LANSARE DE CARTE IOAN FĂGĂRĂŞAN O VIAŢĂ DE OM MONOGRAFIE A SATULUI RÂUŞOR


IMG_20160813_143313

 

Vineri, 12 august, 2016, la ora 13,00, a avut loc la Râuşor, lansarea de carte a volumului „O viaţă de om. Monografie a satului Râuşor” de Ioan Făgărăşan.

Structurată în trei capitole: I. „Cartea satului, a oamenilor”; II. „Cartea lucrurilor”; III. „Cartea mea”, monografia readuce în conştiinţa generaţiei de azi, „obârşia”, statornicia oamenilor şi a locului. Iniţial, volumul a fost dactilografiat de către autor, colonel ® Ioan Făgărăşan. Manuscrisul a văzut lumina tiparului, datorită nepotului autorului, prof. ing. Octaviann Pică, fiu al satului (e-mail: titi_pica@yahoo.com).

Au luat cuvântul: prof. ing. Octavian Pică; prof. Ioan Funariu (Făgăraş); prof. univ. Dumitru Batâr – Facultatea de Ştiinţe socio-umane, Sibiu, prof. dr. Maria Batâr Liceul „Onisifor Ghibu” (Sibiu); prof. Florentin Olteanu, preşedintele Asociaţiei Culturale „Negru-Vodă”, Făgăraş; cercetător ştiinţific Constantin Băjenaru, Muzeul Ţării Făgăraşului „Valer Literat”; preot Nicolaie – Andrei Vasu – parohia Râuşor; preot Cosmin Moldovan – parohia Sebeş; colonel ® Titus Oană, preşedintele ANVR (Făgăraş); prof. Viorica Bica – Biblioteca Municipală „Octavian Paler”, Făgăraş; Ionuţ Sas – Casa de Cultură-Făgăraş; dr. Doina Muntean, medic pediatru – Râuşor; Teodora Ţarog (Râuşor); inginer Ioan Ciungara – Pojorta, Viorica Cerbu,  interpret muzică populară (Râuşor); Iacob Ungar (Mândra); Marcel Gheorghe Muntean (Râuşor).

Alocuţiunile invitaţilor au relevat importanţa editării monografiilor zonale, a reevaluării patrimoniului rural. Editarea monografiilor zonale reprezintă o etapă esenţială pentru conturarea sintezelor, pentru fundamentarea unui demers ştiinţific. Din această comunitate se desprinde parcursul unei vieţi, cel al lui Ioan Făgărăşan, colonel ®.

Satul românesc vieţuieşte aici, în virtutea unei străvechi tradiţii. „Moştenirea din bătrâni alcătuieşte însuşi felul de existenţă al acestei comunităţi. În satele ce păstrează încă nealterată o viaţă originară, organică şi arhaică, moştenirea din bătrâni funcţionează pe toate planurile şi în toate direcţiile acestor aşezări. Tot ceea ce vine din trecut are un caracter aproape religios, faţă de care se impune cel mai profund respect” (Bernea, Ernest, „Spaţiu, timp şi cauzalitate la poporul român”, Bucureşti, editura Humanitas, 1977). Un simbol al tradiţiei, îl reprezintă pentru oamenii Râuşorului, „vatra”.  „Eu cred că veşnicia s-a născut la sat”, avea să scrie L. Blaga, în poemul său, „Sufletul satului”. În „vâltoarea trecerii”, satul rămâne identic cu înţelepciunea din străbuni, cu tradiţiile şi obiceiurile ce vieţuiesc aici, cu oamenii locului a căror viaţă stă sub semnul exemplarităţii. Ioan Făgăraşan (n. 1 martie 1920, d. 31 martie 2009), colonel,  este unul dintre ei, aşa după cum volumul poartă titlul: „O viaţă de om”, trăită cu demnitate, în slujba comunităţii şi a ţării.

Prof. Viorica Bica

Biblioteca Municipală „Octavian Paler” Făgăraş

Lasă un comentariu

BIBLIOTECA MUNICIPALĂ „OCTAVIAN PALER”-LECTURA DE VACANŢĂ


EXPOZIŢIE DE CARTE
LECTURA DE VACANŢĂ
Motto: „Citim ca să trecem examene (deci, lectura studiu), ca să omorâm timpul (deci, lectura de loisir) sau citim din profesiune (deci lectura informativă). Lectura ar putea fi un mijloc de alimentare spirituală continuă, nu numai un instrument de informație sau de contemplație”.(Mircea Eliade)

IMG_20160718_142657

Citatul lui M. Eliade, argumentează de fapt, atributele lecturii ca instrument de formare, instruire continuă.

IMG_20160718_142829
În volumele „Orizonturile lecturii”, „Lectura – un eveniment al cunoaşterii”, Ion Vlad parcurge etapele hermeneutice, situate „sub semnul protector al lecturii“.

IMG_20160718_142800

În paginile de lectură regăsim o dinamică a textului literar, ce invită la introspecţie, luciditate sau imaginar. „Elementul distinct şi specific pentru literatură devenind imensa deschidere în planul semnificaţiilor, sfera conotaţiilor îşi păstrează, nealterată, dimensiunile inepuizabile, iar creaţia/opera îşi revelează, de fiecare dată, disponibilităţile deschiderii prin relaţia semnificant-semnificat, relaţia unde posibilităţile lecturii, interpretării asociaţiilor de elemente etc. sunt nelimitate” (Ion Vlad).

IMG_20160718_142835
„De la Thomas Mann sau de la Heinrich Mann, şi prin Robert Musil şi Hermann Broch, literatura a redescoperit raţiunea de a fi a meditaţiei şi a unei înalte şi profunde intelectualizări a scrisului. Fără acestea, adevărurile n-ar fi putut fi rostite cu o atât de dramatică forţă. Într-o lume atinsă de agenţii răului, în spaţiul şi în timpul unei demonii cuprinse de o frenezie irepresibilă, literatura a avertizat şi a comentat, a statuat regimul lucidităţii reflecţiei pentru ca invarianţii narativi, evenimentul, ipostazele narative, personajele, trama, climaxul acţiunii epice, logica compoziţiei şi instrumentele comentariului (jocul, parodicul, satira, ironia, deriziunea, o inepuizabilă recuzită de semne ale limbajului şi ale artelor non-verbale) să poată atrage atenţia asupra prăbuşirii în neant” (Ion Vlad).

IMG_20160718_142750
„ A citi înseamnă a învăța. E o formă de experiență sau, mai bine zis, un multiplicator pentru experiențele noastre: căci dacă ne-am mărgini la ceea ce putem trăi sau vedea în jurul nostru într-o viață de om, am fi foarte săraci” (Nicolae Manolescu).

IMG_20160718_142717
Varietatea creațiilor artistice aparținând unor genuri și specii literare diferite, care se integrează în sfera literaturii pentru copii, deschid un câmp larg al receptării lecturii.

IMG_20160718_142921
Dintre creațiile literare în proză, basmele și poveștile au rămas de-a lungul veacurilor operele cele mai îndrăgite de copii, începând din primii ani ai copilăriei și până aproape de adolescență, cu o valoare instructiv-educativă. Ele au scopul de a dezvolta procesele de cunoaştere, procesele afective, contribuind, astfel, la definirea personalităţii lor.

IMG_20160718_142738

Lasă un comentariu

Biblioteca „Octavian Paler” şi Făgăraşul tău.ro vă invită la lectură


MIRCEA HANDOCA

MIRCEA ELIADE ŞI CONTEMPORANII SĂI

Bucureşti, editura Lider, 2009

http://fagarasultau.ro/2016/07/08/mircea-handoca/

 

eliade

 

Volumul editat de Mircea Handoca, este destinat receptării istoricului religiilor şi memorialistului, în contemporaneitate. I-au fost consacrate mărturiile spiritelor enciclopedice din perioada anilor 1935-1944: Emil Cioran, Constantin Noica, Octav Şuluţiu, Mihail Şora, Petru Comarnescu, Edgar Papu, N. Steinhardt, Vintilă Horia, Horia Roman. În anii postbelici,  Virgil Ierunca, Monica Lovinescu, Sandală Stolojan, Eugen Ionescu, Sergiu Al-George, Georges Dumezil, Paul Ricoeur, Henry Corbin, Douglas Allen, Mac Ricketts, Dennis Doeing, Norman Girardot au restituit un timp al memoriei. Au rămas memorabile conferinţele lui Eliade susţinute la  asociaţia „Criterion” şi în amfiteatrul Odobescu de la Facultatea de Litere şi Filozofie din Bucureşti. În volumul „Convorbiri cu şi despre Mircea Eliade”, Constantin Noica avea să cosemneze: conferenţiarul „transmitea ca în orice convorbire, acea fervoare a spiritului pe care n-am mai întâlnit-o la nimeni şi care, sunt sigur, date fiind succesele sale în străinătate, îl va fi întâlnit în toată viaţa. Nu era un om: era un blând incendiu care,  iată, a venit să încălzească inimile şi cugetele lumii intelectuale” (Edit. „Criterion”, p. 258). În arhiva lui Mircea Eliade, s-au descoperit 24 de scrisori ale lui Ionel Jianu din perioada anilor 1928-1936. Selectăm din mărturiile lui I. Jianu: „Mircea Eliade ne fascina prin curiozitatea sa intelectuală, prin puterea sa de muncă, prin vastitatea cunoştinţelor şi prin intensitatea trăirii. Miop, scund, cu părul roşcat, cu privirea ascunsă în dosul ochelarilor. Simţeai în el, o flacără vie, o ardere în alb. Trăia la o înaltă tensiune. Vorbea şi lucra cu fervoare. Ştia să descopere mereu tâlcuri noi, nebănuite, în interpretarea realităţii. Ştia să ne dezvăluie o nouă dimensiune a lumii. Era un spirit viu, un om viu” (Ionel Jianu, „Amintiri despre Mircea Eliade”, 1968). Primul roman al lui Eliade, „Isabel şi apele diavolului” este primită elogios de critica literară. Ionel Jianu concluzionează: „Originalitatea problematică din „Isabel” este văzută iradiind din foamea de absolut a generaţiei lui Eliade, care încearcă să se particularizeze prin certitudini şi exigenţe spiritualiste” (Ionel Jianu, „La faim d’absolu”, 1930).  Anii de prietenie sunt evocaţi de Ionel Jianu, în volumul „Un om, o viaţă, un destin”. Desprindem un crâmpei de gânduri ce se înscriu în memoria afectivă: „Deşi a plecat înaintea mea, din lumea aceasta pe care a îmbogăţit-o cu rodul muncii sale, totuşi, pentru mine, Mircea Eliade este o continuă prezenţă afectivă, o prezenţă spirituală, aşa cum a fost de-a lungul unei vieţi întregi”. Pentru Petru Comarnescu, „Insula lui Euthanasius” este o revelaţie. Dintre exegezele lui Steinhardt, se remarcă „Fantasticul lui Mircea Eliade” din volumul „Incertitudini literare”. „Fantasticul său”, scrie Steinhardt, „nu e un fantastic pur, ca al occidentalilor, ci  o dibuire a tainelor finale, o cercetare metafizică a marilor probleme”. În volumul „Monologul polifonic”, Steinhardt reliefează originalitatea şi ineditul scrierilor lui Eliade. „Suflul acesta nou de nesatisfacţie şi impetuoasă dorinţă de extindere culturală şi de luare de cunoştinţă a unui mirabil inventar încă nescormonit – Eliade şi l-a însuşit în forma-i cea mai înzestrată cu sorţi de izbândă” („Monologul polifonic, p. 33);  Eliade „deduce să ocupăm – în lume şi în duh – un punct strategic important: o răscruce, un loc de întâlnire şi convergenţă între două mari sisteme: european şi asiatic. Eliade a vrut să demonstreze universalizarea puterii simţitoare  şi cugetătoare a neamului său, să cucerească toate tainele, semi-tainele şi clar -obscururile  – că păreau ostracizate pe vagi, oropsite şi dubioase terenuri, dreptul de a pătrunde în cultură” („Monologul polifonic”, p. 34). Virgil Ierunca esenţializează opera eliadescă. Iată remarcile din jurnalul de idei, „Şantier”: „Singurătate, meditaţie, studiu – puteam găsi în aceleaşi condiţii oriunde în Europa. Dar aici (în India) există o anumită atmosferă de renunţare, de control asupra conştiinţei, de iubire – care îmi e prielnică. Nu teosofism, nici practici brahmane, nici rituale; nimic barbar, nimic creat de istorie. Dar o extraordinară credinţă în realitatea adevărurilor, în puterea omului de a le cunoaşte şi  a le trăi printr-o realizare lăuntrică, prin puritate şi reculegere, mai ales”. Însemnările din „Jurnalul” lui Virgil Ierunca readuc vivacitatea celui aplecat asupra studiului: „Prezenţa vie a lui Mircea Eliade e mai mult decât reconfortantă. O bucurie a dialogului, un respect pentru respiraţie mă năpădeşte ori de câte ori rămân singur cu el” (Virgil Ierunca, „Trecut-au anii. Fragmente de jurnal”, p. 20).  În prefaţa „Tratatului de istorie a religiilor”, Dumézil, remarca: „Pasionat, îndrăzneţ, înarmat cu imense lecturi şi cu o formaţie precisă de indianist, Mircea Eliade a făcut deja mult pentru studiile noastre: mă gândesc la yoga, la cele trei frumoase volume ale revistei române „Zamolxis” şi mai recent la magistrala punere la punct a problemelor şamanismului. Vom afla idei clare şi lămuritoare cu privire la structura şi funcţionarea gândirii mistice cu privire la noţiunile „arhetip” şi „repetiţie, idei cărora le dorim nu o viaţă lungă, ci o grabnică şi bogată fecunditate. Această carte îndeplineşte, astăzi, la Paris, în Franţa, un rol remarcabil; dacă istoricii creştinismului şi budismului şi, în general, ai diverselor religii sunt numeroşi printre noi şi eminenţi, prea puţini cercetători se consacră studiilor comparative şi generale”. În Franţa, Eliade colaborează la reviste prestigioase: „Critique”, unde publică eseurile: „Fenomenologia religiei şi sociologia religioasă”, „Actualitatea mitologiei”,  „Simbolism şi istoria religiilor”; „Diogene”, în care editează:   „Nostalgia paradisului în tradiţiile primitive”, „Prestigiile mitului cosmogonic”; „Preuves”, „Cahiers du Sud”. În 1948, Raymond Queneau îi propune redactarea capitolului „Literatura orală”, din revista „Encyclopedie de la Pléiïade”.  Bernard Pivot clasează printre cele cărţi ale omenirii, „Istoria credinţelor şi ideilor religioase”: „Mircea Eliade ne oferă prin această carte, o sinteză a gândirii şi a cercetărilor sale asupra sacrului” (La bibliothèque idéale”).

Viorica Bica

Biblioteca Municipală „Octavian Paler”

Lasă un comentariu

Cornel Teulea prezintă „Capitalul lui Marx se întoarce ca eveniment cuantic și ucide pisica lui Schrodinger” – Cornel Teulea


Cornel Teulea prezintă „Capitalul lui Marx se întoarce ca eveniment cuantic și ucide pisica lui Schrodinger” – Cornel Teulea

12453ca4adc75e6c9f575926b58770ef

„Capitalul lui Marx se întoarce ca eveniment cuantic și ucide pisica lui Shrödinger este o piesă care întregește problematica constantă a teatrului meu: cruzimea cu care omul, cu toată natura lui divină, este strivit de istorie, pentru că ea este ilogică. Ea, istoria, sfidează ra- țiunea ființei umane, dar și pe a providenței, instaurând pretutindeni haosul, lipsa de sens și absurdul. Individul caută un sens, un drum, o ieșire din haosul în care este aruncat permanent. Pentru libertatea asumată, omul este pedepsit, de cele mai multe ori, cumplit. Asta se întâmplă, inevitabil, în țara mea, dar și aiurea. Potrivit lui Karl Jaspers, pentru epoca noastră, există doar trei excepții de la regulă. Se cunosc, nu insist. Teatrul meu izvorăște, așadar, din frica instalată în sufletul individului de moartea care defilează amenințătoare pe bulevardele mistificatoare ale istoriei și deopotrivă pe înfundăturile grupurilor politice care încearcă să o justifice.” (autorul)

Lasă un comentariu

Ştefan BOTORAN, jurnalist – Fragment din recenzia semnată de prof. Liviu Ioani


http://www.monitorfg.ro/index.php?option=com_content&view=article&id=9812:octavian-paler-evocat-de-ziua-bibliotecii&catid=43:tiri-locale&Itemid=29

5

  Vineri, 10 iunie a.c. , începînd cu ora 10.00, s-a desfăşurat în incinta Muzeului Ţării Făgăraşului ,,Valeriu Literat“ un maraton cultural cu prilejul zilei Bibliotecii. Evenimentul a fost marcat cu o tematică în memoria scriitorului făgărăşean Octavian Paler, care s-a stins din viaţă în anul 2007.

 Acţiunea culturală s-a desfăşurat în Sala Tronului din Cetatea Făgăraşului şi s-a bucurat de prezenţa unor oaspeţi distinşi, figuri marcante ale culturii româneşti. Moderatorul programului a fost prof. Viorica Bica.

Scriitorul Cornel Teulea a deschis evenimentul

2

     Programul a fost deschis printr-un cuvânt al scriitorului şi dramaturgului Cornel Teulea, totodată unul dintre cei mai cunoscuţi profesori făgărăşeni. ,,Sunt bucuros că Făgăraşul ştie să-l aprecieze pe Octavian Paler, unul dintre cei mai buni scriitori români. În anul 2017 vor fi zece ani de la moartea lui Paler. Este foarte bine că se sărbătoreşte de 7-8 ani încoace dar trebuie să-i avem în vedere şi pe alţii“ a spus Cornel Teulea.

Octavian Paler, o conştiinţă mereu trează

6

     Profesorul Ionel Mihali i-a adus un omagiu memoriei lui Octavian Paler prin expunerea temei- ,,Octavian Paler, o conştiinţă mereu trează“. ,,Se cuvine subliniată cu toată reverenţa iniţiativa organizării acestui eveniment. Nici nu se putea găsi o locaţie mai potrivită pentru evocarea scriitorului Octavian Paler. Am avut prilejul să mă aflu în apropierea sa şi l-am descoperit nu doar pe scriitorul ci şi pe omul Octavian Paler. Întâlnirea cu el o pot socoti un miracol, atunci când mi-a oferit ocazia să vorbesc despre opera sa. Am aflat de la el cât de elocventă este tăcerea. Îi urmăream privirea dar rămînea tăcut şi impenetrabil ca un sfinx. Cînd rostea câte un cuvânt îl percepeam ca având o mare pondere. Lui Octavian Paler îi repugna trăncăneala gratuită. Scriitorul îşi mărturiseşte prin opera sa, voinţa de a nu plăti preţ circumstanţelor. Se simte fericit în parabole. Deşi ardelean, nu-şi are afinităţi cu stilul scriitorilor ardeleni, exceptîndu-i pe Blaga şi Cioran. În ,,Mitologii subiective“ din 1975 ne găsim în spaţiul Eladei cu miturile ei. Octavian Paler demitizează, nu bagatelizează miturile. Dimpotrivă, le provoacă pentru o elaborare nouă. În Narcis, de exemplu, vede un chip al lucidităţii şi nu al frivolităţii şi îl citez acum: ,,A gustat din nefericirea de a descoperi neantul în propria-i fiinţă“. Miturile i se supun scriitorului Octavian Paler încărcate de semnele grandorii tragice. În ,,Apărarea lui Galilei“, de pildă, din 1975, Galilei apără viaţa, vorbeşte ca un zeu, dar suferă ca un om. Octavian Paler îşi asumă implicit condiţia umană cu toate crimele istoriei. ,,Urăsc călăii, însă nu mi se pare corect să-i urăsc ca victime…“ mai spunea el. ,,Scrisori imaginare“ este cea mai profundă carte a lui Octavian Paler, adresându-se marilor spirite şi descriu o stare de spirit încordată şi împinsă către marginile cunoaşterii de sine. Sînt nişte scrisori reflexive pe teme diferite. Ultima scrisoare adresată lui Blaga este o emoţionantă profesiune de credinţă, un elogiu adus sacrului. Octavian spunea în ,,Vremea întrebărilor“- ,,Trăncăneala se dovedeşte la noi o armă politică redutabilă“. Stâncă de la poalele Munţilor Făgăraş, şlefuită la masa tăcerii. Cum vremurile se schimbă şi noi odată cu ele, îmi este tot mai dor de Octavian Paler“ a spus profesorul Ionel Mihali în alocuţiunea sa.

Vârsta satului transilvan

7

     Este tema pe care şi-a ales-o binecunoscutul profesor de limba şi literatura română, Liviu Ioani pentru a evoca figura scriitorului originar din Lisa. ,,În anul 1926 s-a născut Octavian Paler. Ar fi putut ca la 90 de ani să fie în viaţă şi să îi marcăm prezenţa sa vie. Paleriu vine de la vechiul cuvânt grec ,,palerius“ care înseamnă ,,vechi“. Rostirea ,,paler“ este o pastişă după numele străin. Sărbătoarea noastră cade într-un moment nepotrivit, când avem acum două rînduri de edili ai Făgăraşului: pe cei vechi şi pe cei noi. Ne pare rău că niciunul dintre ei nu se află aici“ a punctat Liviu Ioani. ,,A fost puţin domnul Bogdan dar văd că a plecat“ a mai spus profesorul făgărăşean. ,,M-am aflat într-un impas dar am găsit o poartă la Lucian Blaga cu Sufletul satului“ şi-a continuat Liviu Ioani expunerea. ,,Ideea mă chema spre suflet, spre interiorizare. Într-o imagine psiho-somatică că satul este o fiinţă iar vârsta nu poate fi a satului propriu-zis ci a celui ce o priveşte până ce veşnicia îl cuprinde. Eu preiau mitul lui Narcis- satul era însăşi imaginea lui. Putem descrie satul ca pe un mediu biografic dar noi avem nevoie de o sondare a adâncurilor printr-o distanţare în spaţiu şi timp. Copilul Octavian admiră uniforma tatălui său, stând călare într-o ţinută a armatei imperiale. Aşa ne rămîne peste ani vârsta de aur a copilăriei? ,,Prezentul se infuzează în trecut“ zicea Paler. Memoria este literatură în care generalul este redat prin elemente particulare. Mediul i se manifestă copilului ca un paradis, acolo a deprins gustul utilităţii şi sentimentul ruşinii. Era un mediu moral în care copilul are curaj să înfrunte ameninţările din jur precum eroii din basme. Are curajul să stea într-o ogradă departe de sat pentru a aprinde focul ca să alunge mistreţii şi alte animale. El ia asupra sarcini din gospodărie cu toată seriozitatea dar le priveşte într-un mod original. De exemplu, el ştie să numere pînă la 20. Dacă orătăniile din ogradă sunt mai numeroase decât cunoştinţele sale, ia decizia firească ca pe celelalte să le omoare“ a spus profesorul Liviu Ioani cu o notă de umor. ,,Aceasta este forţarea abstractului, dictatura ideii preconcepute, a dogmelor, ajungând astfel la un fel de Inchiziţie. Este, dacă vreţi, un ,,Pat al lui Procust“ pe care se taie tot ceea ce este de neînţeles. Unele scene povestite de Octavian Paler par decupate din basme. Povestirea aventurii unei călătorii în plină iarnă, de la Lisa la Sîmbăta, şi în care tatăl şi unchiul împreună cu micul Octavian sunt urmăriţi de o haită de lupi, iar adulţii hotărăsc să arunce purceii din căruţă, aduce o altă realitate existenţială: sacrificarea celui mai slab, lupta pentru supravieţuire. Satul este locul de nepărăsit. Decizia familiei din anul 1937 de a trimite copilul la şcoală în Bucureşti este catastrofală pentru el. Sare peste gard dar îl opresc bocancii cei noi cu care se încurcă în gard. Într-o interpretare psihologică, bocancii constituie semnul citadinului, al trotuarului care corupe. Din marginea Lisei se vedea la 18 km Făgăraşul sub forma unor dungi albe…Faţă de Bucureşti se simte refractar şi inadaptabil iar în primii ani de şcoală nu gustă nimic din civilizaţia urbană. Abia cînd descoperă Biblioteca se împrieteneşte cu citadinii. Bucureştiul este, în opinia lui Paler, oraşul în care ,,se ratează şi sfinţii, şi eroii“… Iată ce spunea el la vârsta maturităţii depline: ,,Acum merg rar în Lisa, iar acolo mă simt de prisos“. Mediul din sat i se pare tot mai străin. El conştientizează erodarea sa de viziune. Vîrsta edenică nu trebuie căutată în spaţiu, ci timp. Demiurgul a zămislit omul dintr-o gravă contradicţie, ca pe un adult copil. Contradicţia aruncă paradisul în neant. Când omul face cel mai mic pas spre emancipare, paradisul piere. ,,Copilăria cu adevărat a fost un mit, după aceea urmează trezirea“, adică istoria după mit“ a încheiat prof. Liviu Ioani.

Relevanţa biograficului – mitul copilăriei

8

     A fost expunerea cunoscutului profesor dr. universitar Ioan Mariş. ,,Mitul acesta al copilăriei- a spus Ioan Mariş- este de fapt creaţia omului matur. Retrospectiv găseşti în timp copilăria ca pe un paradis. Întoarcerea în timp face ca scriitorul să mitizeze acest spaţiu. Să luăm de pildă ,,Autoportret într-o oglindă spartă“- ţăranii nu-şi exteriorizau sentimentele, există o pudoare specifică ţăranului. El vorbeşte de mama sa care era o ţărancă evlavioasă şi religioasă şi despre tatăl său care era mai puţin religios“ a spus Ioan Mariş. Profesorul Ioan Mariş a venit cu o propunere: ,,Casa de la Lisa a lui Octavian Paler să fie cumpărată şi să se facă din ea un muzeu care să conserve memoria satului Lisa şi a lui Octavian Paler. Spre exemplu casa de la Cluj a lui Agârbiceanu a fost vândută din nefericire. Casa lui Blaga însă, după ce a fost vândută, a fost cumpărată şi s-a făcut acolo un lucru extraordinar. Să dăm în acest sens un mesaj autorităţilor locale“. În ceea ce priveşte portretul scriitorului din Lisa, Ioan Mariş a mai spus: ,,Paler este cel mai mare moralist după Cioran. Era un însingurat în meditaţiile lui dar nu putea trăi în afară de Agora. Era foarte ataşat de filosofia Greciei antice, spaţiu care l-a format“ a spus Ioan Mariş.

Artă interpretativă

9

     În continuare, elevul Stelio Săpătoru din cadrul Colegiului Naţional ,,Radu Negru“ din Făgăraş, membru al clubului Laudatio, a încântat audienţa cu un minunat concert la orgă în care s-au auzit minunatele piese ale unor clasici ai muzicii precum ,,Rondo alla Turca“ a lui W.A. Mozart, ,,Preludium und fuge“ de J.S Bach, ,,Chaccone D-Moll“- G.F Handel, ,,Walzer As-dur“ de F. Schubert şi Fur Elise a lui L.V. Beethoven.

19

Interpretări literare ale elevilor

     După o scurtă pauză elevii făgărăşeni şi-au adus aportul la desfăşurarea evenimentului cu un grup de montaje artistice. Ştefănică Alexandra, Drăgan Elena, Brumariu Claudia, Croitoru Andreea, Lazăr Larisa, Gabor Cosmina şi Cocan Florina, eleve în cadrul Colegiului Naţional ,,Radu Negru“ au prezentat un frumos montaj literar cu tematica ,,Avem timp“.

10

   Felix Husac, şi el elev în cadrul Colegiului ,,Radu Negru“, membru al grupului ,,Laudatio“ din cadrul Bibliotecii Municipale a susţinut un moment artistic de flaut interpretând ,,Serenada“ de Shubert, ,,Minuet în G major“ al lui Christian Petzold şi ,,Ecossaise in G major“ de L.W. Beethoven.

11

Eleva Denisia Moiseanu, elevă în cadrul Colegiului Naţional ,,Doamna Stanca“ din Făgăraş a încântat întreaga asistenţă printr-un minunat moment interpretativ de canto. Ea a oferit o minunată ,,eminesciană“ interpretând la voce ,,Sara pe deal“, ,,Pe lângă plopii fără soţ“, şi ,,Codrule, codruţule…“, cunoscutele poeme ale lui Mihai Eminescu.

12

Au urmat alte momente artistice ale elevilor făgărăşeni în ordinea următoare: Savu Andrei, elev la C.N. ,,Radu Negru“ coordonat de profesoara Adriana Năstasă, a expus ,,Aspecte ale mitului în eseistica lui Ocatvian Paler“. Eleva Motoc Roxana, de la C.N. ,,Radu Negru“, coordonată de profesoara Diana Curticăpeanu cu ,,Orizontul aşteptării“; Stoica Flavia, din cadrul Colegiului Naţional ,,Doamna Stanca“, coordonată de profesoara Georgeta Munteanu cu ,,O viziune asupra existenţei“; Suciu Mădălina, elevă în cadrul Liceului teologic Ortodox ,,Sf. Constantin Brâncoveanu“, coordonată de profesoara Zsuzsa Dull, cu ,,Psihologia creaţiei în opera lui Octavian Paler“; Streza Laura, din cadrul Liceului Tehnologic ,,Av Dr. I. Şenchea“, coordonată de profesoara Ingrid Hera, cu ,,Viaţa pe un peron“ şi eleva Stoia Mihaela din cadrul Colegiului ,,Aurel Vijoli“, coordonată de profesoara Laura Ciolan cu ,,Deşertul existenţial în scrierile lui Octavian Paler“.

15 16 17

Lansare de carte

     Cel de-al doilea moment al acestui inedit program cultural l-a constituit lansarea cărţii ,,Astra în satul meu“ a profesorului, scriitorului şi publicistului Ion Onuc Nemeş. Au vorbit profesorul Florentin Olteanu, preşedintele Fundaţiei Culturale ,,Negru Vodă“ din Făgăraş, profesorul Liviu Ioani, preotul Marcel Greavu, prof. univ. dr. Ioan Mariş şi profesoara Viorica Bica. Dr. Ruxandra Nazare din cadrul Bibliotecii Judeţene ,,George Bariţiu“ din Braşov şi metodist Crina Buştenaru din cadrul aceleiaşi instituţii. Evenimentul s-a încheiat la ora 15.30.

Ion Onuc Nemeș: Astra în satul meu

18
Lucrarea ,,Astra în satul meu“ sistematizează un vast material documentar şi memorialistic pentru a oglindi, într-o amplă sinteză, domeniile în care ,,Asociaţiunea Transilvană pentru Literatura Română şi Cultura Poporului Român“ s-a afirmat, de la întemeiere, anul 1861 şi până astăzi, pentru emanciparea socială şi naţională a românilor din Transilvania, prin răspândirea culturii şi aplicarea cunoştinţelor teoretice în activitatea practică. Anticipînd dictonul modern ,,Cunoaşterea înseamnă putere“, autorul evidenţiază efortul perseverent al intelectualilor de la sate şi de la oraşe. Autorul Ion Onuc Nemeş, ajuns acum la vârsta septuagenară, are o biografie care interferează în multe privinţe cu istoria ,,Astrei“. Originar din Sâncraiu Almaşului, sat din nordul Transilvaniei, situat între Cluj-Napoca şi Zalău, a cunoscut de la părinţi şi bunici manifestările organizate de ,,Astra“ în satul natal, mai cu seamă în perioada de avânt şi dezvoltare: 1861-1940. La mărturiile orale s-au adăugat un interes constant şi o lungă documentare realizate pe parcursul studiilor universitare la Facultatea de Filosofie din Cluj, apoi la Biblioteca ,,Astrei“ din Sibiu, unde a îndeplinit mulţi ani funcţia de director. În cele peste 500 de pagini cartea reconstituie într-o imagine monografică domeniile de acţiune ale ,,Asociaţiunii“, pentru a-şi crea resurse materiale, mijloace de acţiune, aderenţi devotaţi, beneficiari entuziaşti pe tot cuprinsul Ardealului. Prin titlul ,,Astra în satul meu“, autorul a apelat la o figură de stil prin care, pornind de la un model, de care este legat afectiv, să extindă aria de cuprindere pentru miile de acţiuni similare în lumea rurală. Capitolele prin care este structurat conţinutul oferă o adevărată strategie culturală pentru emanciparea naţională a românilor, amplificată an de an, cu momente culminante în perioada interbelică, pînă la izbucnirea celei de-a doua conflagraţii mondiale. Astra s-a menţinut activă pînă în 1950, când a fost dizolvată prin ordin de guvern. Şi-a reluat activitatea abia în 1990. Asociaţia a iniţiat construirea de case naţionale în fiecare localitate. Casa centrală de la Sibiu, o monumentală clădire barocă pe patru nivele, a fost inaugurată în 1905. În susţinerea manifestărilor culturale ,,Astra“ a valorificat potenţialul intelectualilor români: preoţii, învăţătorii de la sate, intelectualitatea oraşelor, inclusiv cadrele universitare… Citim în carte că şi Făgăraşul a organizat asemenea şcoli, precum şi manifestări culturale de amploare pe vremea când ,,despărţămîntul“ era condus de profesorul Valer Literat. Date inedite şi bogate oferă monografia despre ,,Şoimii Carpaţilor“. După modelul cehoslovac al sokolilor ( sokol-şoim ) organizaţia viza activitatea sportivă şi culturală a tineretului, educaţia în spiritul ordinei, disciplinei, al sănătăţii fizice şi psihice… Deşi cartea reprezintă evenimentele cu concizie şi rigoare ştiinţifică, talentul narativ al autorului face lectura agreabilă şi captivantă, asemenea unei opere beletristice. La relevanţa expunerii contribuie şi bogatul material iconografic, întins pe o sută de pagini- o veritabilă cronică în imagini, comentate inteligent şi expresiv. Din arhive şi colecţii particulare, d-nul Ion Onuc Nemeş, a pus în lumină prin fotografii foarte clar reproduse, episoadele memorabile din manifestările Astrei. Personalităţi şi locuri, dar mai cu seamă grupuri mari de oameni, comunităţi ardelene, probează valoarea acţiunilor şi entuziasmul participării. Scrierea şi editarea acestei cărţi reprezintă şi un convingător act patriotic al autorului. Cele redate sînt nu numai secvenţe istorice muzeificate, imagini de patrimoniu, ci, în primul rînd modele vii, demne de a fi preluate în zilele noastre, pentru regenerarea fiinţei naţionale.

Lasă un comentariu

ZIUA BIBLIOTECII OCTAVIAN PALER – ITINERAR AL UNUI DESTIN CREATOR 10 iunie, 2016, orele 10,00 Turnul THOMORY Cetatea Făgăraş


ZIUA BIBLIOTECII
OCTAVIAN PALER – ITINERAR AL UNUI DESTIN CREATOR
10 iunie, 2016, orele 10,00 Turnul THOMORY Cetatea Făgăraş

10553337_693711107361613_4435255450713385062_n

 

 

PROGRAM

 

 

Moderator: prof. Viorica Bica – Biblioteca Municipală Octavian Paler
Cuvânt de deschidere: prof. Cornel Teulea, dramaturg, membru al Uniunii Scriitorilor
Prof. Ionel Mihali:” Octavian Paler, o conştiinţă mereu trează”
Prof. Liviu Ioani: „Vârsta satului transilvan”
Artă interpretativă: nai, Iuliana Vulcu, membru al Clubului Laudatio – Biblioteca Municipală Octavian Paler Făgăraş, elevă la Şcoala gimnazială Ovid Densuşianu – Prelucrări folclorice
Prof. univ. dr. Ioan Mariş: „Relevanţa biograficului – mitul copilăriei”
Artă interpretativă: orgă – Stelio Săpătoru, membru al Clubului Laudatio – Biblioteca Municipală Octavian Paler Făgăraş, elev la Colegiul Naţional Radu Negru
Rondo alla Turca – W.A. MOZART; Preludium und fuge – J.S.BACH; Chaccone D-Moll – G.F. HANDEL; Walzer As-dur – F. SHUBERT; Fur Elise L.V. BEETHOVEN

Pauză
Montaj literar: „Avem timp” – Colegiul Naţional Radu Negru: Ştefănică Alexandra, Drăgan Elena, Brumariu Claudia, Croitoru Andreea, Lazăr Larisa, Gabor Cosmina, Cocan Florina
Artă interpretativă: flaut – Felix Husac, membru al clubului Laudatio – Biblioteca Municipală Octavian Paler, elev la Colegiul Naţional Radu Negru, „Serenada” – Schubert; „Minuet in G major” – Christian Petzold; „Ecossaise in G major” – LW Beethoven
Prezentare eseuri literare:
Savu Andrei, elev la Colegiul Naţional Radu Negru -” Aspecte ale mitului în eseistica lui Octavian Paler”; prof. coord. Adriana Năstasă
Motoc Roxana, elevă la Colegiul Naţional Radu Negru – „Orizontul aşteptării”; prof. coord. Diana Curticăpeanu
Stoica Flavia, elevă la Colegiul Naţional Doamna Stanca – „O viziune asupra existenţei”; prof. coord. Georgeta Munteanu
Suciu Mădălina, elevă la Liceul Teologic Ortodox Sf. Constantin Brâncoveanu – „Psihologia creaţiei în opera lui Octavian Paler”; prof. coord. Zsuzsa Dull
Streza Laura, elevă la Liceul Tehnologic Av. Dr. I. Şenchea – „Leitmotivul claustrării în „Viaţa pe un peron”; prof. coord. Ingrid Hera
Stoia Mihaela, elevă la Colegiul Aurel Vijoli – „Deşertul existenţial în scrierile lui Octavian Paler”; prof. coord. Laura Ciolan
Artă interpretativă: Canto – Denisia Moiseanu – elevă la Colegiul Naţional Doamna Stanca – „Sara pe deal”; „Pe lângă plopii fără soţ”; „Codrule, codruţule…”(M. Eminescu)
LANSARE DE CARTE: ASTRA ÎN SATUL MEU, Ion Onuc Nemeş, scriitor, publicist
Prezintă: prof. Florentin Olteanu, preşedintele Fundaţiei culturale Negru Vodă; prof. Liviu Ioani; preot Marcel Greavu; prof. univ. dr. Ioan Mariş; prof. Viorica Bica
Prof. univ. dr. Ioan Mariş, „Casa memorială Octavian Paler, un proiect realizabil”
Cuvânt de încheiere: dr. Ruxandra Nazare, Biblioteca Judeţeană George Bariţiu Braşov; metodist Crina Buştenaru Biblioteca Judeţeană George Bariţiu Braşov
Decernarea premiilor

 

Lasă un comentariu

1 IUNIE, ZIUA COPILULUI, ZIUA CĂRŢILOR DESCHISE


ZIUA CĂRŢILOR DESCHISE

„Memoria lumii se află în cărţi, în biblioteca unde revenim pentru a pregăti alte etape ale culturii” (Ion Vlad, „Lectura: un eveniment al cunoaşterii)

IMG_20160601_102401
Din filele volumului „Memorii” a lui Mircea Eliade, vol. I, „Promisiunile echinocţiului”, partea I subintitulată „Mansarda”, cap. I- răzbat entuziasmul, fascinaţia elevului în faţa literelor: „eram fermecat, parcă aş fi descoperit un joc nou. Căci, din fiecare rând citit, aflam lucruri necunoscute şi nebănuite şi câte alte lucruri care mă uluiau, mă copleşeau prin vastitatea şi misterele lor”.

IMG_20160601_102410
Dezvoltarea limbajului, a gândirii, a imaginației și a creativității au loc în procesul învățării din timpul lecturii.

IMG_20160601_102416
Lectura devine un act complex, o comuniune între cititor şi scriitor. E de la sine înţeles că trebuie să conştientizăm lectura, semn distinctiv al omului de calitate, al celui nerobit cu totul vremelniciei (Steinhardt).

IMG_20160601_102416
Prin conţinutul lor, lecturile literare participă la dezvoltarea unor procese şi capacităţi intelectuale, imaginative şi motivaţionale, latura afectivă menţinându-se, pe tot parcursul lecturii, constantă.

IMG_20160601_102536

Volumele expuse deschid un univers imaginar dar şi unul al cunoaşterii: „Balul florilor”, „Tezaurul cu poveşti”, „Cartea de aur a poveştilor nemuritoare”, „Poveşti din toată lumea”, „Din Cetatea lui Eu în Cetatea lui Tu”, „Poveştile mele magice”, „Din copilărie”, „Aventura mea spaţială, „Fiinţele mele din ocean”, „Viaţa sălbatică în munţi”, „Basme şi poveşti mistice româneşti”, „Au fost cândva copii”, „Istoria ştiinţei” (III-V), „Micul prinţ”, „Fraţii Grimm. Poveşti”, „Români celebri-Constantin Brâncuşi”, „1001 de poveşti”- clasele I-VIII , „1001 de poveşti”, antologie de texte pentru clasele I-VIII, „File de istorie în operele literare”,selecţie de lecturi istorice pentru clasele I-VII.

IMG_20160601_102544

Lasă un comentariu

Older Posts »
Urmărește

Fiecare nou articol să fie livrat pe email.

Alături de 4,742 de alți urmăritori