BIBLIOTECA MUNICIPALĂ OCTAVIAN PALER 15 IANUARIE: ZIUA CULTURII NAȚIONALE MIHAI EMINESCU


PROGRAM

https://www.tvfagaras.ro/biblioteca-municipala-_octavian-paler-a-celebrat-ziua-culturii-nationale-mihai-eminescu/?fbclid=IwAR1tXzcXecdt8VAYTXUg5OuFQGLTcNsDmJP6effcVlMWuQdYe3TLrdiVsAM

http://fagarasultau.ro/2019/01/15/biblioteca-municipala-a-celebrat-ziua-culturii-nationale/

http://salutfagaras.ro/biblioteca-municipala-octavian-paler-a-celebrat-ziua-culturii-nationale-mihai-eminescu/?fbclid=IwAR3MoFDa1_2NaiLiqJB4jQx5sL-tza9Pwzwdg69gW2WZT1ADqcIE2vguGWs

min. 11:10

Colaboratori: Liceul Teologic Ortodox Sfântul Constantin Brâncoveanu

Coordonatori:  preot prof. dr. Ciprian Valentin Bîlbă, prof. Dull Szusa

  1. Expoziție de carte: LA ANIVERSARĂ

20190109_090804

 

  1. ZOE DUMITRESCU-BUȘULENGA, MIHAI EMINESCU, ORIZONTUL CUNOAȘTERII. EUFONII – GLOSSE

IMG_20190115_112908.jpg

Eminescu a surprins în poemele sale vibraţia, iradierea, armonia, starea de ființare, timpul dincolo de timp.

  • prezintă prof. LIVIU IOANI

 

  • VIDEO PROIECȚIE: MARGINALII LA MONOGRAFIA ARON PUMNUL de ILIE RAD

Aron Pumnul s-a impus în conștiința contemporanilor ca lingvist, istoric, publicist, istoric literar, filosof, profesor, militant politic și mare animator al vieții spirituale a românilor.

index

  • prezintă prof. LIVIU IOANI

 

  1. EMINESCU ȘI CREDINȚA

Spiritul liber, creator, nu se definește prin respingerea dimensiunii religioase (M. Eminescu).

  • prezintă preot prof. dr. CIPRIAN VALENTIN BÎLBĂ

IMG_20190115_122140.jpg

  1. DIN LECTURA POEMELOR EMINESCIENE

Elevii Liceului Teologic Sfântul Constantin Brâncoveanu

IMG_20190115_124459.jpg

  1. ARTĂ INTERPRETATIVĂ: Vreme trece, vreme vine…

Mihai Eminescu – GlossăVreme trece, vreme vine, / Toate-s vechi şi nouă toate; / Ce e rău şi ce e bine / Tu te-ntreabă şi socoate; / Nu spera şi nu ai teamă, / Ce e val ca valul trece; / De te-ndeamnă, de te cheamă, / Tu rămâi la toate rece.

Chitară și solo voce: Streza Maria, Liceul Ortodox Sfântul Constantin Brâncoveanu

IMG_20190115_124712.jpg

  • PREZENTUL ETERN EMINESCIAN

Timpul nostru existențial se preschimbă într-un prezent etern. Muzica deschide în suflet un adânc negrăit, o beatitudine iradiind la infinit (G. Popa):  Nu e nimic și totuși e / O sete care-l soarbe, / E un adânc asemene / Uitării celei oarbe (Luceafărul).

  • prezintă prof. VIORICA BICA

   IMG_20190115_125014.jpg

   VIII.        ARTĂ INTERPRETATIVĂ:  DOR DE EMINESCU

                  NAI: Cristiana Moldovan, Liceul Ortodox Sfântul Constantin Brâncovean

IMG_20190115_125255.jpg

Reclame

Lasă un comentariu

EXPOZIȚIE DE CARTE 15 IANUARIE – CUVÂNT ÎNAINTE DESPRE CREAȚIA EMINESCIANĂ


20190109_142949

În creaţia sa, Eminescu instituie un timp prin excelenţă, al fiinţării, al devenirii. Spirit contemplativ, „dizolvă în lirism viziunea spaţială şi temporală infinită” (Ioana Em. Petrescu).

20190109_090804

Poezia cetăţii umane, poezia erotică, mitologică, titaniană, proza fantastică, articolele politice şi opera dramatică definesc structura arhitectonică a operei eminesciene. Prin înzestrarea genială, prin asimilarea culturii naţionale şi universale, opera eminesciană este o sinteză unică a spiritualităţii româneşti.

Exegeţi ai textului eminescian, G. Călinescu, Negoiţescu, Iorga, Perpessicius, Pompiliu Constantinescu, Zoe Dumitrescu Buşulenga, Constantin Noica, Petru Creţia, Tohăneanu, Aurel Petrescu, Ioana Petrescu, Eugen Simion, George Popa, Tohăneanu, i-au definit arhitectura creaţiei.

20190109_090852

Corespondenţa inedită Veronica Micle – M. Eminescu, publicistica, studiile criticilor literari: Perpessicius („Eminesciana”), G. Călinescu („Viaţa lui Mihai Eminescu”, „Opera lui M. Eminescu”), D. Vatamaniuc („Eminescu”), George Popa („Prezentul etern eminescian”), Mihai Drăgan („M. Eminescu – Interpretări”), E. Lovinescu („M. Eminescu”), C. Noica („Introducere la miracolul eminescian”), Mihai Drăgan („M. Eminescu”), Augustin Z. N. Pop („Pe urmele lui M. Eminescu”), G. I. Tohăneanu („Expresia artistică eminesciană”), T. Vianu („Arta prozatorilor români”), Ioana Petrescu („Modele cosmologice şi viziune poetică”), D. Caracostea („Arta cuvântului la Eminescu”), Zoe Dumitrescu-Buşulenga („Eminescu, cultură şi creaţie”), T. Vianu („Poezia lui Eminescu”), D. Popovici („Poezia lui Mihai Eminescu”), E. Simion („Proza lui Mihai Eminescu”), A. Petrescu („Eminescu. Metamorfozele creaţiei”), I. Em. Petrescu (”Eminescu. Modele cosmologice şi viziune poetică”,”Eminescu şi mutaţiile poeziei româneşti”,”Eminescu-poet tragic”) C. Noica („Introducere la miracolul eminescian”, „Eminescu sau gânduri despre omul deplin al culturii româneşti”), Liviu Rusu („Eminescu şi Schopenhauer”), I. Negoiţescu („Poezia lui Mihai Eminescu”), E. Lovinescu („Eminesciana”), Adriana Peicu – Moldovan, („ Eminescu şi liedul românesc „), G. Popa („Prezentul etern eminescian”), Răzvan Codrescu (”Eminescu și credința”) redau plenitudinea creaţiei eminesciene.

Pentru generaţia de acum, „funcţia operelor mari nu e de a fi doar contemplate. Este de a naşte alte opere mari, de a modela omenescul din tine” (Constantin Noica, „EMINESCU sau gânduri despre omul deplin al culturii româneşti”).

Lasă un comentariu

PERENITATEA ANIVERSARILOR


PERENITATEA ANIVERSĂRILOR

(Marginalii la monografia „Aron Pumnul” de Ilie Rad)

Profesor Liviu Ioani

Luna sfârșitului de an, 2018, a marcat un apogeu, ca al fiecărui an, care, îmbătrânind, dă startul unuia mai tânăr, dar și un apogeu al Centenarului, ce a strălucit, după datină, în jurul Zilei Naționale. Pentru Statul Național Român începe o nouă perioadă istorică, a cărei cronologie continuă cu cifra unu, care nu mai este cu totul inițială, ci se înalță pe un soclu, ce a înscris deja în dimensiunea sa reperul „o sută”. Înțelegem o sumă de acumulări, dar și ecourile atâtor manifestări de cuget și simțire față de istoria unei Românii întregite, cuvenite unui neam pentru care ideea de unitate nu a pierit, în ciuda atâtor adversități ale vremurilor. Împlinirile consemnate în emulația jubilară se vor stinge, dacă nu li se vor adăuga componenta de continuitate, pe care generația actuală rămâne datoare să o preia și să o dezvolte în prezent și în viitor. Dintre prea numeroasele dispute contradictorii înclin să afirm că atitudinile pozitive, optimiste, au prelevat. Desprind constatarea nu numai la manifestările oficiale, centrale, cu protocolul lor necesar spectacular, ci de la mult mai numeroasele și fireștile manifestări locale, ce au antrenat oamenii de rând de toate vârstele și profesiile sub imboldul loialității față de patrie și al recunoștinței față de pilda generațiilor predecesoare. Multe dintre ele ne-au redimensionat istoria și le vom păstra nu doar ca pe niște monumente  ce s-au epuizat, ci ca pe niște izvoare revitalizante ale gândurilor și faptelor noastre de acum înainte. Cu o asemenea zestre afectivă am rămas la una dintre manifestările omagiale desfășurate, ca în multe locuri, în ținutul meu natal, „Țara Făgărașului”. S-a intitulat „Pe urmele unității naționale în Făgărașul istoric. Sesiune internațională dedicată Bicentenarului nașterii lui Aron Pumnul, a lui Ion Codru Drăgușanu și Centenarului Marii Unirii” și a fost organizată de Asociațiunea ASTRA, Despărțământul Făgăraș, Muzeul Țării Făgărașului „Valer Literat”, Biblioteca Municipală „Octavian Paler”, Casa Municipală de Cultură Făgăraș, cu aportul Primăriilor din comunele brașovene Hoghiz și Drăguș.

Programul, desfășurat pe parcursul a trei zile la Făgăraș, precum și în satul Cuciulata (comuna Hoghiz), locul nașterii în noiembrie, 1818, a lui Aron Pumnul, și în comuna Drăguș, locul nașterii, tot în noiembrie, 1818, a lui Ion Codru Drăgușanu, a luat proporțiile unor serbări populare pline de culoare etnică, farmec și ospitalitate.

Profesorul universitar, dr. Ilie Rad, prezent și implicat în suita manifestărilor, a reflectat într-un cuprinzător reportaj de actualitate, publicat în „Flacăra lui Adrian Păunescu” (5-18 octombrie 2018), curgerea evenimentelor, adeziunea localnicilor, autorii punctelor din program și susținerea din partea autorităților locale, între care  primarii „care au venit la manifestări să vadă, nu să fie văzuți doar la începutul acestora”. Universitarul clujean a fost părtaș la evenimente și în calitatea sa de autor al celei mai relevante și cuprinzătoare monografii închinate lui Aron Pumnul, a cărei primă ediție a apărut în anul 2002.

Momente întru eternizarea memoriei

Moartea prematură a cărturarului Aron Pumnul, la numai 48 de ani, survenită la Cernăuți, pe 24 ianuarie 1866, a impresionat atât prin suferința ultimilor ani, din cauza unei malformații cardiace cu care se născuse, cât și pentru că punea capăt prea devreme unei activități tumultuoase în slujba propășirii neamului. Caracterul complex al personalității sale, într-o epocă de adânci prefaceri sociale, politice, culturale a fost evidențiat de istoria noastră literară, iar în șirul lucrărilor evocatoare monografia „Aron Pumnul 1818-1866”, publicată de Ilie Rad în 2002, la bază teză de doctorat, a adus o relevanță omului, epocii și posterității. Oportunitatea unei asemenea lucrări rezidă și din faptul că în 2016 a fost necesară o a doua ediție „revizuită și adăugită” într-un context comemorativ: 150 de ani de la moarte. Iată că, anul trecut, în ambianța Centenarului Marii Uniri s-a marcat și Bicentenarul nașterii lui Aron Pumnul, iar pentru solemnitățile din satul natal, Primăria comunei Hoghiz, de care aparține satul Cuciulata, a comandat și finanțat o suplimentare de tiraj, exemplare puse la dispoziția participanților, în prezența autorului. Gestul autorităților locale pentru susținerea valorilor culturale, într-o firească preocupare civică, asigură anvergura spiritului nostru național. Dacă mai adăugăm detaliile că satul dispune și de un  muzeu, în care una dintre încăperi conține mărturii ale vieții și operei ilustrului fiu pornit de aici în lume, și că în fața frumoasei clădiri a Căminului cultural se află statuia în piatră a lui Aron Pumnul, ridicată încă din anii ’80, confirmă sentimentul de încredere în viitor al unei națiuni care știe să fructifice virtuțile generațiilor predecesoare.

ap 1 - copie (2)ap 1 - copie

Știu că în cazul lui Aron Pumnul recunoștința „învățăceilor gimnaziști” din Cernăuți față de profesorul lor de limbă română, într-o școală unde limba de predare era germana, s-a manifestat printr-un gest unic. La sugestia profesorului I. G. Sbierea, succesorul lui Pumnul la catedră, șapte dintre elevii ciclului superior au creat o culegere de „Lăcrămioare”, cu atâta râvnă și considerație încât a ajuns să fie tipărită și difuzată deja în ziua înmormântării, 27 ianuarie 1866. Fapta rămâne memorabilă, întrucât a doua dintre poeziile incluse, „La moartea lui Aron Pumnul”, aparține lui Mihai Eminescu și constituie debutul literar al celui hărăzit să se afirme drept poet național al românilor. Relevant rămâne și faptul că din cele șapte poezii, două sunt scrise în limba germană, iar autorul unei dintre acestea, E. Franzos, adaugă o notă la subsol, în care precizează, între altele, că, în timpul Revoluției de la 1848, ungurii puseseră un premiu pe capul lui Aron Pumnul. Refugiul bucovinean rămâne soluția vitală.

 

Nu putem trece cu vederea în șirul considerațiilor enumerate de Ilie Rad nici hotărârea Comitetului „Soțietății pentru Cultura și Literatura Română în Bucovina”, al cărui membru fusese și Aron Pumnul, hotărâre adoptată chiar în după-amiaza zilei de 24 ianuarie, de a se constitui „Fundăciunea Pumnuleană”, cu scopul de a strânge fonduri prin contribuții benevole în vederea ridicării unui monument în memoria răposatului și asigurării un număr de burse pentru studenții meritoși. Fundația și-a îndeplinit obiectivele. Monumentul funerar ridicat în Cimitirul Horecea din Cernăuți a fost sfințit în iulie 1888, în mijlocul unor solemnități cu o mare participare populară, iar bursele acordate de fundație au rămas active până la sfârșitul secolului.

De forma unui altar de piatră cu chipul lui Aron Pumnul în basorelief și placă de marmură cu text evocator, monumentul se menține și astăzi în bună stare.

ap - copy - copieap - copy

Cartea, un monument viu

Atras de studiul monografiei lui Ilie Rad, sub stimulentul manifestărilor omagiale, am trăit impresia că învățatul ardelean-bucovinean reînvie, întinerit, din negura a două secole, iar cărțile, elixir al vieții, rămân cele mai grăitoare monumente. Fraza de început: „Personalitate enciclopedică […], Aron Pumnul s-a impus în conștiința contemporanilor ca lingvist, istoric, publicist, istoric literar, filosof, profesor, militant politic și mare animator al vieții spirituale a românilor” se vede argumentată pe parcursul a 400 de pagini, urmând firul vieții și al domeniilor în care s-a afirmat. Reluarea ei în final, ca o închidere de cerc, vine să confirme enunțul afirmativ de început, cu o riguroasă demonstrație. Studiile de filozofie și teologie aprofundate în cei patru ani de frecventare a Universității din Viena le-a valorificat în predarea disciplinei, ca profesor canonic la Gimnaziul din Blaj, prin solicitarea sa în domeniu de către Universitatea din Iași. A scris cărți de lingvistică, a promovat fonetismul și adoptarea alfabetului latin, în locul scrierii chirilice. Dascăl de vocație, promotor al învățământului românesc, a elaborat prin efortul propriu „Lepturariul românesc”, „capodopera” sa, prima crestomație de literatură, tipărită în anii 1862-1865 la Viena în patru tomuri, totalizând peste 2000 de pagini. Monografia lui Ilie Rad analizează lucrări și domenii neglijate până acum de istoriografia literară, cum sunt traducerile de filozofie și cărțile didactice, lucrarea de istorie culturală „Fondul Bisericesc din Bucovina”, vocația epistolară, concretizată prin descoperirea în arhive a 39 de scrisori (în reportaj se indică 40) de relevanță personală, documentară și artistică, dovedind calități narative, portretistice, exprimări aforistice și umoristice. Exegetul literar clujean are în pregătirea acestui an publicarea în volum a Scrisorilor, semn că cercul în care a conturat personalitatea lui Aron Pumnul nu a rămas închis, ci generează arcade noi. Cartea lui Ilie Rad are meritul de a revitaliza istoria noastră națională și de a o include între resursele de energie pozitivă pentru generațiile de azi.

Lasă un comentariu

EXPOZIȚIE DE CARTE – HRISTOS SE NAȘTE, MĂRIȚI-L!


IMG_20181212_133301

Bucuria creștinului e o bucurie recunoscătoare. Prin ea îi mulțumim lui Dumnezeu că ni l-a dăruit pe Fiul Său. Dar ea este și o bucurie a împlinirii, prin aceea că noi am răspuns inițiativei Creatorului. Una dintre Cântările Nașterii Domnului spune că întreaga creație a ieșit în întâmpinarea gândului lui Dumnezeu de a-și trimite Fiul să se întrupeze, fiecare dăruind câte ceva: îngerii, cântarea; cerul, steaua; magii, darurile, păstorii, minunarea; pământul, peștera; iar, noi, oamenii pe Sfânta Fecioară. Poate fi ceva mai înălțător decât sentimentul părtășiei la opera mântuitoare a lui Dumnezeu? (Valeriu Anania, Cartea deschisă a Împărăției de la Botezul Nașterii la Ierusalimul Învierii).

IMG_20181212_130306

Expoziţia de carte e structurată pe domeniile: religie, iconografie ortodoxă bizantină, literatura sacră, etnografie şi folclor.

Mănăstirile şi schiturile ortodoxe, prin sacralitatea lor şi prin frumuseţea împrejurimilor, sunt „vetre de spiritualitate pentru închinare şi liniştire sufletească”. „Aici, fiecare poate să se cerceteze pe sine, coborând la adâncime în fiinţa sa, şi să-şi facă, întocmai ca sihaştrii cei de demult, spovedania gândurilor”(Vlasie Mihai, „Drumuri spre mănăstiri”).Mănăstirea Brâncoveanu de la Sâmbăta de Sus, Mănăstirea Bucium, Mănăstirea Dejani, Mănăstirea Berivoii Mari sunt vetrele de spiritualitate şi istorie din Ţara Făgăraşului. „Biserici vechi româneşti din Tara Oltului” reprezintă o valoroasă sinteză elaborată de Valeriu Literat. Monografia înfăţişează 40 de biserici de zidărie din secolele XV-XIX, pictura parietală, obiectele de cult şi cartea liturgică.

IMG_20181212_130320

Una dintre cele mai bogate în semnificaţii teologice este iconografia ortodoxă bizantină. Icoanele sunt „altare de închinare”, venerate de cultul religios ortodox. Ele sunt rezultatul unor elaborări teologice şi artistice ce a durat de secole. In istoria culturii umane, literatura religioasă are puterea de a reînvia în conştiinţă şi de a readuce în suflete echilibru şi optimism.

IMG_20181212_130335

In volumul „Sărbători religioase, datini şi credinţe populare” Ioan Ţoca redă scrieri laice şi religioase, legende şi mituri populare hagiografice. Imbinând armonios evenimentul religios cu cel folcloric, fiecare lună a anului are în vedere atât praznicele ortodoxe cât şi datinile şi credinţele populare. Sălășluim într-un spaţiu sacru al existenţei, într-un spaţiu purificator şi generator de viaţă, un spaţiu ciclic al originilor şi al existenţei umane. In acest sens lucrarea provoacă întâlnirea mitului cu credinţa, a profanului cu sacrul, a morţii cu viaţa în spaţiul sacralităţii spaţiale şi temporale al existenţei şi evoluţiei umane.

IMG_20181212_130247

Ţara Făgăraşului e considerată o vatră etnofolclorică distinctă prin specificul portului popular şi al datinilor, prin bogăţia şi valoarea folclorului lirico-epic.

„Colinzi din Ţara Făgăraşului” este o culegere consacrată producţiei folclorice de poezie cu caracter ritualic-colindatul cetei de feciori, ţurca, colindatul copiilor cu steaua, cu irozii.

Colinzile au menirea să înalţe şi să purifice sufletul omenesc spre a fi treaptă şi piedestal spre bucuriile duhului.

Astăzi s-a nascut Hristos,
Mesia chip luminos
Laudați și cântați,
Și vă bucurați!

Mititel, înfășetel ,
În scutec de bumbăcel,
Laudăți și cântați,
Și vă bucurați!

Vântul bate, nu-l răzbate,
https://Versuri.ro/w/7t92
Neaua ninge, nu-l atinge,
Lăudați și cântați,
Și vă bucurați!

Și de acum până-n vecie,
Mila Domnului să fie,
Laudați și cântați,
Și vă bucurați!

IMG_20181212_130227

Ţara Făgăraşului este o zonă distinctă prin specificul portului şi a datinilor, prin bogăţia şi valoarea folclorului lirico-epic.Cercetarea  etnografiei şi folclorului din Ţara Oltului a fost iniţiată de sociologul  Dimitrie Gusti, remarcă Ion Funariu în volumul ”Colinzi din Țara Făgărașului”.

index

 „Colinzi din Ţara Făgăraşului”este prima culegere consacrată „producţiei folclorice de poezie cu caracter ritualic”: colindatul cetei de feciori, ţurca, colindatul copiilor cu steaua, cu irozii. Menite să înalţe şi să purifice sufletul omenesc, colinzile sunt treaptă şi piedestal spre bucuriile duhului.

IMG_20181212_130201

Luminatul praznic al Naşterii Domnului semnifică împlinirea făgăduinţelor şi nădejdilor pe care Dumnezeu le-a dat oamenilor încă de la Început ca un îndemn pe drumul ce duce spre Mântuire.

 

Lasă un comentariu

NOCTURNA BIBLIOTECII. CENTENARUL MARII UNIRI. 29 noiembrie 2018


afis-nocturna-2018-2

Colaboratori: Colegiul Național Radu Negru; Școala gimnazială Mândra; Liceul Teologic Ortodox ”Sfântul Constantin Brâncoveanu”

Participanți: 70

CLUBUL LAUDATIO

Elogiu adus limbii române: Alexei Mateevici – LIMBA NOASTRĂ – Recital de poezie  – Ioana Frâncu, Colegiul Național Radu Negru, clasa a V-a

Portrete ale Unirii – Expoziție de artă, Vasile Vereș, Școala gimnazială Mândra, clasa a VIII-a

”CLUB LAUDATIO este unul dintre serviciile moderne de bibliotecă prin care instituția noastră promovează elevii făgărășeni și le oferă un context distinct întru afirmarea spiritului lor estetic în creații literare și artistice. În spațiul bibliotecii, bibliotecarii sunt cei care descoperă strălucirea, ardoarea creativă a adolescenților. Astfel, deschidem dialogul preocupărilor constante pentru tot ceea ce creează și interpretează ei: poezie, eseu, desen, grafică, pictură, iconografie, artă interpretativă, teatrală și recitativă, artă vizuală. Activitățile cultural-naționale ale bibliotecii sunt oportunități de afirmare artistică și  voluntară: organizarea expozițiilor de pictură, artă grafică, desen, recitaluri de poezie, lecturi din eseuri literare, video-proiecții, interpretările vocal-instrumentale. În cadrul acestor evenimente, membrii Clubului Laudatio sunt promovați în comunitatea făgărășeană și câștigă aureola de voluntar în bibliotecă, prin participarea activă la celebrările organizate de biblioteca Octavian Paler: Ziua Culturii Naționale Mihai Eminescu, Ziua cititului împreună/cu voce tare, Ziua bibliotecii, Lecturi Urbane, Nocturna bibliotecii.

20181129_181816

Anul 2018 subliniază existența a patru ani de succes pentru membrii fondatori ai clubului: Robert Manciu, Maria Bălăceanu, Felix Husac, Ștefan Ramba, Simona Gridan, Vlăduț Creangă, azi studenți în centre universitare –Cluj, Sibiu, Iași, fiecare cu legenda sa personală, cizelată și estetizată în creuzetele acestui „laborator” Laudatio. Deschidem această lume noii generații, pentru a fi, a face, a avea – timp, inspirație și zămislire. Le numim întâlniri admirabile, mirari – a contempla, a se mira, a admira, miroir – oglindă: cine admiră se oglindește în obiectul admirat (Anton Dumitriu)” -bibliotecar Bucur Raluca Maria

20181129_182250

Portrete ale Unirii – Expoziție de artă, Vasile Vereș, Școala gimnazială Mândra, clasa a VIII-a, prezintă prof. Mihaela Bîlbă

20181129_182618

20181129_181956

”O să încep cuvântul meu, care vreau să fie ca un dar, atât pentru noi, dar mai ales pentru creatorul acestor frumoase și artistice lucrări realizate de Vasile Vereș, elev al Școlii gimnaziale Mândra. Expresie, uneori culoare, alteori alb-negru, toate pun pe filă, emoții, gânduri, trăire, viața interioară, adolescența, curiozitatea și țeluri înalte. Toate acestea îl descriu pe Vasi, un copil abia intrat pe poarta adolescenței, un mic creator care cu timpul va deveni mare. Seara aceasta va fi pentru el o experiență pe care nu o va uita niciodată. Oricare ar fi curgerea lui prin această lume, de pe rolul de artist, această experiență va fi unică pentru că ”prima iubire nu se uită niciodată”.

CENTENAR. FILE DE ISTORIE LOCALĂ

Restitutio Ion Codru Drăgușanu. Peregrinul transilvan

-prezintă prof. Viorica Bica

20181129_132452

În anul 1910, N. Iorga reedita o ”carte rară,  una dintre cele mai interesante, mai bogate în idei, în fantezie, în puncte de vedere originale”: „Peregrinul transelvan” de Ion Codru Drăguşanu, „boier” din vechea nobilime grănicerească a Ţării Făgăraşului, fost profesor la Ploieşti, comisar de propagandă în timpul revoluţiei de la 1848, fapt pentru care a fost arestat de trupele represive, întemniţat şi apoi expulzat peste munţi, vice-căpitan al ţinutului natal. O dată repusă în circulaţie, cartea avea să trezească un interes constant şi admiraţia crescândă a generaţiilor succesive de cititori, apte să-i aprecieze valoarea. Şerban Cioculescu, al doilea editor, a intuit şi adevăratele valenţe artistice ale textului. Redactat sub forma unui „jurnal – memento” cartea se constituie ca operă literară sub forma unei suite de treizeci şi cinci de pseudoscrisori, trimise „unui amic în patrie” între anii 1835 şi 1848, în timpul călătoriilor sale. Conștiința unității românilor, argumentele istorice care acced spre această năzuință legitimă nu sunt formulate direct, dar se întrevăd în multe pasaje ale cărții. Elogiul strămoșilor, sentimentul apartenenței la nea20181129_134347mul românesc care a supraviețuit vitregiilor istorice, i-au fost insuflate de dascălii de țară. Pentru cărturar, conștiința etnică înseamnă conștiința romanității. De aceea, călătorul ardelean vizitează Cetatea eternă, preamărind vestigiile ei glorioase. Italia se concentrează pentru el în Roma lui Traian, aducând un pios omagiu strămoșilor

Ion Codru Drăgușanu – precursor al ideii de unitate a tuturor românilor, prezintă prof. Nicolae Postolache, Colegiul Național ”Radu Negru”

20181129_133013

”Ion Codru Drăgușanu a fost un pașoptist prin acțiunile sale politice, un adept al iluminismului național românesc prin susținerea Școlii Ardelene și implicarea în promovarea idealului național, un slujbaș20181129_134347 ”zelos ” în folosul românilor și românismului prin funcțiile pe care le-a ocupat de-a lungul vremii. Indubitabil, prin acțiunile și ideile sale, s-a înscris în rândul românilor patrioți care au reînviat spiritul național din Transilvania, pregătind astfel ora astrală a istoriei tuturor românilor, Marea Unire de la 1 decembrie 1918”.

File din ”Peregrinul transilvan”, prezintă elevii Colegiului Național Radu Negru, coordonator prof. Nicolae Postolache

Istorie și realitate. Jurnalism și literatură, prezintă prof. Liviu Ioani

20181129_183318

”Evenimentele trecute, le consemnăm atât prin importanța lor de atunci, cât și prin rezonanța lor în actualitate. Reprezintă lumina care vine din urmă spre a ne călăuzi pașii îndreptați înainte. Momentul calendaristic actual ne îndreaptă atenția spre România unită, împlinită în 1918, acum 100 de ani”.

Artă interpretativă: nai, Iuliana Vulcu, Colegiul Național Radu Negru, clasa a XI-a E

Deșteaptă-te, române!

20181129_185530

Imnul național ”Deșteaptă-te române!” este o pledoarie pentru ”devenirea noastră întru ființă”. Din interpretarea la nai de către Iuliana Vulcu, răzbate ”duhul nostru etnic” (prof. Viorica Bica)

Filonul folcloric din Ţara Făgăraşului, interpretat la nai de Elena Iuliana Vulcu, apare în toată plenitudinea, cu o ritmică, o legănare proprie. Creaţia populară românească este o mărturie a unităţii de origine, de gândire şi de teritoriu a tuturor românilor, a dăinuirii lor (prof. Viorica Bica)

Imaginea satului între trecut și prezent,  prezintă prof. dr. Maria Racu, director Colegiul Național Radu Negru

20181129_190052

”Satul – idee” al lui Blaga, este, în ultimă instanţă, emanaţie a realităţii obiective. Pe temeiul reminiscenţelor din propria copilărie, filosoful a construit un sat ipotetic, rezumativ , un sat în care a încercat  să concentreze chintesenţa fenomenului românesc (Micu, Dumitru, ”Estetica lui Lucian Blaga”).

Și noi am semnat la Alba-Iulia!, prezintă ing. Ioan Ciungara

20181129_201544

La Alba-Iulia, ”toată românimea transilvană, din centru până spre toate laturile, este reprezentată în această impresionantă galerie de personalități și caractere umane exemplare” (George Ivașcu, ”Istoria literaturii române”). În această ”galerie de personalități și caractere umane exemplare” se înscriu semnatarii adeziunilor din Țara Făgărașului.

Ioan Mândrea – ”Drumul spre Unire. Acțiuni politico-naționale ale românilor din Țara Făgărașului de la 1848 la1918. Oameni și fapte”. Brașov, Editura Libris Editorial, 2018

-prezintă prof. Viorica Bica

20181129_192003

”Patrimoniului istoric al Țării Făgărașului i se adaugă un nou volum dedicat actului istoric al înfăptuirii statului unitar român modern : Drumul spre Unire. Prof. făgărășean Ioan Mândrea readuce în paginile cărții,  file din istoria Țării Făgărașului : Revoluția Română de la 1848 din Țara Făgărașului, Suplica Țării Oltului adresată Cancelariei de la Viena 31 iulie 1861, 4 martie 1866. Fostul domnitor al românilor este aclamat la Făgăraș, Voluntari din Țara Făgărașului participanți la Războiul de independență al României (1877-1878), Acțiuni de solidaritate ale românilor din Țara Făgărașului cu mișcarea memorandistă din Transilvania (1892-1894), Țara Făgărașului în timpul Primului Război Mondial, (1914-1918), 1918 în Țara Făgărașului. De-a lungul proceselor și fenomenelor istorice, autorul accede de la conștiința de neam la conștiința unității etnice și a unității politice a făgărășenilor.  Studiile istoricilor, articolele din presa vremii, documentele din arhivele Brașovului – crediționale, procese-verbale –  definesc  construcţia arhitectonică a volumului. Cercetător pasionat, prof. Ioan Mândrea a publicat lucrări în ”Revista de Istorie a Academiei Române”, ”Revista Apulum”, ”Cvmidava”. În an aniversar, capitolul 1918 în Țara Făgărașului încununează conștiința unui neam jertfelnic pentru țară”. Cele două prefețe semnate de Marian Rosaliu, Prefectul județului Brașov – ”Argument istoric” – și Gheorghe Sucaciu, Primarul municipiului Făgăraș – ”Țara Făgărașului – Realitate și perspectivă”– promovează editarea acestei cărți-document a Țării Făgărașului”.

Ortodoxie și unitate națională în gândirea părintelui Dumitru Stăniloaie, prezintă preot profesor dr. Ciprian Valentin Bîlbă, Liceul Teologic Ortodox ”Sfântul Constantin Brâncoveanu”

20181129_192800

”Piatra unghiulară de la care porneşte părintele Stăniloae atunci când îşi fundamentează liniile spirituale ale teologiei sale naţionale, este introducerea neamului în siajul creaţiei divine. Dumnezeu a creat toate lucrurile acestei lumi, inclusiv neamurile, avându-şi raţiunea de existenţă în planul creator divin. „În felul acesta calitatea naţională a eului omenesc nu este ceva accidental, de suprafaţă, aposterioric, ci face parte din destinul esenţial al lui, se cuprinde printre determinantele imaginii lui eterne. Modelul ceresc al fiecărui om e modelul omului concret, precizat istoriceşte” (Stăniloae, 2014, p. 19).  Procedând în acest fel şi punând bazele „ontologiei spiritualităţii româneşti”, poate spune apoi lucruri de profunzime tainică despre om ca chip a lui Dumnezeu şi mădular al poporului din care face parte, chip care se reflectă apoi în mod particular în spaţiul existenţial românesc sub formă de luciditate şi duioşie, dor şi omenie, ironie şi umor, ospitalitate şi echilibru. Numai pe acest fond divin de proiectare a existenţei românului cu toate datinile şi obiceiurile lui, cu toate colindele, horele şi doinele lui, poate fi specificată unicitatea originii şi evoluţiei neamului românesc în calitate de „latinitate orientală”, de punte între Orient şi Occident. Aceste calităţi fac parte din fondul ontologic al ortodoxiei româneşti sau al românismului ortodox (Stăniloae, 1992). Părintele Stăniloae ajunge până acolo încât consideră că însuşirea comunicativităţii pe care românul o deţine din belşug, reprezintă o reflexie a comunicării între persoanele Sfintei Treimi: „Omul bun e omul comunicativ. Când nu ai pe cineva cu care să comunici, ţi-e „urât”. Numai omul comunicativ îţi face viaţa frumoasă, plăcută. Se afirmă prin aceasta firea comunicativă a românului. Eu am nevoie de altul, altul are nevoie de mine. Se afirmă prin aceasta valoarea persoanei. Când mă aflu numai între lucruri „mi-e urât”. Aceasta arată că la fundamentul existenţei nu e o esenţă impersonală, ci o comunicare de persoane, adică Sfânta Treime.” (Stăniloae)”.

20181129_192843

Sufletul Cetății – ”Hronicul și cântecul vârstelor”, Lucian Blaga, prezintă elevii Liceului Teologic Ortodox ”Sfântul Constantin Brâncoveanu”

20181129_192843

Adunarea Naţională de la 1 decembrie 1918 de la Alba Iulia este evocată de Lucian Blaga  în ”Hronicul și cântecul vârstelor” cu un entuziasm sincer, spontan: ”pusesem temeiurile unui alt Timp”, „faptul de la răscrucea zilei, cu tăria şi atmosfera sa ne comunică o conştiinţă istorică”.

Andrei Șaguna și Sextil Pușcariu – o prietenie din satul Veneția de Jos – Țara Făgărașului, prezintă preot Alexandru Socaciu, parohia Veneția de Jos

20181129_203642

IMG_20181126_164149

 

Lasă un comentariu

EXPOZIȚIE DE CARTE CENTENARUL MARII UNIRI 1918-2018


IMG_20181127_101441

”Marea Unire din 1918 a fost şi rămâne pagina cea mai sublimă a istoriei româneşti. Măreţia ei stă în faptul că desăvârşirea unităţii naţionale nu este opera niciunui om politic, a niciunui guvern, a niciunui partid, este fapta istorică a întregii naţiuni române, realizată într-un elan ţâşnit cu putere din străfundurile conştiinţei unităţii neamului, un elan controlat de fruntaşii politici pentru a-l călăuzi cu inteligenţă politică remarcabilă spre ţelul dorit” (Florin Constantiniu, ”O istorie sinceră a poporului român”)

IMG_20181126_164017

România Mare  ”nu a însemnat doar graniţe lărgite, provincii reunificate, a însemnat şi un nou sistem social şi un nou sistem politic, a însemnat trecerea de la liberalismul nedemocratic la democraţia liberală”(Vlad Georgescu). România Mare a fost ”opera unor oameni politici formaţi în veacul al XIX-lea, în regat, Brătienii şi susţinătorii lor, în Transilvania, vechii memorandişti, Maniu, cu toţii, spirite europene, democratice care au impus reforme radicale de natură a moderniza din temelii structurile economice, sociale şi politice ale noului stat (Vlad Georgescu, ”Istoria românilor de la origini până în zilele noastre”).

IMG_20181126_164004

În volumul „Marea Adunare Naţională de la Alba Iulia”, Ștefan Pascu pledează pentru libertatea socială, independenţa şi unitatea politică. Vasile Goldiş a fost unul dintre organizatorii actului Unirii din 1918, un luptător pentru independenţa naţională. Goldiş a reuşit să mobilizeze 200 de români care să reprezinte comitatul Braşov, ca delegaţi la procesul de la Cluj ( Goldiş , Scrieri social-politice şi literare », editori : Mircea Popa şi Gheorghe Şora).

IMG_20181126_164035

Ceremonialul Unirii: Gheorghe Pop de Băseşti a adresat deputaţilor apelul să dea glas hotărârii de a înfăptui unirea „tuturor celor de-o limbă şi de-o lege, într-un singur ţi nedespărţit stat românesc”. Discursul rostit de Vasile Goldiş a fost solemn: „după drept şi dreptate românii din Ungaria, Banat şi Transilvania dimpreună cu toate teritoriile locuite de dânşii trebuie să fie uniţi cu regatul României”. În încheierea discursului său, Vasile Goldiş a dat citire ”Rezoluţiei Marii Adunări Naţionale”: „Adunarea Naţională a tuturor românilor din Transilvania, Banat şi Ţara Ungurească adunaţi prin reprezentanţii lor îndreptăţiţi la Alba Iulia în ziua de 1 decembrie 1918, decretează Unirea acelor români şi a tuturor teritoriilor locuite de dânşii cu România”.

La 14 decembrie (1 decembrie stil vechi) episcopii Miron Cristea și Iuliu Hossu, Vasile Goldiş şi Alexandru Vaida-Voevod au prezentat la București, regelui Ferdinand I și guvernului, actul Unirii, ”Decretul-lege nr. 3631 din 24 decembrie 1918” prin care se consfințea actul Unirii (Ioan Aurel-Pop, Ioan Bolovan, Istoria Transilvaniei, p. 333).

La Alba-Iulia 1228 de delagați au hotărât Unirea Transilvaniei cu România.

IMG_20181126_164026

”În aceste ceasuri peste 1000 conducători și adevărații deputați ai neamului românesc din toate ținuturile noastre adunatu-s-au la Alba –Iulia, cetatea bravului Mihai Viteazul, ca să decreteze prin hotărârea lor libertatea noastră, neatârnarea de nimeni și conducere și astfel să aducă la îndeplinire ”visul de al cărui dor ne-au murit părinții și strămoșii. Dacă în aceste momente de prăznuire mă gândesc la timpul războiului de mai bine de 4 ani, mă gândesc la șiroaiele nesecate de lacrimi, la greutățile, suferințele și durerile noastre, mă gândesc la pierderea celor mai buni de-ai noștri, căzuți pe multele câmpuri de luptă, nu pot zice acum altceva, decât : Opriți-vă lacrimile și durerile! Din ele și din mormintele eroilor noștri ne-a răsărit libertatea, care va pune fundamentul viitorului, fericirii neamului; pentru acestea jertfe, vă vor binecuvânta fiii, nepoții și strănepoții”. (”Foaia diecezană”, Caransebeș, XXXIII, nr. 47, 2/15 decembrie 1918, apud Ioan-Aurel Pop, Ioan Bolovan, Istoria Transilvaniei).

IMG_20181126_164121

Ioan Vlad, ”Brașovul și MAREA Unire”- ”Brașovul a fost ”placa turnantă a pământului românesc”, a pregătit națiunea pentru apoteoza Unirii” (Academician Ioan-Aurel Pop).

Ioan Mândrea, ”Drumul spre Unire” – readuce în paginile cărții,  file din istoria Țării Făgărașului : ”Revoluția Română de la 1848 din Țara Făgărașului”, ”Suplica Țării Oltului adresată Cancelariei de la Viena 31 iulie 1861, 4 martie 1866”. ”Fostul domnitor al românilor este aclamat la Făgăraș”, ”Voluntari din Țara Făgărașului participanți la Războiul de independență al României (1877-1878)”, ”Acțiuni de solidaritate ale românilor din Țara Făgărașului cu mișcarea memorandistă din Transilvania (1892-1894)”, ”Țara Făgărașului în timpul Primului Război Mondial, (1914-1918)”, ”1918 în Țara Făgărașului”.

IMG_20181126_164057

Constantin Băjenaru, ”Comitatul Făgăraș (1876-1918)” reconstituie trecutul Comitatului Făgăraș în perioada anilor 1876-1918.

IMG_20181126_164202

Elena Manta, ”Nume de persoane și nume de locuri din fosta comună Galați-Făgăraș”-  Volumul este dedicat ”memoriei eroilor gălățeni căzuți în războiul pentru întregirea neamului românesc întru omagierea cărora a fost înălțat monumentul din fața bisericii” (Elena Manta).

IMG_20181126_164149

Lasă un comentariu

Chipuri din hronicul Țării Făgărașului. Dicționar bio-bibliografic. Ioan Eșan, Mihaela Georgeta Gârlea. Editura Asociațiunii ASTRA, Sibiu, 2018


Prof.dr. Luminița Cornea

Despărțământul ASTRA Covasna-Harghita

Făgăraș, 22 noiembrie 2018

DICTIONAR - ESAN

Bucuria mea este mare aflându-mă între oameni dragi din Făgăraș și chiar în incinta străvechii Cetăți a Făgărașului, mai precis în Turnul Thomory și la Biblioteca Municipală „Octavian Paler”, unde se desfășoară evenimentul lansării volumului Chipuri din hronicul Țării Făgărașului, dicționar bio-bibliografic, de Ioan Eșan și Mihaela Georgeta Gârlea. Apariția cărții la Editura Asociațiunii ASTRA, Sibiu, s-a datorat, probabil, faptului că vrednica profesoară Mihaela Georgeta Gârlea este președinta Despărțământului „Ion Codru-Drăgușanu” din Făgăraș.

De la început afirm că recunosc în cei doi autori pe acei oameni „aprinși de zelul neamului lor”, cum se exprima, pe la mijlocul secolului al 19-lea, cărturarul Timotei Cipariu. Acest important cărturar român ardelean considera că este o datorie națională de onoare să se scrie biografii și monografii. Este o afirmație-îndemn care a fost receptată cum se cuvinte de contemporanii și urmașii lui.

Al. Papiu-Ilarian rostește, în 1869, un discurs de recepție la Academia Română despre Gheorghe Șincai, discurs care este de fapt prima monografie de amploare consacrată reprezentanților Școlii Ardelene. În 1876, Ioan Bianu publică prima schiță monografică despre Samuel Micu. Îndemnul cărturarului Timotei Cipariu s-a perpetuat în generațiile următoare ale istoriografiei românești. Apar tot mai multe monografii despre personalități. Oamenii de cultură ai Blajului se află pe primele locuri, la început de secol 20. Astfel Ioan Rațiu, primul istoric literar blăjean, în sensul propriu al cuvântului, publică monografii despre Andrei Mureșanu, Timotei Cipariu și Ioan Rusu, iar prof. Nicolae Comșa (nepot al lui Bianu) inițiază o colecție intitulată Oamenii Blajului. Monografii, monografii… În acelați timp, apar volume ce cuprind biografii ale mai multor personalități, dicționarele.

Profesorii Ioan Eșan și Mihaela Georgeta Gârlea se încadrează perfect în mișcarea izvorâtă din îndemnul cărturarului Timotei Cipariu, la mijlocul secolului al 19-lea. Subintitulat „dicționar bio-bibliografic”, volumul Chipuri din hronicul Țării Făgărașului este o lucrare fără precedent, incluzând, în cuprinsul ei, oameni care au trăit odinioară pe meleagurile făgărășene, alături de personalități în viață (născute înainte de anul 1955) din diverse sectoare de activitate. Un fapt deosebit de frumos! Oamenii de astăzi, prezenți în număr mare la această lansare, pot fi mândri de înaintașii lor. Nu numai mândri, dar și demni și obligați a fi la înălțimea acestora.

Sincere felicitări autorilor pentru realizarea și truda lor investită în acest dicționar! Sănătate și succes pentru tipărirea altor volume, inclusiv o ediție a doua, revăzută și adăugită a acestui dicționar.

Aducem un cuvânt de laudă binecuvântată conducerii Asociațiunii ASTRA, președintelui, prof.univ.dr. Dumitru Acu, prezent la evenimentul lansării, pentru contribuția la  tipărirea a o serie de volume ce evidențiază bogata activitate astristă și cunoașterea personalităților culturii române în toată complexitatea ei. Deși ASTRA înseamnă Asociațiunea Transilvană pentru Literatura Română și Cultura Poporului Român, întotdeauna astriștii au avut în vedere românii din toate provinciile românești. Accentuăm această idee, în special acum în anul Centenarului Marii Uniri. Menționez în această privință și mulțumesc încă o dată pentru tipărirea la Editura Asociațiunii ASTRA a volumului meu ASTRA întru iubire de suflet românesc, apărut la Sibiu, în 2015.

Închei cu mulțumirea mea pentru invitarea la această sărbătoare de suflet a ASTREI din Făgăraș, constatând cu satisfacție că românii adevărați își iubesc și își cinstesc înaintașii. Cinste lor!

 

Lasă un comentariu

Older Posts »
%d blogeri au apreciat asta: