ZIUA CULTURII NAŢIONALE MIHAI EMINESCU


ZIUA CULTURII NAŢIONALE MIHAI EMINESCU
„Darul ce ni s-a făcut prin Eminescu? A apărut în lumea noastră un om care a înţeles să fie om deplin” (Constantin Noica, „EMINESCU sau gânduri despre omul deplin al culturii româneşti”).

În volumul lui Constantin Noica, „EMINESCU sau gânduri despre omul deplin al culturii româneşti”, regăsim în capitolul „Margini şi nemargini ale limbii”, emoţia rostirii: „Când spunem Eminescu, închidem ochii. Este bine să-i deschidem. O uşoară beţie romantică ne cuprinde, în evocarea lui, în timp ce el este treaz. E un om care dă seama de lucruri, un „semădău”, după propria sa expresie. Dă seama de limbă. Dacă sunt margini în limbă, undeva sunt şi nemargini: „A pus în tine Domnul, nemargini de gândire…” scrie poetul în „Feciorul de împărat fără stea”. Asemenea nemargini sunt în limba sa şi în oricare limbă: Nemargini trebuie să fie, de vreme ce oricare limbă este vorbirea însăşi, fiind datoare să exprime totul. Dar ciudăţenia este că marginile vin dinafară, pe când nemarginile, dinăuntru. Dacă ştii din afară o limbă, nu-i poţi vedea decât marginile. De posibilităţile ei nesfârşite, dai seama doar dinăuntru. Aşa încerca Eminescu să fie, dând seama de toate înţelesurile câte unui cuvânt” .

Participanţi: elevii Colegiului Naţional „Radu Negru”

Prof. coordonatori: prof. Maria Voila; prof. D. Curticăpean

Biblioteca Colegiului Naţional „Radu Negru”: Ioana Săvescu, bibliotecar

Expoziţie de carte: : „E menirea-mi: adevărul”
Poezia cetăţii umane, poezia erotică, mitologică, titaniană, proza fantastică, articolele politice şi opera dramatică definesc structura arhitectonică a operei eminesciene. Prin înzestrarea genială, prin asimilarea culturii naţionale şi universale, opera eminesciană este o sinteză unică a spiritualităţii româneşti.
Coordonatele creaţiei sunt: drama geniului, meditaţia asupra vieţii şi a morţii, dragostea, izvor al fiinţării, nostalgia după unitate, armonie şi frumuseţe.
Exegeţi ai textului eminescian, G. Călinescu, Negoiţescu, Iorga, Perpessicius, Pompiliu Constantinescu, Zoe Dumitrescu Buşulenga, Constantin Noica, Petru Creţia, Tohăneanu, Aurel Petrescu, Ioana Petrescu, Eugen Simion, George Popa, Tohăneanu, i-au definit arhitectura creaţiei.
Corespondenţa inedită Veronica Micle – M. Eminescu, publicistica, studiile criticilor literari: Perpessicius („Eminesciana”), G. Călinescu („Viaţa lui Mihai Eminescu”, „Opera lui M. Eminescu”), D. Vatamaniuc („Eminescu”), George Popa („Prezentul etern eminescian”), Mihai Drăgan („M. Eminescu – Interpretări”), E. Lovinescu („M. Eminescu”), C. Noica („Introducere la miracolul eminescian”), Mihai Drăgan („M. Eminescu”), Augustin Z. N. Pop („Pe urmele lui M. Eminescu”), G. I. Tohăneanu („Expresia artistică eminesciană”), T. Vianu („Arta prozatorilor români”), Ioana Petrescu („Modele cosmologice şi viziune poetică”), D. Caracostea („Arta cuvântului la Eminescu”), Zoe Dumitrescu-Buşulenga („Eminescu, cultură şi creaţie”), T. Vianu („Poezia lui Eminescu”), D. Popovici („Poezia lui Mihai Eminescu”), E. Simion („Proza lui Mihai Eminescu”), A. Petrescu („Eminescu. Metamorfozele creaţiei”), I. Em. Petrescu (”Eminescu. Modele cosmologice şi viziune poetică”,”Eminescu şi mutaţiile poeziei româneşti”,”Eminescu-poet tragic”) C. Noica („Introducere la miracolul eminescian”, „Eminescu sau gânduri despre omul deplin al culturii româneşti”), Liviu Rusu („Eminescu şi Schopenhauer”), I. Negoiţescu („Poezia lui Mihai Eminescu”), E. Lovinescu („Eminesciana”), Adriana Peicu – Moldovan, („ Eminescu şi liedul românesc „), G. Popa („Prezentul etern eminescian”) redau plenitudinea creaţiei eminesciene.

Prezentare eseu prof. Ioani Liviu: EMINESCU ŞI POSTERITATEA

Pentru generaţiile următoare, „funcţia operelor mari nu e de a fi doar contemplate. Este de a naşte alte opere mari, de a modela omenescul din tine” (Constantin Noica, „EMINESCU sau gânduri despre omul deplin al culturii româneşti”).

ARTĂ INTERPRETATIVĂ Liedul eminescian – Ştefan Ramba, elev la Colegiul Naţional „Radu Negru”, membru al CLUBULUI LAUDATIO

Poezia lui Eminescu, „La steaua” a fost transpusă în unsprezece lieduri. „La mijloc de codru des”, „Atât de fragedă”, „Şi dacă”, De ce nu-mi vii?”, „Somnoroase păsărele”, „Peste vârfuri”, „Şi dacă ramuri bat în geam” au permis abordarea genului de lied. Versurile din lirica eminesciană au pregnanţă în arta interpretativă. Cadenţele modale se contopesc într-un flux continuu, armonios.

MEMENTO POETIC- Poeme eminesciene în lectura elevilor de la Colegiul Naţional „Radu Negru”
Artă interpretativă Iuliana Vulcu, elevă la Colegiul Naţional „Radu Negru”, membră a CLUBULUI LAUDATIO: „Dorul eminescian” – prelucrări folclorice

„Dorul” cunoaște în creaţia eminesciană o multitudine de nuanţe stilistice ce se înscriu în tradiţia creativităţii populare. „Dorul” este „una dintre cele mai fine cristalizări ale spiritului popular, constantă fundamentală a viziunii asupra lumii şi vieţii” (Gheorghe Drăgan, „Poetică eminesciană”).
Dorul-dor eminescian e perceput ca mod de transcendere „a firii spre fiinţă”. În poemul „Luceafărul”, „dorul” rămâne alături de gând, înnobilat de măreţia zborului spre origini: „Şi din a haosului văi, / Jur împrejur de sine, / Vedea, ca-n ziua cea dintâi, / Cum izvorau lumine; //Căci unde-ajunge nu-i hotar, / Nici ochi spre a cunoaşte, / Şi vremea-ncearcă în zadar/ Din goluri a se naşte”. „Dorul” eminescian este „aspiraţia nemărginită, deschiderea eului către osmoza cu lumea dinafară, cu întreaga fire, care-i condiţionează nu numai deplinătatea dar chiar şi fiinţarea ca atare”(George Popa, „Prezentul etern eminescian”).

Viorica Bica

Biblioteca Municipală „Octvian Paler”

Lasă un comentariu

FĂGĂRAȘ EXPRES. INTERVIU CU ȘTEFAN RAMBA


„Îmi place să cânt muzică pentru suflet“ – Interviu cu tânărul interpret de muzică populară din Făgăraș, Ștefan Ramba

Are 17 ani și este elev la Colegiul Național „Radu Negru“. Studiază canto – muzică populară la Școala Populară de Arte „Ilie Micu“ din Sibiu și este și membru al Ansamblului de Muzică Vocală „Junii“. Este vorba despre făgărășeanul Ștefan Ramba, un tânăr pe care îl vedem tot mai des la festivalurile de muzică populară din zonă.

Reporter: De unde pasiunea pentru cântat, cine ți-a insuflat-o?

Ștefan Ramba: Muzica pe care o iubesc, o simt și mă reprezintă este muzica vie, trăită, adevărată. Prin asta fac referire la autenticitatea muzicii tradiționale românești, cea care nu a fost poluată. Nu folosesc denumirea de “autentic”, “nealterat” pentru ca am citit ceva bine zis de Grigore Leșe, adevărat în opinia mea: dacă folosești astfel de termeni trebuie să vii cu un pre-concept, cu o teorie solemnă despre ce e acceptabil sau nu. Ei, eu nu pot încă să am asemenea cunoștințe de etnomuzicologie. Muzica care mă pasionează și pe mine este acea muzică pe care o cântau țăranii odată, că doar de la sat a luat naștere, în intimitate, când nu îi vedea și auzea nimeni. Cântece de dor, de jale, de înstrăinare, de cătănie. de tristețe. Despre ea am aflat doar în urmă cu un an, când am fost pentru prima dată la ora de canto la Școala de Arte. Îi mulțumesc lui Dumnezeu că am avut șansa asta, să descopăr dimensiunea asta pură, curată a muzicii populare. Și pasiunea pentru muzica tradițională a început de la profesorul Verde și am întreținut-o prin cântec și lecturi particulare despre semantică populară, interviuri cu oameni din domeniu. Marele meu regret este lipsa timpului de a lua contact cu comunitățile care încă mai păstrează vii aceste manifestări culturale.

14962266_1227628547293925_93726422_n

Rep: De cât timp cânți muzică populară și de ce ți-ai ales acest gen de muzică?

Ș. Ramba: Cânt muzică populară de când eram la grădiniță, deci afinitatea pentru ea am avut-o încă de mic. De pe clasa a V-a am început să iau cursuri de muzică la Casa de Cultură din Făgăraș, dar am renunțat o perioadă. Dar e bine că m-am îndreptat.

Rep: Ce simți atunci când ești pe scenă și ce încerci să transmiți oamenilor prin cântecele tale?

Ș. Ramba: Pe scenă sunt încă în formare. Chiar dacă pășesc pe ea de 5 ani, gândirea de copil nu m-a făcut să conștientizez ceea ce fac. Abia acum îmi dau seama ce atitudine trebuie să am. Oamenii sunt foarte atenți la tine când ești acolo. Voi încerca să fiu cât mai natural, să transmit ceea ce îmi propun, sinceritatea și sentimentul melodiei.

Rep: Ai în repertoriul tău și melodii compuse de tine?

Ș. Ramba: Nu am și nu voi avea compoziții proprii. Ceea ce cânt eu este deja creat, dar creat de mult timp, culese de la țărani. Ceea ce iubesc eu să cânt sunt doinele, baladele, piese lirice. Și problema este aici că publicul vine la spectacolele de muzică populară ca să asculte muzica aceea vioaie. Dar asta-i muzică de trup. Mie îmi place să cânt muzică pentru suflet. Oamenii și-au pierdut răbdarea. Mă întreb de ce se așteaptă ca după o doină să urmeze deja un cântec ritmat. Adorm, nu le place mesajul, aștepta mai mult instrumentele acompaniind vocea? Mă întreb.

Rep: Știu că ești și în Clubul Laudatio, club al Bibliotecii Octavian Paler. Ce înseamnă acest club pentru tine și cum te-a ajutat?

Ș. Ramba: Clubul Laudatio este o minunată campanie a Bibliotecii “Octavian Paler”, menit să promoveze tinerii talentați din Țara Făgărașului și care mi-a oferit șansa să particip activ la acțiunile organizate de bibliotecă, făcând ceea ce mă caracterizează, cântând din suflet pentru suflete. Aici am întâlnit și tineri aparte din zonă, care au talente și pasiuni extraordinare. Omul e o ființă minunată!

Rep: Probabil că ai și un model în viață. Care este acela?

Ș. Ramba: În muzică, ca model îl am pe Grigore Leșe, însă asta înseamnă doar că mă inspir din valorile transmise de arta pe care o pune în scenă, urmând ca bineînțeles să particularizez momentul meu artistic. Eu cânt muzică reprezentativă a Mărginimii Sibiului, și cât mai curând posibil și cea din Țara Făgărașului.

Rep: Spune-ne și cum îți vezi viitorul. Muzică, școală.

Ș. Ramba: Cred că ar trebui ca sistemul educațional să prevadă și existența unui dosar pentru fiecare elev, să îi fie monitorizate aptitudinile, pasiunile, să i se dea acestuia teste repetate, încă de mic, relevante pentru a-i indica o direcție pe care el este structurat din naștere de exemplu. Dar pentru ca asta nu se întâmplă și cred că pare o utopie, noi, tinerii, ne zbatem între propriile aspirații, sfaturile altora și un veșnic necunoscut de opțiuni. Și necunoscutul te poate induce în eroare, gândindu-te dacă nu cumva există ceva mai bine. Nu știu sigur, perioada adolescenței este una de căutare continuă, de dezvoltare a personalității, și influențele există. E ceva normal. Ceea ce îmi doresc acum este să urmez Academia de Poliție, mă tentează și o facultate de limbi străine, franceză și o limbă nordică.

Rep: Câteva cuvinte de încheiere

Ș. Ramba: Nu spun mai mult decât că sunt împlinit acum pe toate planurile unui adolescent normal. Îmi trăiesc prezentul, mă bucur de cea mai frumoasă perioadă a vieții și îi mulțumesc lui Dumnezeu pentru tot ceea ce am și nu am!

Rep: Îți mulțumesc!

(Alina ROMAN)

Lasă un comentariu

RĂSUNĂ BLÂND SPRE SEARĂ, AL CLOPOTELOR CÂNT


ŞTEFAN RAMBA –  MEMBRU AL CLUBULUI LAUDATIO – BIBLIOTECA MUNICIPALĂ

”OCTAVIAN PALER”

RĂSUNĂ BLÂND SPRE SEARĂ, AL CLOPOTELOR CÂNT

15078554_1201483216584397_6553613635904456743_n

Datina colindatului la poporul român este vie, „se pogoară” cu bucurie în adâncul sufletului fiecărui creştin, întru preamărirea Naşterii Mântuitorului.

Colindul românesc este însuşi „glasul sfânt” al Sfintei Evanghelii şi al Bisericii, este  „ecoul popular şi artistic al cântărilor bisericeşti liturgice”.

Vestea Naşterii Mântuitorului este adusă azi la bibliotecă de către Ştefan Ramba, membru al Clubului LAUDATIO.

TÂNĂRUL CRAI

„Răsună blând spre seară

Al clopotelor cânt,

Caci vine, vine iară,

Hristos pe-acest pământ.

Tânărul crai, cu mult alai

Vine din cer, hai, leru-i ler.

Sculați creștini în grabă

S-aduceți un prinos,

Si faceți loc în casă

Copilului Hristos!

Tânărul crai, cu mult alai

Vine din cer, hai, leru-i ler

El vine-n haina verde

De îngeri albi purtat,

Sa spele lumea toată

De rău si de păcat.

Tânărul crai, cu mult alai

Vine din cer, hai, leru-i ler

Sculați creștini de graba

Si-n calea Lui cântati,

Cu tot ce-i bun e Domnul

Sculați creștini, sculați!

Tânărul crai, cu mult alai

Vine din cer, hai leru-i ler

Tânărul crai, cu mult alai

Vine din cer, hai leru-I ler”

 

ZIUREL DE ZIUĂ

 

„Coborât – a coborât

Ziurel de ziuă,

Îngerul Domnului Sfânt

Ziurel de ziuă,

La păstori în Viflaim

Ziurel de ziuă,

Aproape de Ierusalim

Ziurel de ziuă,

Păstorii l-au întrebat

Ziurel de ziuă,

Ce veste ne-aduci din sat

Ziurel de ziuă,

Veste bună voi vesti

Ziurel de ziuă,

De voi toţi vi-s veseli

Ziurel de ziuă,

Pe la cântători târziu

Ziurel de ziuă,

Maica Sfântă-o născut fiu

Ziurel de ziuă,

Coborât a coborât

Ziurel de ziuă,

Îngerul Domnului Sfânt

Ziurel de ziuă”

 

Lasă un comentariu

VIN COLINDĂTORII!


 

VIN COLINDĂTORII!

NAŞTEREA MÂNTUITORULUI

ŞCOALA PRIMARĂ BOHOLŢ

15590296_1200096343389751_1470351381359681631_n

Cine zice „Hristos se naște, măriți-L!” dă mărturie despre Nașterea Domnului nostru Iisus Hristos. Și cum noi toți, cei credincioși spunem acest cuvânt, precum și altele asemenea, suntem martori ai acestui eveniment, pe care îl sărbătorim. Martori ai Nașterii Domnului nostru Iisus Hristos suntem și când spunem: „Nașterea Ta, Hristoase, Dumnezeul nostru, răsărit-a lumii lumina cunoștinței”. Tot martori ai Nașterii Mântuitorului suntem și când afirmăm că „Fecioara astăzi pe Cel mai presus de ființă naște” sau când spunem, din partea fiecăruia dintre noi: „Taină străină văd și preamărită: cer fiind peștera; scaun de Heruvimi, Fecioara; ieslea, sălășluire întru care S-a culcat Cel neîncăput, Hristos-Dumnezeu, pe Care lăudându-L, Îl mărim” (Arhimandritul Teofil Părăian).

15542230_1200097170056335_6325874773793025011_n

Elevii Şcolii primare Boholţ, însoţiţi de preotul paroh Ioan Paroş şi prof. ciclu primar, Claudia Ludu, ne-au deschis larg porţile bibliotecii spre a vesti Naşterea Mântuitorului. Ca în fiecare an, colindele revarsă asupra tuturor lumina cunoştinţei de Dumnezeu.

Datina colindatului la poporul român este străveche. Prin mesajul pe care-l transmite, colindul românesc, „întrupează” glasul sfânt al Sfintei Evanghelii şi al Bisericii în sufletele şi-n casele dreptcredicioşilor creştini. Colindul reprezintă „ecoul popular şi artistic al cântărilor bisericeşti liturgice”.

15590448_1200097076723011_4971421248274246204_n

Cuvântul de învăţătură al părintelui a fost menit să sădească în suflete, bucuria şi adânca reflecţie a semnificaţiei Crăciunului. În alocuţiunea sa, a adus  mărturii din Sfânta Scriptură: „Ni S-a născut nouă un Mântuitor, Care este Hristos-Domnul” (Luca 2, 11); „Mărire întru cei de sus lui Dumnezeu și pe pământ pace, între oameni bunăvoire” (Luca. 2, 14). Sunt mărturisiri de credință, sunt mărturii pe care le dăm noi înșine despre Naşterea Mântuitorului.

15665564_1490861240943062_6291746505951549233_n

„Ne luminează mintea, ne mişcă inima şi fac legătura dintre inimă şi minte. Sunt punţi între generaţiile prezentului şi ale trecutului şi exprimă legătura noastră cu Hristos şi Sfinţii Apostoli.  Azi cu strămoşii cânt în cor colindul sfânt şi bun / tot moş era şi-n vremea lor bătrânul Moş Crăciun”, a specificat preotul paroh.

Biblioteca redevine un spaţiu al decelării semnificaţiilor din volumele expuse. Din fondul de carte al bibliotecii, elevii s-au delectat cu pagini de lectură care celebrează Crăciunul:  „Expresul polar”, Beatrice Kiseleff„Crăciunul. Istorie şi semnificație”, Arta gotică”, „Icoane româneşti”, Giovanni Santambrogio, „Miracolul Întrupării”, „În seara de Crăciun şi în alte seri”, „Îngerul Crăciunului”, „Povestiri de Crăciun pentru copii şi părinţi”, „Naşterea Domnului Iisus Hristos”, „Drumuri spre mănăstiri”, „Preot Thomas Joachim, „Bucuria Crăciunului”, „Vine iarăşi Moş Crăciun”, Andrew Lang, „Comoara fermecată cu poveşti”, „Legende de Crăciun”, „Carte de rugăciuni”.

Lasă un comentariu

EXPOZIŢIE DE CARTE BETHLEEM-UL BUCURIEI


BETHLEEM-UL BUCURIEI

img_20161208_115522

„Astăzi S-a născut Hristos, Mesia Prunc luminos! Acest dar, al trimiterii şi întrupării Fiului Său, Biserica dreptmăritoare aşa-l psalmodiază, ca un psalm: Fecioara, astăzi, pe Cel mai presus de fiinţă naşte şi pământul, peştera Celui neapropiat aduce, îngerii cu păstorii slavoslovesc, magii cu steaua călătoresc. Pentru noi S-a născut Prunc tânăr, Dumnezeu Cel mai-nainte de veci. Vedeţi cum se dezvăluie taina!? Dumnezeu – din eternitatea Lui, în atotprezenţa, pretutindenitatea Lui. În acel astăzi de acum 2.000 de ani, dar care este un astăzi în numele timpului lui Dumnezeu, care este astăzi. Într-un loc al Bethleemului, acolo vine şi Fiul lui Dumnezeu, cum spusese psalmistul: Fiul Meu eşti Tu, Eu astăzi Te-am născut (Psalmul 2, versetul 7). Fiul din veci al Părintelui ceresc Fiul Fecioarei Se face” („Cuvânt al Părintelui Galeriu despre sărbătoarea Crăciunului)

img_20161208_115537

„Homo religiosus” al lui Mircea Eliade, „în atingere cu sacrul, descoperă existenţa unei realităţi absolute, care transcende lumea aceasta”.

img_20161208_115649

– G. Santambrogio –

Din fondul de carte al bibliotecii, au fost selectate următoarele volume: Constantin Galeriu, „O, ce veste minunată”, Andre Scrima, „Teme ecumenice”, (N. Berdiaev, „Sensul istoriei”) „Colinde de Sfintele Sărbători”, Traian Herseni, „Forme străvechi de cultură poporană românească”, „Expresul polar”, Beatrice Kiseleff„Crăciunul. Istorie şi semnificație”, „Prin mine, Ioan pop, zugravul”, Arta gotică”, „Icoane româneşti”, Giovanni Santambrogio, „Miracolul Întrupării”, „În seara de Crăciun şi în alte seri”, „Îngerul Crăciunului”, „Povestiri de Crăciun pentru copii şi părinţi”, „Naşterea Domnului Iisus Hristos”, „Drumuri spre mănăstiri”, „Preot Thomas Joachim, „Bucuria Crăciunului”, „Vine iarăşi Moş Crăciun”, Andrew Lang, „Comoara fermecată cu poveşti”, „Legende de Crăciun”, „Carte de rugăciuni”.

img_20161208_115631
Mănăstirile şi schiturile ortodoxe sunt vetre de spiritualitate „pentru închinare şi liniştire sufletească”. Consideraţii de substanţă au fost făcute de Traian Herseni, în lucrarea sa, consacrată unor „forme străvechi de cultură poporană românească”. Reputatul sociolog evidenţiază că în Ţara Oltului şi a Făgăraşului, se urmăreşte prin colindat, apelându-se fireşte, la modalităţile mentale, psihologice sau poetice, proprii comunităţii tradiţionale, asigurarea prosperităţii. În studiul său, „Forme străvechi de cultură poporană românească”, cercetătorul situează funcţia premaritală a colindatului, „preocuparea de căsătorie, după problema mijloacelor de existenţă” (Traian Herseni). Cetele de feciori au caracterul unor organizaţii de iniţiere, de instruire a junilor, de educare a lor în vederea împlinirii obligaţiilor sociale care le revin în cadrul vieţii săteşti. Ele continuă să aibă şi azi, acelaşi caracter. Datinile le conferă o trăsătură arhaică, pentru că ceata în sine „fiind mereu nouă, prezintă neîncetat, trăsături noi, de oameni vii, crescuţi şi pătrunşi de cultura vremii lor”(Traian Herseni).

img_20161208_115703
„Lumea, ruptă de rădăcina ei cereasca şi iconică, este inexistentă. Orice existenta vizibilă este «chipul făcut de mana lui Dumnezeu» si care îşi povestește ale sale mirabilia. Așa cum psihologia nu poate exista fără suflet şi fundamentează existenta acestuia, aşa cum orice Liturghie, orice epicleză este deja răspunsul lui Dumnezeu şi manifestarea Prezentei Sale, la fel icoana este evidenţa strălucitoare a Împărăției. Lumina taborică face din icoana argumentul iconografic al existentei lui Dumnezeu“ (Paul Evdokimov).„Icoana este fereastră către cer” (Sfântul Ioan Damaschin). Evanghelia redă Cuvântul, icoana „vestește” prin imagine. În icoane regăsim „istoria mântuirii, precum și mărturia concretă a sfințeniei, la care suntem cu toții, chemați”. „Icoana este fereastră către cer” (Sfântul Ioan Damaschin).

img_20161208_115551

Sfinţii Părinţi spun că ceea ce „Evanghelia înfățișează prin cuvânt, icoana vestește prin imagine. Regăsim în icoane „istoria mântuirii, mărturia concretă a sfințeniei, la care suntem cu toții, chemați”. Venerate de cultul religios ortodox, icoanele sunt « altare de închinare ». Miracolul Nasterii lui Iisus este eternizat în iconografia ortodoxă.

img_20161208_115854

Volumul « Colinzi din Ţara Făgăraşului » readuce în fiecare an, poezia cu caracter ritualic- colindatul cetei de feciori, ţurca, steaua, irozii.

Lasă un comentariu

http://fagarasultau.ro/2016/11/30/lansare-de-carte-la-cetatea-fagaras/


DESPLETITELE ATINGERI

CHRIS SAMY

lansare-1

Lansarea cărţii „Despletitele atingeri“ de marţi, 29 noiembrie din Cetatea Făgărașului, a reunit elevi, profesori, pasionații de litera cărții. Poeta făgărășeancă Carmen Teulea a revenit la Făgăraș pentru a-și consacra noul volum de poezii ”Despletitele atingeri”.

Cuvântul de deschidere al dr. Elena Băgenaru, manager al Muzeului ”Valer Literat ”, a readus în fața audienței, rolul preponderent pe care îl are în spiritualiatea făgărășeană, editarea volumelor, ce deschid ”trepte ale lumii sau calea către sine”. ”Despletitele atingeri”, volumul de poeme editat de Carmen Teulea sub pseudonimul Chris Samy, relevă o ipostază interiorizată a eului” a specificat dr. Elena Băjenaru, manager Muzeul ”Valer Literat”.

lansare-2-1-225x300

Alocuțiunile invitaților, prof. Liviu Ioani, prof. Viorica Bica – Biblioteca Municipală ”Octavian Paler” –Vladimir Vărzaru – Clubul elevilor – au conturat structura arhitectonică a poemelor.

lansare-3-1-225x300

„Vreau să vă iau părtași la întâmpinarea acestui volum de poezii și la interpretarea unora dintre mesajele cuprinse în versuri. Poezia lirică impune comunicare directă între emițător – vocea poetului, a eroului liric – și receptor – cititorul. Rolul meu este de intermediar, dar numai pentru a vă semnala oferta de care o să vă bucurați personal, în intimitate. Este nevoie să ne transpunem în universul liric imaginat, trăit de autoare. Poemele  se înmănunchează într- un volum de certitudini și căutări. Carmen Teulea scrie o poezie de factură intelectualistă, cu imagini elevate și grad îalt de reflexivitate.Tema erosului predomină, alături de meditații existențiale. Se simte vitalitatea, elanul și trăirea senzorială. Dintre motivele literare care concretizează mesajele, vă supun atenției: ”atingerea”, savoarea amintirilor, așteptarea”, a spus prof. Ioani Liviu

Autoarea volumului destramă ”vraja nepătrunsului ascuns”, își dezvăluie propriul eu, mărturisește prin cuvânt, eul cugetător. Versurile-aforisme  devoalează convingerea lăuntrică: ”Cine străbate calea luminii nu zăboveşte să colecţioneze rostiri”; ”Viața, irezistibilă nevoie a Soarelui / de a dărui Lunii”; ”Ghimpii indiferenţei ne încleştează-n lacrimi”;  ”Pe portativul aşteptării lebăda este şi albă şi neagră”; ”Stativele fricii ciobesc partitura existenţei cu bagheta neiertării”; ”Pustiul aroganţei mânios vămuieşte amurgul alienării”;”Răsplata se măsoară în boabe de rouă”; ”Orgoliul dirijează partituri de ceară”. ”Poemele cuprind în ele însele, ”întregul lumii” într-o continuă căutare a miezului ei absolut, a substanţei dăinuitoare. Cunoaşterea se va exercita pe coordonatele abisale ale creaţiei. Sub privirea autoarei, lumea se dizolvă în lumină, devine fluidă, armonioasă sau atinge pragul răzvrătirii. Versurile abundă în simboluri ce sugerează destinul însuși al omului, marcându-i ”trecerea”. Discursul poetic  se întrupează în ” cântare”, ”tăcere”, ” ardere”, ”strigăt”,  a spus prof. Viorica Bica

Clubul elevilor din Făgăraș   de la secția ”Teatru”, a pus în scenă, în regia lui Vărzaru Vladimir, poemele cuprinse în volum.

(prof. Viorica Bica, Biblioteca „Octavian Paler“, Făgăraş)

Lasă un comentariu

Biblioteca Municipală „Octavian Paler” Nocturna bibliotecii


Biblioteca Municipală „Octavian Paler”
Nocturna bibliotecii
24 noiembrie 2016

nocturna-bibliotecii

Această ediţie a Nocturnei a fost consacrată filelor de istorie locală, eseului filosofic, creației literare, artei interpretative, patrimoniului etnografic al Ţării Făgăraşului, treptelor pe care le parcurgem pentru a accede la performanţă.
ZIUA RECUNOȘTINȚEI
Scenetă în limba engleză – clasa a V-a, Școala gimnazială „Ovid Densușianu” Prof. coord. R. Muntenuș
Cu elevii de la Școala gimnazială ”Ovid Densușianu” vom decela sensurile adânci ale gratitudinii (coord. Prof. Raluca Muntenuș)

„Dupa ce au studiat elemente de cultură şi civilizaţie engleză şi americană pe parcursul activităţilor propuse în cadrul proiectului „English around the world” în Scoala Altfel,elevii clasei a V-a A,de la Scoala Gimnaziala „Ovid Densuşianu”din Făgăraş,sub îndrumarea d-nei prof. Raluca Muntenuş, au prezentat o scenetă în limba engleza dedicată „Zilei Recunostintei(Thanksgiving Day),in cadrul Nocturnei Bibliotecii „Octavian Paler”din Făgăraş”.Scopul acestui proiect a fost acela de a folosi informaţiile aflate de către elevi în timpul activităţilor despre tradiţiile britanice si americane, de a valorifica talentul interpretativ al acestora şi, nu in ultimul rând, de a folosi limba engleză în comunicare orală. În plus, fericita coincidenţă a organizarii Nocturnei Bibliotecii „Octavian Paler”din Făgăraş, în aceeaşi zi cu „Sărbătoarea Zilei Recunoştintei, a oferit prilejul micilor actori de a prezenta audienţei o pagină de istorie autentică in care se impletesc,deopotrivă,învaţăminte de respect pentru valorile familiei, generozitate, altruism şi prietenie” (prof. Raluca Muntenuş).
FILE DE ISTORIE LOCALĂ
„Comitatul Făgăraș (1876-1918)” – dr. Constantin Băjenaru, Muzeul „Valer Literat”
Volumul editat de dr. Constantin Băjenaru reconstituie o perioadă distinctă din istoria Țării Făgărașului: comitatului Făgăraș: 1876-1918. ”Aeralul comitatului și-a păstrat caracterul românesc în toate elementele majore ale societății, cu urmări directe asupra evoluției în majoritatea domeniilor; influențele și interdependențele între cele trei comunități etnice principale – românească, maghiară și săsească – au alcătuit tabloul societății făgărășene” specifică autorul studiului.
Recenzia volumului: Prof. Liviu Ioani
Cercetări recente privind istoria Țării Făgărașului: Prof. Florentin Olteanu
”Forme de represiune în regimurile comuniste (coord., 2008), ”Stat si viața privată în regimurile comuniste” (coord., 2009), ”Destine individuale și colective în comunism” (coord., 2013), ”Stalinizare și destali­nizare”, ”Evolutii instituționale și impact social” (coord., 2014) sunt volume editate, al căror coordonator a fost. Dl. Prof. Olteanu.
CLUB LAUDATIO Stelio Săpătoru, elev la Colegiul Naţional „Radu Negru”, Făgăraş
Mozart, Bach, Beethoven, Chopin, redau în compozițiile lor, planul de dincolo de sensibil. Modulațiile melodice, ritmice, armonice, contrapunctice, dinamice, timbrale singularizează creația lui Bach. Beethoven, a modelat în creaţia sa, posibilităţile infinite ale combinării timbrelor ansamblului arhitectural al vremii sale. În creația lui Chopin se împletesc intonații melodice emoționante, patetice. Mozart transpune în muzică infinitatea de formule melodice, ritmice, armonice, timbrale.
Artă interpretativă: pian – „Prelude in C Major”, J.S. Bach; „Toccata & Fugue in d minor”, J.S.Bach;”Adagio”, Johann Sebastian Bach; „Piano Sonata No. 16 (Facile)”, Mozart; „Rondo Alla Turca”, Mozart;”Fur Elise”, Beethoven; „Moonlight sonata (Claire de lune)”, Beethoven; Sarabande”, Handel; „Raindrop/Prelude”, Frédéric Chopin; „Mariage d’amour”, Paul de Senneville
ESEU- Seneca, „Viața, timpul și opera morală”- Prof. Ionel Mihali
Seneca este „primul om modern. Viaţa, opera morală şi simţirea lui, o privelişte prin excelenţă, omenească, pe acestea am dori să le reînviem” (G. Guţu). Filosof, scriitor, om de stat roman, Seneca este reprezentant al stoicismului.
CLUB LAUDATIO Felix Husac, elev la Colegiul Naţional „Radu Negru”, Făgăraş
Artă interpretativă: flaut – „E vremea colindelor”. O emoţie gravă, subtilă, tandră, ne apropie de sărbătorile Crăciunului. Colindele redau fiorul sacru al Întrupării prin Cuvânt: „Stille nacht (O, Betleem, /noapte linistită); colind german; „Şoapte”, colind polonez (melodie sec XIII);  „Va bucurati” („Joy to the world” – Handel, „Messiah”)

PROIECT LITERAR – O CARTE, O PARTE DE CER Colegiul Naţional „Radu Negru”. Prof coord. : Adriana Năstasă, Diana Curticăpeanu
Cartea cuprinde în sine o ”virtualitate, toate variaţiile posibile, precum şi contrariul lor: ea este deci rezultatul unei ars combinatoria, ciclice, adică o interprindere cu caracter esenţialmente problematic, sinteză delicată a Realului şi Posibilului”( S. A. Doinaş).
Sensul cărţii e în noi înșine: o carte nu e un sens dat odată pentru totdeauna, o revelaţie, e o rezervă de forme care îşi aşteaptă sensurile, este iminenţa unei revelaţii”(A. Ionescu, ”Borges în conştiinţa criticii”).
CLUB LAUDATIO Artă interpretativă: nai Iuliana Vulcu, elevă la Colegiul Naţional „Radu Negru”, Făgăraş: prelucrări folclorice; colinde
Sentimentul destinului e structurat de orizontul ”spaţial înalt şi indefinit ondulat” (L. Blaga). Sufletul românesc, ”călător sub zodii amare, nu se lasă copleşit nici de un fatalism feroce, dar nici nu se afirmă cu feroce încredere faţă de puterile naturii sau ale sorţii, în care el nu vede vrăjmaşi definitivi. De un fatalism pus sub surdină de-o parte, de-o încredere niciodată excesivă de altă parte, sufletul acesta este ceea ce trebuie să fie un suflet care – şi simte drumul suind şi coborând şi iaraşi suind şi iarăşi coborând, sub îndemnul şi ritmul unei eterne şi cosmice doine, de care i se pare că ascultă orice mers”. Atitudinea românească faţă de destin este aşadar o ”atitudine originală care vădeşte o cumpănită luciditate, o adâncă filozofie”.
CLUB LAUDATIO „Cuvânt împreună despre portul popular din Țara Făgărașului” – Ștefan Ramba, elev la Colegiul Naţional „Radu Negru”, Făgăraş
Portul popular românesc este un ”monument în sensul propriu al cuvântului. El nu stă în căsuța sociologică sau etnografică a îmbrăcămintei, ci în linie cu piramidele egiptene, cu catedralele franceze și cu digurile Olandei. El are acest drept pentru că este o probă adusă la maturitatea existenței unei civilizații închegate. El este una din mărturiile vizibile și tangibile ale civilizației satului de pe pământul nostru” (Mircea Malița, ”Din tezaurul portului popular tradițional”). Portul popular românesc ”ne scoate din domeniul artei și ne duce în acela al istoriei; el rimează cu perfecta și armonioasa așezare a comunității libere, care a știut să străbată toate intemperiile istoriei prin neântrecutul său sistem de autoghidare și adaptare (Mircea Malița, ”Din tezaurul portului popular tradițional”).
POETICA DORULUI –  Prof. Viorica Bica – Biblioteca Municipală „Octavian Paler” Făgăraș
„Dorul” cunoaște în creaţia literară o multitudine de nuanţe stilistice ce se înscriu în tradiţia creativităţii populare. „Dorul” este „una dintre cele mai fine cristalizări ale spiritului popular, constantă fundamentală a viziunii asupra lumii şi vieţii” (Gheorghe Drăgan).
„Starea de dor” este o „stare sufletească românească prin excelenţă”, în viziunea lui L. Blaga. Poetul îi decelează sensurile: „putere impersonală”, „vrajă”, „boală cosmică”, „emanaţie material-sufletească a individului”.
Discursul poetic blagian căpătă formele toposurilor folclorice. Satul este obârşia. Motivele obârşiei sunt drumul, apele, izvorul, norul, personalizate de metafora dorului.
Norul, apele, izvorul devin epifanii ale umanului. „Sufletul satului ce fâlfâie pe lângă noi/ ca un miros sfios de iarbă tăiată, este etern”.

CLUB LAUDATIO, Ștefan Ramba, elev la Colegiul Naţional ”Radu Negru”, Făgăraş
Artă interpretativă vocală Doinind: ”La mijlocul cerului”, ”Cine n-are dor pe vale”
„Doina cânt, doina soptesc,/ Tot cu doina viețuiesc.”
Primele productii literare ale poporului român transmise de-a lungul veacurilor au fost doinele. Din ele răzbat dorul, jalea, suferința, melancolia. Ea poartă pecetea ”duhului nostru etnic” contribuind irevocabil la definirea noastră ca popor, la singularizarea noastră printre celelalte etnii.
ITINERAR AL IEI CĂLĂTOAREI. 2014-2016 Respectă-ți tradițiile, istoria și rădăcinile! Retrospectivă Ana Maria Borca
În anul 1940 Henri Matisse a pictat „La blouse roumaine” (”Ia românească”). Sursa de inspirație i-a fost colecția de ii românești, dăruită de pictorul Theodor Palldy. Tabloul se păstrează la Paris, în Muzeul Naţional de Artă Modernă, Centrul Pompidou. Peste generații, ia românească își dobândește valențele unicității.
Motivele populare românești țesute cu migală pe ii, atestă însemnele românismului. Acest tezaur al portului popular românesc îl purtăm cu noi înșine, el ne definește ca popor, el poartă pecetea ”duhului nostru etic”.
ÎN CĂUTAREA EXCELENŢEI – Daniel Ghigea, antreprenor, trainer, speaker motivațional și autor de programe educaționale

Lasă un comentariu

Older Posts »