afirmare artistică și voluntară: organizarea expozițiilor de pictură, artă grafică, desen, recitaluri de poezie, lecturi din eseuri literare, video-proiecții, interpretările vocal-instrumentale. În cadrul acestor evenimente, membrii Clubului Laudatio sunt promovați în comunitatea făgărășeană și câștigă aureola de voluntar în bibliotecă, prin participarea activă la celebrările organizate de biblioteca Octavian Paler: Ziua Culturii Naționale Mihai Eminescu, Ziua cititului împreună/cu voce tare, Ziua bibliotecii, Lecturi Urbane, Nocturna bibliotecii.
Anul 2018 subliniază existența a patru ani de succes pentru membrii fondatori ai clubului: Robert Manciu, Maria Bălăceanu, Felix Husac, Ștefan Ramba, Simona Gridan, Vlăduț Creangă, azi studenți în centre universitare –Cluj, Sibiu, Iași, fiecare cu legenda sa personală, cizelată și estetizată în creuzetele acestui „laborator” Laudatio. Deschidem această lume noii generații, pentru a fi, a face, a avea – timp, inspirație și zămislire. Le numim întâlniri admirabile, mirari – a contempla, a se mira, a admira, miroir – oglindă: cine admiră se oglindește în obiectul admirat (Anton Dumitriu)”
-prezintă bibliotecar Bucur Raluca Maria
Portrete ale Unirii – Expoziție de artă, Vasile Vereș, Școala gimnazială Mândra, clasa a VIII-a, prezintă prof. Mihaela Bîlbă
”O să încep cuvântul meu, care vreau să fie ca un dar, atât pentru noi, dar mai ales pentru creatorul acestor frumoase și artistice lucrări realizate de Vasile Vereș, elev al Școlii gimnaziale Mândra. Expresie, uneori culoare, alteori alb-negru, toate pun pe filă, emoții, gânduri, trăire, viața interioară, adolescența, curiozitatea și țeluri înalte. Toate acestea îl descriu pe Vasi, un copil abia intrat pe poarta adolescenței, un mic creator care cu timpul va deveni mare. Seara aceasta va fi pentru el o experiență pe care nu o va uita niciodată. Oricare ar fi curgerea lui prin această lume, de pe rolul de artist, această experiență va fi unică pentru că ”prima iubire nu se uită niciodată”.
CENTENAR. FILE DE ISTORIE LOCALĂ
Restitutio Ion Codru Drăgușanu. Peregrinul transilvan
-prezintă prof. Viorica Bica
În anul 1910, N. Iorga reedita o ”carte rară, una dintre cele mai interesante, mai bogate în idei, în fantezie, în puncte de vedere originale”: „Peregrinul transelvan” de Ion Codru Drăguşanu, „boier” din vechea nobilime grănicerească a Ţării Făgăraşului, fost profesor la Ploieşti, comisar de propagandă în timpul revoluţiei de la 1848, fapt pentru care a fost arestat de trupele represive, întemniţat şi apoi expulzat peste munţi, vice-căpitan al ţinutului natal. O dată repusă în circulaţie, cartea avea să trezească un interes constant şi admiraţia crescândă a generaţiilor succesive de cititori, apte să-i aprecieze valoarea. Şerban Cioculescu, al doilea editor, a intuit şi adevăratele valenţe artistice ale textului. Redactat sub forma unui „jurnal – memento” cartea se constituie ca operă literară sub forma unei suite de treizeci şi cinci de pseudoscrisori, trimise „unui amic în patrie” între anii 1835 şi 1848, în timpul călătoriilor sale. Conștiința unității românilor, argumentele istorice care acced spre această năzuință legitimă nu sunt formulate direct, dar se întrevăd în multe pasaje ale cărții. Elogiul strămoșilor, sentimentul apartenenței la neamul românesc care a supraviețuit vitregiilor istorice, i-au fost insuflate de dascălii de țară. Pentru cărturar, conștiința etnică înseamnă conștiința romanității. De aceea, călătorul ardelean vizitează Cetatea eternă, preamărind vestigiile ei glorioase. Italia se concentrează pentru el în Roma lui Traian, aducând un pios omagiu strămoșilor
Ion Codru Drăgușanu – precursor al ideii de unitate a tuturor românilor
prezintă prof. Nicolae Postolache, Colegiul Național ”Radu Negru”
”Ion Codru Drăgușanu a fost un pașoptist prin acțiunile sale politice, un adept al iluminismului național românesc prin susținerea Școlii Ardelene și implicarea în promovarea idealului național, un slujbaș ”zelos ” în folosul românilor și românismului prin funcțiile pe care le-a ocupat de-a lungul vremii. Indubitabil, prin acțiunile și ideile sale, s-a înscris în rândul românilor patrioți care au reînviat spiritul național din Transilvania, pregătind astfel ora astrală a istoriei tuturor românilor, Marea Unire de la 1 decembrie 1918”.
File din ”Peregrinul transilvan”, prezintă elevii Colegiului Național Radu Negru, coordonator prof. Nicolae Postolache
Istorie și realitate. Jurnalism și literatură, prezintă prof. Liviu Ioani
”Evenimentele trecute, le consemnăm atât prin importanța lor de atunci, cât și prin rezonanța lor în actualitate. Reprezintă lumina care vine din urmă spre a ne călăuzi pașii îndreptați înainte. Momentul calendaristic actual ne îndreaptă atenția spre România unită, împlinită în 1918, acum 100 de ani”.
Artă interpretativă: nai, Iuliana Vulcu, Colegiul Național Radu Negru, clasa a XI-a E
Deșteaptă-te, române!
Imnul național ”Deșteaptă-te române!” este o pledoarie pentru ”devenirea noastră întru ființă”. Din interpretarea la nai de către Iuliana Vulcu, răzbate ”duhul nostru etnic” (prof. Viorica Bica)
Filonul folcloric din Ţara Făgăraşului, interpretat la nai de Elena Iuliana Vulcu, apare în toată plenitudinea, cu o ritmică, o legănare proprie. Creaţia populară românească este o mărturie a unităţii de origine, de gândire şi de teritoriu a tuturor românilor, a dăinuirii lor (prof. Viorica Bica)
Imaginea satului între trecut și prezent, prezintă prof. dr. Maria Racu, director Colegiul Național ”Radu Negru”
”Satul – idee” al lui Blaga, este, în ultimă instanţă, emanaţie a realităţii obiective. Pe temeiul reminiscenţelor din propria copilărie, filosoful a construit un sat ipotetic, rezumativ , un sat în care a încercat să concentreze chintesenţa fenomenului românesc (Micu, Dumitru, ”Estetica lui Lucian Blaga”).
Și noi am semnat la Alba-Iulia!
-Prezintă ing. Ioan Ciungara
La Alba-Iulia, ”toată românimea transilvană, din centru până spre toate laturile, este reprezentată în această impresionantă galerie de personalități și caractere umane exemplare” (George Ivașcu, ”Istoria literaturii române”). În această ”galerie de personalități și caractere umane exemplare” se înscriu semnatarii adeziunilor din Țara Făgărașului.
Ioan Mândrea – ”Drumul spre Unire. Acțiuni politico-naționale ale românilor din Țara Făgărașului de la 1848 la1918. Oameni și fapte”. Brașov, Editura Libris Editorial, 2018
-prezintă prof. Viorica Bica
”Patrimoniului istoric al Țării Făgărașului i se adaugă un nou volum dedicat actului istoric al înfăptuirii statului unitar român modern : Drumul spre Unire. Prof. făgărășean Ioan Mândrea readuce în paginile cărții, file din istoria Țării Făgărașului : Revoluția Română de la 1848 din Țara Făgărașului, Suplica Țării Oltului adresată Cancelariei de la Viena 31 iulie 1861, 4 martie 1866. Fostul domnitor al românilor este aclamat la Făgăraș, Voluntari din Țara Făgărașului participanți la Războiul de independență al României (1877-1878), Acțiuni de solidaritate ale românilor din Țara Făgărașului cu mișcarea memorandistă din Transilvania (1892-1894), Țara Făgărașului în timpul Primului Război Mondial, (1914-1918), 1918 în Țara Făgărașului. De-a lungul proceselor și fenomenelor istorice, autorul accede de la conștiința de neam la conștiința unității etnice și a unității politice a făgărășenilor. Studiile istoricilor, articolele din presa vremii, documentele din arhivele Brașovului – crediționale, procese-verbale – definesc construcţia arhitectonică a volumului. Cercetător pasionat, prof. Ioan Mândrea a publicat lucrări în ”Revista de Istorie a Academiei Române”, ”Revista Apulum”, ”Cvmidava”. În an aniversar, capitolul 1918 în Țara Făgărașului încununează conștiința unui neam jertfelnic pentru țară”. Cele două prefețe semnate de Marian Rosaliu, Prefectul județului Brașov – ”Argument istoric” – și Gheorghe Sucaciu, Primarul municipiului Făgăraș – ”Țara Făgărașului – Realitate și perspectivă”– promovează editarea acestei cărți-document a Țării Făgărașului”.
Ortodoxie și unitate națională în gândirea părintelui Dumitru Stăniloaie, prezintă preot profesor dr. Ciprian Valentin Bîlbă, Liceul Teologic Ortodox ”Sfântul Constantin Brâncoveanu”
”Piatra unghiulară de la care porneşte părintele Stăniloae atunci când îşi fundamentează liniile spirituale ale teologiei sale naţionale, este introducerea neamului în siajul creaţiei divine. Dumnezeu a creat toate lucrurile acestei lumi, inclusiv neamurile, avându-şi raţiunea de existenţă în planul creator divin. „În felul acesta calitatea naţională a eului omenesc nu este ceva accidental, de suprafaţă, aposterioric, ci face parte din destinul esenţial al lui, se cuprinde printre determinantele imaginii lui eterne. Modelul ceresc al fiecărui om e modelul omului concret, precizat istoriceşte” (Stăniloae, 2014, p. 19). Procedând în acest fel şi punând bazele „ontologiei spiritualităţii româneşti”, poate spune apoi lucruri de profunzime tainică despre om ca chip a lui Dumnezeu şi mădular al poporului din care face parte, chip care se reflectă apoi în mod particular în spaţiul existenţial românesc sub formă de luciditate şi duioşie, dor şi omenie, ironie şi umor, ospitalitate şi echilibru. Numai pe acest fond divin de proiectare a existenţei românului cu toate datinile şi obiceiurile lui, cu toate colindele, horele şi doinele lui, poate fi specificată unicitatea originii şi evoluţiei neamului românesc în calitate de „latinitate orientală”, de punte între Orient şi Occident. Aceste calităţi fac parte din fondul ontologic al ortodoxiei româneşti sau al românismului ortodox (Stăniloae, 1992). Părintele Stăniloae ajunge până acolo încât consideră că însuşirea comunicativităţii pe care românul o deţine din belşug, reprezintă o reflexie a comunicării între persoanele Sfintei Treimi: „Omul bun e omul comunicativ. Când nu ai pe cineva cu care să comunici, ţi-e „urât”. Numai omul comunicativ îţi face viaţa frumoasă, plăcută. Se afirmă prin aceasta firea comunicativă a românului. Eu am nevoie de altul, altul are nevoie de mine. Se afirmă prin aceasta valoarea persoanei. Când mă aflu numai între lucruri „mi-e urât”. Aceasta arată că la fundamentul existenţei nu e o esenţă impersonală, ci o comunicare de persoane, adică Sfânta Treime.” (Stăniloae)”.
Sufletul Cetății – ”Hronicul și cântecul vârstelor”, Lucian Blaga, prezintă elevii Liceului Teologic Ortodox ”Sfântul Constantin Brâncoveanu”
Adunarea Naţională de la 1 decembrie 1918 de la Alba Iulia este evocată de Lucian Blaga în ”Hronicul și cântecul vârstelor” cu un entuziasm sincer, spontan: ”pusesem temeiurile unui alt Timp”, „faptul de la răscrucea zilei, cu tăria şi atmosfera sa ne comunică o conştiinţă istorică”.
Andrei Șaguna și Sextil Pușcariu – o prietenie din satul Veneția de Jos – Țara Făgărașului, prezintă preot Alexandru Socaciu, parohia Veneția de Jos
Prof. Viorica Bica
Blogul Bibliotecii Municipale Făgăraş 