Internetul


MARIAN BREZAIU, elev la Colegiul Naţional „Radu Negru” Făgăraş, membru al Clubului LAUDATIO

INTERNETUL

Cu toţii utilizăm Internetul, însă ce este el cu adevărat si cum s-a ajuns la această denumire?

internet
Pentru inceput, Internetul reprezintă o reţea mondială unitară de aparate cu adrese computerizate, interconectate conform protocoalelor. În ziua de astăzi majoritatea populaţiei are acces la Internet, însă nu a fost mereu aşa. Prima reţea computerizată datează din 1965. Denumirea provine din împreunarea parţială a două cuvinte: „interconnected” (interconectat) şi „network” (reţea).

net
Multă lume se întreabă dacă Internetul este bun sau rău. Însa mulţi nu conştientizeză că nu există un răspuns concret. Totul depinde de scopul cu care este utilizat Internetul, acesta nefiind nici bun nici rău. De exemplu utilizarea Internetului pentru informare reprezintă o parte pozitivă, însă şi aceasta vine cu propriile riscuri.

net-2

Aceste riscuri pot fi minimalizate prin alegerea unei surse de încredere, astfel având garanția că informațiile sunt corecte şi nu conțin viruşi. Timpul petrecut în fața calculatorului te influențează foarte mult fizic şi psihic, existând multe consecinţe care apar numai într-un viitor îndepărtat, astfel cea mai potrivită metodă este existenţa unei limite în faţa calculatorului.
In concluzie, Internetul este foarte important, atâta timp cat este utilizat cu limită.

Lasă un comentariu

CONSILIUL LOCAL FĂGĂRAȘ MUNICIPIUL FĂGĂRAȘ MUZEUL ȚĂRII FĂGĂRAȘULUI ”VALER LITERAT” SESIUNEA ANUALĂ INTERNAȚIONALĂ DE COMUNICĂRI ȘTIINȚIFICE 22-23 septembrie 2016


SESIUNEA ANUALĂ INTERNAȚIONALĂ
DE COMUNICĂRI ȘTIINȚIFICE
22-23 septembrie 2016

http://www.impactfagaras.ro/stirile-nova-tv-fagaras-22-septembrie-2016. Min. 7.27

Joi, 22 septembrie 2016

SALA TRONULUI (etaj II)
Orele 10,00-10,15 – Deschiderea lucrărilor Sesiunii anuale internaționale de comunicări științifice
Orele 10,15-11,15 – Lansare de carte:
1. Eugen STRĂUȚIU, Vasile TABĂRĂ, A comparative analysis of the development on the two banks of the Dniester. Implemented policies, desirable policies, Sibiu, Editura Techno Media, 2015.
Prezintă: prof. univ. dr. Eugen Străuțiu
2. SZEKERES Attila István, Patrimoniul heraldic al județului Covasna, Arcuș, Editura Tinta, 2015.
Prezintă: dr. Szekeres Attila István
3. Gherghina BODA, Ținutul Pădurenilor. File de istorie locală, Târgoviște, Editura Cetatea de Scaun, 2015.
Prezintă: CS III dr. Dumitru-Cătălin Rogojanu

4. Dumitru-Cătălin ROGOJANU, Gherghina BODA (coord.), Istorie, Cultură și Cercetare, vol. I, Târgovişte, Editura Cetatea de Scaun, 2016.
Prezintă: CS I dr. Gherghina Boda
5. Constantin BĂJENARU, Comitatul Făgăraș (1876-1918), Alba Iulia, Editura ALTIP, 2016.
Prezintă: dr. Alexandru Bucur
Orele 11,15-11,30 – Pauză
Orele 11,30-13,45 – Comunicări pe secțiuni și discuții
Secțiunea ARHEOLOGIE – ISTORIE – HERALDICĂ
(Turnul Thomory – etaj II) Moderatori: prof. univ. dr. Ioan VLAD, CS III dr. Iosif Marin BALOG
1. Dr. Mihai CHIRIAC (Liceul Teoretic ”Stephan Ludwig Roth” – Mediaș) – Gallienus, apogeul decăderii sau un nou început ?
2. Dr. Wolfram G. THEILEMANN (Germania), dr. Alexandru Gh. SONOC (Muzeul Național Brukenthal – Sibiu) – Un fragment de stelă funerară romană descoperit la Jibert (jud. Brasov) și câteva considerații etnoarheologice cu privire la habitatul de aici.
3. Dr. Claudiu MUNTEANU (Muzeul Național Brukenthal – Sibiu) – O depunere votivă de epocă romană în Complexul C018 de la Cristian I (jud. Sibiu).
4. Dr. Traian DUMBRĂVEANU (Muzeul Casa Mureșenilor – Brașov) – Ceramica terra sigillata din castrul roman CVMIDAVA – Râșnov.

5. Dr. Vasile MĂRCULEȚ (Colegiul Tehnic ”Mediensis” – Mediaș) – Organizarea ecleziastică a themei Paristrion (Paradounavon) în secolele XI-XII. 1. Spațiul istro-pontic.
6. Dr. Maja BARAN (Muzeul Național din Gdańsk, Polonia) – Catholic Revival in religious art commissions of the early modern period – a case of bishop Andreas Batory and his successors in the diocese of Warmia in Polish-Lithuanian Commonwealth.
7. Roxana Ioana GÂSCĂ (Muzeul Național de Istorie a României – București) – Diplomați francezi la curtea Marelui Senior. Studiu de caz: François Savary de Brèves și Capitulațiile franco-otomane din 1604.
8. Dr. SZÁLKAI Tamás (Arhivele Județene Hajdú-Bihar ale Arhivelor Naționale ale Ungariei – Debrecen, Ungaria) – Die Wappenverleihungen der Fürsten von Siebenbürgen (Donațiile de steme ale principilor Transilvaniei).
9. Dr. SZEKERES Attila István (Asociația de Heraldică și Vexilologie din Transilvania – Sf. Gheorghe) – Soarele și semiluna în heraldica secuiască.
10. Dr. Gabriel-Felician CROITORU (Muzeul Marinei Române – Constanța) – Echilibrul puterii in administratia locala a Imperiului Otoman. Studiu de caz: kaza-ua Giurgiu.
Secțiunea ARTĂ – PATRIMONIU – CULTURĂ
(Salonul Principelui – etaj II) Moderatori: dr. Gudrun-Liane ITTU, dr. Dumitru-Cătălin ROGOJANU
1. Dr. Constantin ITTU (Sibiu) – Cartea Orelor Catherinei de Cleves: marginalii la un manuscris miniat din secolul al XV-lea.

2. Dr. Sorin OANE (Colegiul Naţional „Alexandru Lahovari” – Râmnicu Vâlcea) – Codul lui Rafael. 3. Dr. Nicolae TEȘCULĂ (Muzeul de Istorie Sighișoara) – Tipare de imprimat pânză ale breslei țesătorilor din Sighișoara.
4. Dr. Gudrun-Liane ITTU (Sibiu) – Repere artistice în Cimitirul Central din Sibiu.
5. Rozalinda POSEA (Muzeul Județean de Istorie Brașov) – Obiecte de podoabă și accesorii vestimentare în colecția Muzeului Județean de Istorie Brașov.
6. Ruxandra Ioana STROIA, dr. Polixenia Georgeta POPESCU (Muzeul Național Brukenthal – Sibiu) – Scaune cu tapițerie din piele aflate în saloanele baroc ale Palatului Brukenthal. 7. Dan IVĂNUȘ (Muzeul Național Brukenthal – Sibiu) – Dunărea de la izvoare până la vărsare – imagini din colecțiile de grafică documentară și clișee pe sticlă.
8. Dr. Ginel LAZĂR (Muzeul Național de Istorie a României) – Expoziție eveniment la MNIR, România. Civilizații suprapuse. Secțiunea de manuscrise și tipărituri vechi.
9. CS III dr. Dumitru-Cătălin ROGOJANU (Muzeul Civilizației Dacice și Romane – Deva) – O relație indispensabilă: muzeul și relațiile publice.
Orele 14,00-15,45 – Masa de prânz
Orele 16,00-19,45 – Comunicări pe secțiuni și discuții

Secțiunea ARHEOLOGIE – ISTORIE – HERALDICĂ
(Turnul Thomory – etaj II) Moderatori: dr. Vasile MĂRCULEȚ, dr. SZEKERES Attila István
1. Răzvan BOBOC, dr. Emil STOIAN (Brașov) – Peisaje medievale pierdute. 2. Dr. Aurel DRAGNE (Muzeul Țării Făgărașului ”Valer Literat” – Făgăraș), prof. univ. dr. Antal LUKÁCS (Facultatea de Istorie București) – Cercetările arheologice de la biserica veche din Ohaba.
3. Dr. Emil STOIAN (Brașov) – Vicisitudini pe vremea transhumanței mocanilor.
4. Dr. Alexandru BUCUR (Sibiu) – Clarificări necesare privind localitățile din granița militară orlățeană (1766-1851).
5. Gheorghe FARAON, Irina FARAON (Muzeul Țării Făgărașului ”Valer Literat” – Făgăraș) – Aspecte privind istoria Țării Făgărașului: ofițeri și soldați din localitatea Vad înscriși în regimentele românești grănicerești (1760-1851).
6. CS I dr. Gheorghe LAZĂR (Institutul de Istorie ”Nicolae Iorga” din București al Academiei Române) – Veniturile și cheltuielile unei case negustorești la începutul secolului al XIX-lea: catastiful lui Constantin Dumitriu din Craiova.
7. CS III dr. Iosif Marin BALOG (Institutul de Istorie ”George Barițiu” al Academiei Române din Cluj-Napoca) – Proprietari, întreprinzători și acționari la societățile miniere din ”cadrilaterul aurifer” al Apusenilor. 1850-1914.

8. Dr. Marius CÂMPEANU (Muzeul Județean de Istorie și Arheologie Maramureș – Baia Mare) – Vizita episcopului Ioan Alexi în Maramureș (1860).
9. Raluca FRÂNCU (Muzeul Național Brukenthal – Sibiu) – Titlu rezervat.
10. Dr. Răzvan NEAGU (Colegiul Tehnic Turda) – Contribuții privind viața și activitatea omului de arme Silviu de Herbay (1860-1923).
11. CS I dr. Dan JUMARĂ (Muzeul Național al Literaturii Române – Iași) – Nicolae Iorga și Neamul Românesc la Iași.
12. Dr. Petre DIN (Liceul Teoretic ”Gheorghe Lazăr” – Avrig) – Lucian Blaga şi Primul Război Mondial.
13. Prof. univ. dr. Ioan VLAD (Universitatea ”Spiru Haret” – Brașov) – Ioan Șenchea, destinul istoric și istoriografic. Reflexii la centenarul jertfei.
14. Voica BACIU (Muzeul Județean de Istorie Brașov) – Cinematografe brașovene în anul 1916.
15. Dr. Elena CHIABURU (Biblioteca Facultății de Economie și Administrarea Afacerilor din cadrul Univ. „Al. I. Cuza” – Iași) – Clopotele confiscate în timpul primului război mondial în Transilvania.
16. CS III dr. Constantin BĂJENARU (Muzeul Țării Făgărașului ”Valer Literat” – Făgăraș) – Cetatea Făgăraș – refugiu și adăpost pentru wrangheliști (1920-1923).

Secțiunea ARTĂ – PATRIMONIU – CULTURĂ
(Salonul Principelui – etaj II)
Moderatori: dr. Gina BODA, dr. Andreea ATANASIU-CROITORU 1. CS I dr. Gina BODA (Muzeul Civilizației Dacice și Romane – Deva) – Patrimoniu și patrimonializare muzeală – reflecții conceptuale.
2. Dr. Andreea ATANASIU-CROITORU (Muzeul Marinei Române – Constanța) – Patrimoniul tehnic naval național. Din avatarurile navei de Tezaur Republica. 3. Rodica NIȚU (Muzeul Municipal de Istorie Câmpulung Muscel) – Meşteşug şi artă – Cariera de calcar numulitic Albeştii de Muscel.
4. Maria BARNA (Centrul Județean pentru Conservarea și Promovarea Culturii Tradiționale ”Cindrelul-Junii” – Sibiu) – Aspecte ale comunicării moralizatoare în satul tradițional sibian.
5. Gabriela NEAGU (Centrul Județean pentru Conservarea și Promovarea Culturii Tradiționale ”Cindrelul-Junii” – Sibiu) – Obiceiuri feciorești inițiatice în spațiul multietnic al Sibiului.
6. Cozmina COSTINIUC (Centrul Județean pentru Conservarea și Promovarea Culturii Tradiționale ”Cindrelul-Junii” – Sibiu) – Aspecte ale utilizării vinului în obiceiuri de pe Valea Târnavelor.
7. Dr. Polixenia Georgeta POPESCU (Muzeul Național Brukenthal – Sibiu) – Microscopia optică și aplicațiile ei în cercetarea bunurilor patrimoniului cultural. 8. Iulia-Maria PASCU (Muzeul Național Brukenthal – Sibiu) – Gravura în relief – caracteristici, metode de realizare, restaurare.

9. Claudia MOȚEI (Muzeul Județean de Istorie Brașov) – Restaurarea unui vas ceramic descoperit la Castrul de la Râșnov.
10. Cristina-Marta URSESCU (Complexul Muzeal Național ”Moldova” – Iași) – Cinabrul – pigment în texte și decorații de carte românească.
11. Oana-Mihaela CĂPĂȚÎNĂ, Cristina-Marta URSESCU (Complexul Muzeal Național ”Moldova” – Iași) – Re-restaurarea unei lucrări cartografice românești.
12. Drd. ing. Codrin LĂCĂTUȘU (Complexul Muzeal Național ”Moldova” – Iași) – Aspecte privind compoziția și degradarea monedelor medievale din argint.
Orele 20,00 – Cina festivă
Vineri, 23 septembrie 2016
Orele 10,00-12,45 – Comunicări pe secțiuni și discuții

Secțiunea ARHEOLOGIE – ISTORIE – HERALDICĂ
(Turnul Thomory – etaj II) Moderatori: dr. Marin POP, dr. Sebastian MĂLUȘELU

1. Valentin FUȘCAN (Arhivele Naţionale – Serviciul Municipiului Bucureşti) – Concepţii britanice din anii Primului Război Mondial cu privire la reconfigurarea graniţelor Europei Centrale şi de Sud-Est. Memorandum-ul Paget-Tyrrell (7 august 1916).
2. Dr. Marin POP (Muzeul Județean de Istorie și Artă Zalău) – Activitatea organizaţiei Partidului Naţional Român din judeţul Făgăraş în perioada 1919-1923.

3. Drd. Viorel RUSU (Muzeul Județean de Istorie și Arheologie Maramureș – Baia Mare) – Politică și religie. Înființarea Episcopiei Greco-Catolice a Maramureșului (1930). 4. LAZAR Attila (Școala generală Bod – Brașov) – Stația de radio Bod. 5. Ion Mihai IONESCU (Mediaș) – O nouă perspectivă asupra scufundării legendarului portavion britanic HMS Ark Royal – 14 noiembrie 1941.
6. Col. Sebastian MĂLUȘELU (Brașov), dr. Emil STOIAN (Brașov) – Principesa Ileana și Părintele Arsenie Boca – interferențe spirituale.
7. Drd. Constantin MĂNESCU (Parohia Urșani – Horezu) – Mari păstori de suflete din Eparhia Râmnicului şi rolul acestora în zidirea duhovnicească a credincioşilor de astăzi.
8. Elena CHIABURU – Recenzie: Maria Danilov, Cenzura sinodală și cartea religioasă în Basarabia (1812-1918), Chișinău, 2015.
9. Elena CHIABURU – Recenzie: Maria Danilov, Carte, cenzură și biblioteci în Basarabia (inventarierea surselor), Chișinău, 2016.

Secțiunea ARTĂ – PATRIMONIU – CULTURĂ
(Salonul Principelui – etaj II) Moderatori: dr. Ligia Otilia TEODOR, dr. Enache TUȘA

1. Dr. Ligia Otilia TEODOR (Complexul Muzeal Național ”Moldova” – Iași) – Integrarea cromatică – etapă în restaurarea pieselor arheologice din ceramică.

2. Dr. Arina HUȘLEAG (Complexul Muzeal Național ”Moldova” – Iași) – Tehnologia producerii ceramicii preistorice și tradiționale.
3. Lect. univ. dr. Mirel Vasile BUCUR, Paul Victor LANGA (Universitatea ,,Lucian Blaga” – Sibiu) – Restaurarea icoanei DEISIS din colecția Arhiepiscopiei Ortodoxe Române din Alba Iulia.
4. Remus Ioan POPA (Complexul Muzeal Național ”Moldova” – Iași) – Tratamente de conservare – restaurare aplicate picturii de şevalet Femei la troiţă de Camil Ressu.
5. Lector univ. dr. Enache TUȘA (Institutul de Științe Politice și Relații Internaționale – Academia Română; Universitatea ”Ovidius” – Constanța) – Contribuțiile Școlii Sociologice de la București în cercetarea Dobrogei.

6.Viorica BICA (Biblioteca Municipală ”Octavian Paler” – Făgăraș) – Traian Herseni – repere ale cercetării sociologice.

Lasă un comentariu

SĂPTĂMÂNA MOBILITĂȚII EUROPENE BIBLIOTECA MUNICIPALĂ „OCTAVIAN PALER” LECTURI URBANE INTELIGENŢA ECOLOGICĂ 20.09.2016-21.09.2016


LECTURI URBANE

INTELIGENŢA ECOLOGICĂ

20.09.2016-21.09.2016

Marţi, 20.09.2016, orele 12,00 Esplanada Casa de Cultură

 Omul şi mediul înconjurător sunt entităţi inseparabile, existenţa omului fiind dependentă de mediu.

DANIEL GOLEMAN este cunoscut pentru activitatea sa de dezvoltare și promovare a inteligenței multiple. Volumul  “Inteligenţa ecologică“ propune o alternativă pragmatică a preocupării pentru mediu. În volumul editat, „Inteligenţa ecologică”, sociologul dezvoltă conceptul inteligenţa ecologică. Este un pas spre schimbarea modului de gândire şi spre responsabilizarea noastră, a tuturor, faţă de mediul înconjurător. Abilitatea umană de adaptare la condiţiile de mediu, este privită ca un tip de inteligenţă. „Inteligenţa ecologică combină abilităţile cognitive cu empatia pentru orice formă de viaţă” (Goleman, „Inteligenţa ecologică”).

Parteneri:

Primăria Făgăraş

Colegiul Naţional „Radu Negru”: clasele a IX-a E; XII A, a  IX B, a IX-a C

Cadre didactice: prof. N. Postolache, prof. Adriana Năstasă, prof. Diana Curticăpean

Participanţi: 120

Coordonator: prof. Nicolae Postolache

„Inteligenţa ecologică din perspectiva cadrelor didactice”

„Inteligența ecologică înseamnă abilitatea noastră de a ne adapta la nișa noastră ecologică, desemnează capacitatea de-a învăța din experiență și din administrarea eficientă a mediului nostru” (Daniel Goleman, „Inteligenţa ecologică”)

-prezintă prof. Nicolae Postolache, Colegiul Naţional „Radu Negru”

Biblioteca ”Octavian Paler” min. 6.52

Concurs: „Planeta vie”

Cu participarea elevii Colegiului Naţional „Radu Negru”

Memento artistic: „Codrul ca şi marea, cu râurile şi cu izvoarele, sunt o metaforă a eternităţii” (Eugen Todoran, „Eminescu”)

Cântece populare interpretate de:

Ştefan Ramba, elev la Colegiul Naţional „Radu Negru”

Maria Curticăpean, elevă la Colegiul Naţional „Radu Negru”

Decernarea premiilor

 

Miercuri, 21.09.2016, orele 11,00

Fundaţia culturală Negru Vodă

Inteligenţa ecologică din perspectivă antreprenorială

Parteneri:

Primăria Făgăraş

Colegiul Naţional „Radu Negru”

Colegiul Naţional „D-na Stanca”

Biblioteca Colegiului „Radu Negru”

Liceul tehnologic „Dr. Av. Ioan Şenchea”

Participanţi: 140

-prezintă Daniel Ghigea, antreprenor, speaker motivaţional realizator TV: „Cum să devii antreprenor ecologist de succes!”

Concurs afişe ecologice cu participarea elevilor Colegiului Naţional „Radu Negru”; elevii Colegiului Național „Doamna Stanca”

Multimedia: Felix Husac, elev la Colegiul Naţional „Radu Negru”

-prezentare eseu: „Aripi de fluturi”

-prezentare video-clip: „TREBUIE SĂ FII SCHIMBARE!”

Decernarea premiilor

Viorica Bica

Biblioteca Municipală ”Octavian Paler” Făgăraș

Lasă un comentariu

EXPOZIŢIE DE CARTE INTELIGENŢA ECOLOGICĂ


EXPOZIŢIE DE CARTE

INTELIGENŢA ECOLOGICĂ

Motto: „Orice civilizaţie este o mare metaforă, descriind aspiraţiile sufletului individual într-o formă colectivă” (Lawrence Durrell)

20160909_143855

Omul şi mediul înconjurător sunt „entităţi inseparabile, existenţa omului fiind dependentă de mediu, iar factorii mediului – aerul, apa, solul – fiind modificaţi  în urma folosirii lor de către om” („Matei Barnea, „Poluarea şi protecţia mediului”).

20160909_143946

Sunt expuse volumele: „TERRA. Societatea de geografie din România”; Daniel Goleman, „Inteligenţa ecologică”, M. Barnea, „Poluarea şi protecţia mediului”, „Aurel Marga, „Schimbarea lumii. Globalizare, cultură, geopolitică”, S. O. S. Natura în pericol!”, Dan Apostol, „Terra- Planeta vieţii”, „G. Folescu, „Aventura surselor de energie”,  „Ocrotirea naturii”, Anca Neagu, „Terra, planeta vie”; „Senzaţional pe globul pământesc”; „Caleidoscop de ştiinţă şi tehnică”, „Enciclopedie completă ilustrată”; „Arborii”; „Misterele Terrei”; „Marea provocare a ştiinţei”; „Citeşte în fiecare zi-365 de curiozităţi despre animale”; „Aşa a apărut lumea”; „ Caiet de călătorie european”; „Naţional Geografic România-Transilvania, fânul ca mod de viaţă”; Sciences naturelles, ecoligie, geologie, physiologie”; „G. Folescu, „Aventura surselor de energie”; „Lupta pentru viaţă”; Legende româneşti despre animale şi păsări”, „Ce este lemnul”, „Descoperirea pământului”; „Mică enciclopedie despre copaci”; „Oceanul”; „Atlas de ecologie”, „Pământul”; „Cum să apărăm planeta?”; „Deşerturi”; „Reciful de corali”; „Nu ştiam că unii şerpi scuipă otravă”, „Basmele pădurii”.

20160909_144010

DANIEL GOLEMAN S-A NĂSCUT în 1946 în California. Este cunoscut pentru activitatea sa de dezvoltare și promovare a inteligenței multiple. Volumul  “Inteligenţa ecologică“ propune o alternativă pragmatică a preocupării pentru mediu.

goleman

Daniel Goleman dezvoltă un nou concept – inteligenţa ecologică. Este un prim pas spre schimbarea modului de gândire şi spre responsabilizarea noastră, a tuturor, faţă de mediul înconjurător.

Inteligenţa ecologică presupune o îmbinare a abilităţilor cognitive ale omului şi a capacităţii de adaptare a acestuia cu empatia pentru orice formă de viaţă. Este vorba de o inteligenţă colectivă şi de aceea este nevoie de colaborare.

20160909_143915

Transparentizarea şi accesul liber la informaţii sunt procesele cheie în construirea unei societăţi durabile. Transparenţa radicală înseamnă urmărirea fiecărui efect important al unui obiect de la fabricare şi până la încetarea folosirii acestuia; studierea şi impactului asupra sănătăţii, mediului şi societăţii.

20160909_14401020160909_144040

Problemele ocrotirii naturii vii deschid un vast câmp de cercetare în biogeografie, zoologie, botanică, biologie, biochimie. Biogeocenologia are un rol preponderent în soluţionarea problemelor interreelaţiei omului cu biosfera în secolul XXI.

20160909_143923

Protecţia patrimoniul mondial – Protejarea şi conservarea tezaurelor omenirii

Sub egida UNESCO, s-a demarat convenţia pentru protejarea moştenirilor culturale şi naturale ale lumii. Un număr de 500 de monumente culturale şi regiuni declarate monumente ale naturii au fost incluse pe lista moştenirilor culturale universale întocmite de UNESCO.

img_20160916_1618501

O sarcină a comunităţii internaţionale să participe la evaluarea patrimoniului cultural şi patrimoniul naturii de universală valoare.

Descoperirile din domeniul cercetării ştiinţifice şi industriale, care mâine vor fi date uitării fiind eclipsate de alte rezultate din mintea permanent iscoditoare a omului, creează o nevoie acută de reevaluare a timpului. De aceea, este necesară o privire critică şi obiectivă asupra istoriei devenirii umane pentru a apăra tot ceea ce este mai important din trecutul ei. Arta şi cultura sunt capacităţi speciale ale expresiei umane care au reuşit să ne transmită informaţii de la începutul vieţii omeneşti, cea mai importantă menire fiind aceea de a le păstra şi de le transmite mai departe urmaşilor noştri” (Dr. Bernd von Droste zu Hulsshoff, Directorul Centrului Patrimonial Mondial UESCO).

UNESCO „Patrimoniul universal Natura şi cultura protejate din Europa centrală şi de nord”; „Patrimoniul universal Natura şi cultura protejate din Europa de sud”; „Patrimoniul universal Natura şi cultura protejate din Europa centrală şi de sud-est”.

img_20160916_1620581

Pictura murală a mănăstirilor din Moldova –Nordul Moldovei este „deţinătorul unor lăcaşuri  de cult unice, din întreaga Europă”. (UNESCO. „Patrimoniul universal Natura şi cultura protejate din Europa centrală şi de sud-est”). Voroneţ, Moldoviţa, Umor, Arbore şi Suceava au intrat în patrimoniul umanităţii în anul 1993. „Mănăstirile se armonizează cu natura înconjurătoare şi amintesc de timpul domnitorului Ştefan cel Mare şi cele ale urmaşului său, Petru Rareş. Nicăieri, istoria şi religia nu se întrepătrund  mai intim”.

img_20160916_1621311

Rezervaţia Biosferei Delta Dunării în patrimoniul universal în anul 1991.

„După bazinul Volgăi, Delta Dunării este a doua ca mărime din lume, din rândul celor acoperite cu stuf, peste 6700 kilometri pătraţi. Paradisul păsărilor cu cele 300 de specii aflate aici, Delta Dunării deţine peste 60 de procente din numărul mondial al cormoranilor. Ţara Pelicanilor,  a insulelor şi a grindurilor, Delta este locul unde nu afli graniţa dintre uscat şi apă, unde eroziunea şi sedimentarea coexistă”.

Viorica Bica

Biblioteca Municipală ”Octavian Paler” Făgăraș

Lasă un comentariu

Lansare de carte „Astra în satul meu” Ion Onuc Nemeș la Biblioteca Municipală „Octavian Paler” Făgăraș


„Astra” – o politică de emancipare națională a românilor (Pe marginea unei monografii de sinteză)

profesor LIVIU IOANI.

Tribuna Învățământului

astra

În luna septembrie a acestui an se împlinesc 155 de ani de când, la inițiativa mitropolitului Andrei Șaguna, sprijinit de intelectualii români din Transilvania, s-a înființat la Sibiu „Asociațiunea Transilvană pentru Literatura Română și Cultura Poporului Român” (1861). Sigla „Astra” și deviza „Per aspera ad astra” (Pe căi anevoioase către stele) vizau dintru început un efort susținut și de durată pentru emanciparea națională: economică, socială, culturală, a românilor ardeleni, începând cu lumea satelor, „talpa țării”, aflată în cea mai oropsită situație. Pe linia luptei de luminare a poporului duse în sec. al XVIII-lea și începutul celui următor de către Școala Ardeleană, „Astra” a întreprins acțiuni de o mare complexitate, cu ecou în mase și cu o participare entuziastă de la nivel central până la satele din zone considerate mărginașe. Din perspectiva unui asemenea loc, satul Sâncraiu Almașului, din județul Sălaj, scriitorul, filologul și publicistul sibian Ion Onuc Nemeș a publicat recent, la Editura „Astra Muscum” o voluminoasă monografie (peste 500 de pagini), intitulată „Astra în satul meu”. Titlul cărții este, de fapt, o sinecdocă, întrucât satul natal, unde activitatea astristă s-a păstrat în memoria afectivă a înaintașilor, este doar poarta prin care autorul întreprinde o largă investigație științifică, bazată pe un număr imens de documente, relevante pentru întreaga arie intracarpatică de acțiune și evoluția spectaculoasă a „Asociațiunii” în timp. Deși autorul nu-și propune o tratare cronologică a evenimentelor, remarcă activitatea neîntreruptă a „Asociațiunii” de la 1861 până la 1950, când a fost dizolvată prin hotărâre de guvern. Pe acest parcurs Astra și-a desfășurat activitatea într-o atmosferă de ostilitate până în 1918, ca după Marea Unire să fie sprijinită și să înregistreze succese de răsunet. În împrejurări politice noi, vechea asociație își reia activitatea în 1991, o „Astra rediviva”, propunându-și, tot de la Sibiu, să reînvie moștenirea culturală a românilor ardeleni, sub coordonarea președintelui actual: prof. univ. dr. Dumitru Acu, de la Universitatea Lucian Blaga.

Însăși biografia lui Ion Onuc Nemeș, autorul recentei monografii, interferează afectiv și profesional cu istoria „Astrei”. Cu manifestările „Asociațiunii”, cunoscute mai întâi legendar din poveștile părinților și bunicilor, a luat apoi cunoștință deplină prin cercetări sistematice efectuate pe teren și la Biblioteca „Astra” din Sibiu, unde în perioada 2004-2011 (la pensionare) a deținut funcția de director. Este cunoscut efortul domniei sale de a dezvolta și moderniza instituția, simbolică fiind inaugurarea pe 1 ianuarie 2007 a unui nou corp de clădire, marcând începutul anului când Sibiul a fost declarat Capitală Culturală Europeană.

 Instituțiile „Astrei”, model de strategie culturală

De la începuturile Asociației se remarcă opor­tunitatea acțiunilor proiectate, vigoarea și am­ploarea manifestărilor, diversitatea și caracterul pract­ic al conținutului, asigurarea resurselor mate­riale și umane pentru ca acest foc continuu să se întețească.

Compartimentele de lucru de la nivel central au generat instituții ale Astrei, destinate a se reflecta nu numai în structura despărță­mintelor teritoriale, ci și în structura cercurilor culturale („agen­turile”) din mediul rural, astfel că s-au format impresio­nante rețele vii, care au pus în rol un potențial uman de o nebănuită energie. Ceea ce a demarat Astra acum un secol și jumătate nu și-a pierdut actualitatea, iar metodele utilizate își păstrează aura de modernitate.

„Asociațiunea” a proiectat construirea de edi­ficii care să asigure găzduirea manifestărilor. Au fost numite case naționale, case cultu­rale, cămine cultu­rale, pentru care arhitecții de la centru au oferit pro­iec­te în mai multe variante. Înălțate prin contri­buția obștească, aceste nuclee generatoare de ­cultură, „case ale luminii”, „al treilea templu între biserică și școală”, au rămas până astăzi edificii de referință în configurația edilitară a satelor ardelene. Într-un asemenea context s-a ridicat la Sibiu și inaugurat în 1905 „Palatul Asociațiunii”, una dintre cele mai impunătoare construcții laice, care găzduiește azi „Biblioteca Astra” (corpul A). La fel de celebre se mențin căminele cultu­rale din Săliște, Rășinari, Sâncraiu Almașului ș.a., fără a mai pomeni pe cele urbane.

Dar cea dintâi instituție creată de „Astra” a fost biblioteca. La sate se simțea nevoia lecturii și a științei de carte, dezvoltării școlilor, întrucât numărul mare de analfabeți periclita însuși viitorul neamului. La început, prin bibliotecă se înțelegea o donație, constând dintr-un dulap, pe ale cărui rafturi încăpeau vreo 200 de cărți. Erau așezate la școală sau în sacristia bisericii, ca apoi la căminul cultural să se prevadă săli anume pentru bibliotecă și lectură. Amenajarea „bibliotecilor poporale” s-a extins după ce „Astra” s-a dotat cu o editură și tipo­grafii proprii, a început editarea de colecții de carte, a patronat și revista „Transilvania”. Legat de difuzarea cărții, s-a desfășurat o continuă com­­pa­nie de promovare cu îndemnuri convingătoare: „cartea, una din cele mai mari puteri ale lumii” (Ion Lupaș), „ignoranța, dușmanul cel mai crâncen”, „Cartea – tovarăș sincer și sfetnic bun”. Dar bibliotecile erau doar una din instituțiile menite să formeze „o țărănime sănătoasă, deșteaptă, econo­micește înstărită, temelie a statului”. Li s-au adăugat și permanentizat conferințele, „prelegerile poporale” și școlile țărănești.

Primii cărora li s-a încredințat misiunea susținerii de conferințe au fost preoții și învățătorii rurali, „fiii luminii”, care au simțit în aceasta o chemare biblică: „Mergeți și predicați!”. Apoi s-au înrolat intelec­tualii de la orașe: medici, juriști, agronomi, economiști, inclusiv din centrele univer­sitare, printr-o extensiune a activității din amfiteatre spre un auditoriu duminical în cât mai multe sate. Monografia oferă minunate mărturii prin care profesorii „Universității Daciei Superioare” din Cluj, în frunte cu neobositul prof. dr. Iuliu Hație­ganu, scriitorul Ion Agârbiceanu și alte nume celebre erau întâm­pinați cu considerație duminică de duminică în satele din jur. Abordau o tematică enciclopedică, orientată spre aplicabilitate: istoria neamului, educație (virtuți, vicii), igienă, creșterea copiilor, legislație, agricultură, eficiență economică. Cel mai adesea conferințele erau asociate cu expoziții pe tematica programată: expoziții de copii: „viitorul ținut în brațe sau dus de mână”, de lucrări casnice sau meșteșugărești, de recolte, de animale.

Mai presus decât prelegerile, școlile țărănești sunt apreciate drept „o culme a întregii activități a Astrei”. Amploarea lor după 1930 a instituit o formă de instruire practică a adulților pe probleme de cultivare a pământului, creșterea animalelor, meșteșuguri și economie casnică. Se organizau de către despărțăminte, la orașe, pe durata a 3-4 săp­tămâni, distinct pentru bărbați și pentru femei. Tematica programată și specialiștii titulari sunt elocvente pentru orientarea practică și anticiparea principiului de astăzi: învățare pe tot parcursul vieții. Așa de exemplu, cursurile de gospodărie casnică pentru femei, numite și „școli de menaj” (de la etimonul latinesc „menagium”, pe care azi îl folosim anglicizat „management”), nu se limitau doar la arta gătitului, ci vizau administrarea resurselor casnice, cunoștințe de igienă și pre­venirea bolilor, noțiuni de creștere și îngrijire a copiilor, estetica locuinței și a îmbrăcămintei, deprinderi de croitorie, cusut ș.a. Absolvenții primeau la absolvire broșuri pentru continuarea studiului, obiecte casnice sau unelte agricole. Se amintește că în 1939 absolvenții au fost gratulați cu un „dar regesc”: 1141 de pluguri sistematice, distribuite pe centrele care au organizat școli țărănești pentru bărbați.

Interferențe culturale și politice

Programul de emancipare prin cultură și revigorare națională excludea implicarea Asociației în lupta politică, deși împrejurările istorice din perioada dualismului austro-ungar (1867-1918), perioada interbelică și cea de după al Doilea Război Mondial făceau imposibile imunitatea și izolarea. Autoritățile austro-ungare nu agreau ideea înte­meierii unor case naționale pentru români, iar în 1905 au interzis înscrierea pe frontispiciul sediului de la Sibiu a denumirii de „Casa națională centrală”, întrucât termenul „național” cuprindea în sens oficial doar elementul austriac și maghiar. Dictatul de la Viena din 1940 și cedarea părții de nord-vest a Ardealului au generat o serie de persecuții, inclusiv asupra preoților și învățătorilor de la țară. Preotul Ștefan Răcășan, din Sâncraiu Almașului, a fost victima abuzurilor, care puteau să-l coste viața. În perioada interbelică, organizația cultural-sportivă „Șoimii Carpaților” se distanța de politizările perioadei și de extremismele ideologice, însă prin profilul manifestărilor a aderat și a fost inclusă în organizația națională promonarhică „Straja Țării”, comandantul suprem, „marele străjer”, fiind regele Carol al II-lea. Tot contextele politico-istorice explică dizolvarea „Astrei” în 1950 și iniția­tivele de reînviere de după 1991.

Cartea domnului prof. Ion Onuc Nemeș se oprește consistent, prin relatări și imagini fotografice, asupra activităților asociației cultural-sportive „Șoimii Carpaților”, de o amploare și un entuziasm nemaiîntâlnite în orașele și satele arde­lene, începând cu anul 1928 până în 1940. „Cea mai aleasă podoabă a Astrei”, cum o carac­teriza unul din promotorii și conducătorii ei, prof. dr. Iuliu Hațieganu, organizația viza sănătatea fizică și psihică a tineretului, vigoarea biologică, ordinea, disciplina, virtuțile patriotice, eliminarea viciilor și a bolilor degenerative. Organizația a introdus sportul și exercițiile fizice la sate, a inițiat competiții de amploare, numite șoimiade. Modelul a fost preluat de la mișcarea sokolilor (sokol = șoim, în limba cehă) din Cehoslovacia și sokoliadele organizate acolo. De altfel, în iulie 1938, o delegație rurală formată din 450 de șoimi și șoimane, aleși din satele din jurul Clujului, au participat cu un program cultural-sportiv original la sokoliada de la Praga.

Mișcări de genul șoimilor, al sokolilor aduc în discuție și conceptul de eugeníe, cu sensul de „igiena biologică a națiunii”, pe care autorul îl ana­li­zează, semnalând și posibilele exagerări ideo­logice: menținerea rasei pure, superioare, controlul procreării, prevenirea malformațiilor ereditare, manifestate în Germania nazistă și țări din nordul Europei.

Textul monografiei „Astra în satul meu” este secondat de un „Roman fotografic”, adică un ca­pitol însumând peste 300 de fotografii docu­mentare, reproduse foarte clar, cu explicații rigu­roase și comentarii inspirate, prin care cititorul vizua­lizează o întreagă istorie, cu mulțimea ei de eroi. Nu mai puțin actuale sunt modelele prin care „Aso­ciațiunea” a reușit să-și promoveze ideile, folosind priceperea și voluntarismul intelectualității române, a cărei energie s-a amplificat, alimentată de entuziasmul stârnit maselor largi ale națiunii.

„Astra” – o politică de emancipare națională a românilor (Pe marginea unei monografii de sinteză)

Lasă un comentariu

Revelaţia muzicii de cameră în Sala Dietei Cetatea Făgăraş – SoNoRo CONAC 15 septembrie 2016


SoNoRo CONAC

afis-general-sonoro-conac-2016

FĂGĂRAŞ – 15 septembrie 2016

SoNoRo Conac şi-a urmat  seria de concerte, de această dată, la Făgăraş, în Sala Dietei – Cetatea Făgăraş.

 Muzica are un sens emoţional. Din exprimarea unor trăiri, a unei atmosfere psihologice, a unei atitudini afective în faţa vieţii, se încheagă conţinutul ei” (George Bălan, „Sensurile muzicii”).

“SoNoRo Conac” și-a propus să aducă muzica de cameră în monumente arhitecturale  în care muzica să reverbereze.

14289942_1058484050932358_8593566359752232486_o

Versurile goethiene „Atunci în mine însumi mă deştept / Minunile mi-arăţi din propriul meu piept” („Faust”) deschid călătoria spre noi înşine. Creaţiile compozitorilor atestă unitatea fundamentală a lumii, punându-ne în faţă arhetipurile vieţii sufleteşti.

14352502_1058484330932330_3386197573747379978_o

 În seara de 15 septembrie, pentru melomani, a fost o seară delectabilă. Compoziţiile lui Enescu, Ravel, Kodaly, Beethoven, au fost interpretate magistral, de către ALEXANDER SITKOVETSKI, RĂZVAN POPOVICI, ALEXANDER HULSHOFF.

14361263_1058484197599010_5448935287568583289_o

PROGRAM

GEORGE ENESCU (1881-1955)

„Aubade” pentru vioară, violă şi violoncel/violă

MAURICE RAVEL (1875-1937)

I.Allegro

II.Tres vif

III.Lent

IV. Vif

ZOLTAN KODALY (1882-1967)

Intermezzo pentru vioară, violă şi violoncel

LUDWIG VAN BEETHOVEN (1770-1827)

Trio de coarde în do minor, op. 9, nr.

I. Allegro con spirito

II.Adagio con espressione

III.Scherzo – Allegro molto e vivace

IV.Finale – Presto

ARTIŞTI

ALEXANDER SITKOVETSKY

Vioară

1

Violonistul britanic s-a născut la Moscova, într-o familie de mare tradiție muzicală. A debutat ca solist în anul 1991, la Montpellier, în Franța. În acelaşi an a fost invitat să studieze la Școala Yehudi Menuhin din Londra. De la prima întalnire la Moscova, în 1990, Yehudi Menuhin a devenit mentorul lui Alexander. Ca solist a cântat alături de Filarmonica Olandeză, Royal Philharmonic, Orchestra de Muzica de Camera Britanică, Academy of St. Martin in the Fields, Orchestra de Muzică de Cameră din Moscova, Orchestra de Cameră din Stuttgart și BBC Concert Orchestra. Alexander a fost invitat la nenumărate festivaluri din întreaga lume, iar ca solist, a cântat în săli renumite precum Royal Festival Hall, Queen Elizabeth Hall, Wigmore Hall din Londra, Sala Verdi din Milano sau Sala Mare a Conservatorului din Moscova. Este membru al Ansamblului Raro şi membru fondator al Trioului Sitkovetsky.

 

RĂZVAN POPOVICI

Violă

2

S-a nascut la București într-o familie de muzicieni și a început studiul violei cu tatal sau. Mugur Popovici. A cântat ca solist în mai multe țări europene, în sala Filarmonicii din Koln, Festspielhaus Baden-Baden, Ateneul din București și Theatre-des-Champs-Elysee din Paris. A colaborat cu Juliane Banse, Philippe Graffin, Konstantin Lifschitz, Natalia Gutman, Radovan Vlatkovic, Daishin Kashimoto, Olli Mustonen, Gilles Apap, Frans Helmerson, Mihaela Martin și Thomas Demenga. Este invitat regulat la festivaluri din întreaga lume, cum ar fi festivalurile din Lucerna, sau Kobe, Kuhmo, Wiener Festwochen, Schwetzinger Festspiele, Festivalul Harrogate, Ferrarra Musica, Boswil Musiksommer si Oxford Chamber Music Festival. Printre salile în care a cântat amintim Musashino Hall din Tokio, Konzerthaus și Musikverein din Viena, Carnegie Hall din New York, South Bank si Wigmore Hall din Londra, YMCA din Ierusalim sau Prinzregententheater si Gasteig din Miinchen. Răzvan concertează regulat în întreaga lume ca membru al Ansamblului Raro şi a fost prim violist invitat al Filarmonicii din Essen, al orchestrelor de cameră din Munchen, Koln şi Kobe, al Chaarts Chamber Artists, al Filarmonicii de Camera din Salzburg sau Gstaad. Violistul e initiatorul şi directorul Festivalului Chiemgauer Musikfruhling din Traunstein, Germania, al seriei de concerte de muzică de cameră „Pelerinages” din Munchen, al seriei de concerte de muzică de cameră DA CAPO din București și al Festivalului Internațional de Muzică de Cameră SoNoRo din București .

ALEXANDER HULSHOFF

Violoncel

3

Violoncelistul Alexander Hiilshoff a cântat ca solist alături de orchestre internaționale importante precum Filarmonica de Radio Germană, cea de Stat Germană, Filarmonica Cehă din Brno sau Orchestra Simfonica Limburg din Maastricht. Ca interpret de muzică de cameră, Alexander a cântat alături de Bamberg Trio, Fine Arts Quartet sau muzicieni precum Pinchas Zukerman si Hagai Shaham. Printre festivalurile la care a fost invitat ca instrumentist amintim Schleswig Holstein Festival, Enescu, Kfar Blum din Israel sau Amadeo Festival. De asemenea, este director artistic al Kloster Kamp Chamber Music Festival, Orchesterzentrum din Dortmund și din 2011 al Villa Musica.

14375167_1232398320143733_1737138900_o

Lasă un comentariu

PROGRAMUL DE VACANŢĂ „TOATE PÂNZELE SUS!”


DENISIA MOISEANU

LIEDUL EMINESCIAN

„Peste- a nopţii feerie

Se ridică mândra lună,

Totu-i vis şi armonie-

Noapte bună!”

”Adormind de armonia

Codrului bătut de gânduri,

Flori de tei deasupra noastră

Or să cadă rânduri- rânduri”.

image5
Timpul nostru existenţial este „întrupat” în muzică, ce iradiază la infinit:”Nu e nimic şi totuşi e/ O sete care-l soarbe,/E un adânc asemene/Uitării celei oarbe” („Luceafărul”). Muzica dobândeşte astfel, o semnificaţie cosmică, filosofică.

3

Versurile eminesciene îşi au izvorul în muzica „izvoditoare de spaţii fără margini”. Un spaţiu al genezei deschid „Sara pe deal” („Sara pe deal buciumul sună cu jale”), „O, mamă” („Pe freamătul de frunze la tine tu mă chemi”), „Mortua est” („Un sunet de clopot în orele sfinte”), „Dintre sute de catarge”, „Mai am un singur dor”, „Peste vârfuri”.

2

Poezia lui Eminescu, „La steaua” a fost transpusă în unsprezece lieduri. „La mijloc de codru des”, „Atât de fragedă”, „Şi dacă”, De ce nu-mi vii?”, „Somnoroase păsărele”, „Peste vârfuri”, „Şi dacă ramuri bat în geam” au permis abordarea genului de lied.

index

„La steaua” este transpusă în lied de către compozitorul George Stephănescu. Compozitorul George Dima a compus liedurile eminesciene „Dorinţa”, De ce nu-mi vii?” Versurile din lirica eminesciană excelează în liedurile lui Mihail Jora.  Mihail Andreescu- Scheletty, Doru Popovici, Anatol Vieru compun lieduri pe un fundal armonic nuanţat.

Lasă un comentariu

Older Posts »