Blogul Bibliotecii Municipale Făgăraş

Werner Kelller, Şi totuşi, Biblia are dreptate, Editura Litera Internaţional, 2011

Relatările lui Keller aveau să deschidă un nou câmp de investigaţie în domeniul arheologiei biblice. In anul 1950 autorul a parcurs însemnările profesorilor Parrot şi Schaeffer, privind săpăturile arheologice de la Mari şi Ugarit. Numele scrise cu litere cuneiforme de pe tăbliţele descoperite la Mari, în zona Eufratului mijlociu, s-au regăsit în Biblie. Pe ţărmul Mării Mediterane, la Ugarit au fost descoperite dovezi ale cultului canaanit al lui Baal. Mai mult, unul din Manuscrisele de la Marea Moartă cuprinde un fragment din Cartea lui Isaia, scris în epoca precreştină. De atunci, Keller s-a aplecat cu devoţiune asupra arheologiei biblice. Lumea istoriei Vechiului Testament avea să fie explorată în 1843 de către Paul- Emile Botta. In timpul săpăturilor din Mesopotamia, a descoperit basoreliefuri ale regelui asirian Sargon al II-lea, cel care depopulase Israelul şi îi trimisese pe evrei în surghiun. Cucerirea de către rege a oraşului Samaria este redată cu acurateţe în Biblie. Orientul Apropiat, Mesopotamia, Palestina şi Egipt aveau să fie explorate de arheologi americani, englezi, francezi, germani. Au fost înfiinţate institute şi şcoli, destinate cercetării în domeniul arheologiei biblice: Palestine Exploration Fund(1869), Deutsche-Verein (1877), Ecole biblique Saint- Etienne (1892), Deutsche Orientgesellschaft (1898), American Schools of Oriental Research (1900). In înscrisurile străvechi şi în înscripţiile de pe monumente au fost găsite nume din Vechiul şi Noul Testament. Trecutul istoric avea să fie readus la viaţă: Ninive, Nimrud,, vechiul Calah, Assur şi Teba, pe care profeţii îl numeau No Amon, Babel cu turnul său, Pitom şi Ramses. Straturile arheologice au urmat calea evreilor spre Canaan, fortăreaţa lui Saul. In Megiddo s-a descoperit grajdul pentru caii regelui Solomon, care avea 12000 de călăreţi. Lumea Noului Testament avea să dezvăluie contemporaneităţii clădirile regelui Irod. In vechiul Ierusalim a fost descoperit pretoriul pe care a stat Iisus în faţa lui Pilat, menţionat în Evanghelia după Ioan. Asiriologii au descifrat pe tăbliţele astronomice datele exacte privind Steaua de la Bethlehem. Rezultatele cercetărilor sunt dovezi incontestabile ale evenimentelor şi destinului poporului israelit. Autorul volumului conchide: „Nicio carte din istoria omenirii nu a avut un impact atât de mare, nu a influenţat atât de puternic dezvoltarea întregii lumi occidentale şi nu s-a bucurat de o atare răspândire în întreaga lume precum „Cartea Cărţilor”, Biblia. Până în ziua de astăzi a fost tradusă în 1120 de limbi şi dialecte şi, după două milenii, nu au apărut încă semne că şi-ar fi încheiat menirea”.
„După aceea a zis Domnul către Avraam: Ieşi din pământul tău, din neamul tău şi din casa tatălui tău şi vino în Pământul pe care ţi-l voi arăta eu”(„Facerea”, 12:1).
„Pământul” făgăduit este Haran, ţinutul de pe mijlocul Eufratului, „ţara dintre fluvii”. Terah, fiul său, Avram, nora lui, Serai şi nepotul său, Lot, s-au aşezat acolo, se spune în Cartea Facerii (11:31). Săpăturile de la Tell Hariri vor aduce informaţii preţioase pentru Orientul antic. In anul 1934 a fost dezgropat templul zeiţei fertilităţii, Iştar. Cele trei statui reprezintă personajele regale care o venerau: Lamgi- Mari, Ebin-il, Idi-Narum. In cea de-a doua etapă a săpăturilor a fost descoperit oraşul Mari. Arheologul Parot consemnează că au fost dezgropate 69 de săli şi curţi. Cele 1600 de tăbliţe cu scrise cu litere cuneiforme conţineau dări de seamă cu caracter comercial. In raportul celei de-a treia campanii din anii 1935-1936, s-a menţionat că au fost descoperite 138 de săli şi curţi. Corespondenţa de pe cele 13000 de tăbliţe de lut urma să fie descifrată. In următoarea campanie se descoperă templul dedicat zeului Dagan. Pe tăbliţe de lut, asiriologii descoperă în rapoartele guvernatorilor şi districtelor din regatul Mari nume din paginile Bibliei: Peleg, Serug, Nahor, Terah, Haran. Nume ale strămoşilor lui Avraam apar ca denumiri ale unor oraşe din nord-vestul Mesopotamiei, situate în „Panan-Aram, „câmpia lui Aram”. In valea râului Balih, era aşezat Nahor, oraşul menţionat în Biblie: Nahor, locul natal al Rebecăi, soţia lui Isaac.
Descoperirile arheologice efectuate de-a lungul Nilului, Iordanului, Eufratului cât şi pe ţărmurile Mării Moarte şi ale Mării Mediterane argumentează consemnările din Biblie, de la exodul din Egipt până la răstignirea lui Iisus.

Viorica Bica
Biblioteca Municipală Făgăraş

FESTIVALUL „PRIMĂVARA POEŢILOR”-  2012

This slideshow requires JavaScript.

FESTIVALUL „PRIMĂVARA POEŢILOR” 2012; 23- 24 Aprilie – 2012

CALENDARUL EVENIMENTELOR

1) Înscrieri în concurs din 04 – 31.03.2012
2) Secţiunea a –I – a – concurs de creaţie literară din 04 – 12.04.2012
3) Secţiunea a – II – a – concurs de recitare elevi
- în 23.04.2012 – ora 17 – Şcoli Generale
- în 24.04.2012 – ora 15 – Licee
4) Secţiunea a – III- a – concurs de grafică – 06 – 12.04.2012
5) Gala laureaţilor :
- 23.04.2012 – Şcoli Generale
- 24.04.2012 – Licee
6) Lansare de carte – „Implant de tăcere” Chris Samy – 24.04.2012
- Poezii – autor Juliana Bogdan – 23.04.2012

Secretar : Teh. Maria Bălan

PROGRAMUL FESTIVALULUI

Luni – 23.04.2012

 

17.00 – 17.15 Deschiderea festivalului – cuvânt din partea organizatorilor
- prof. Florentin Olteanu
- publicist Carmen Tăulea
- prof. Adelina Graură

17.15 – 17.30 Lansarea revistei „Primăvara Poeţilor”
17.30 – 18.30 Concurs recitare elevi – şcoli generale
Prezentatori : Diana Aron şi Ştefan Greavu – Colegiul Naţional „Radu Negru”
18.30 – 19.00 – Momentul muzical „Evadarea în muzică” –
Eleva Grancea Alexandra – Maria – Grupul Şcolar „Dr. Av. I. Şenchea”
- Moment muzical – prof. Mirela Pascu – Colegiul „Aurel Vijoli”
- Lansare de carte – autor Juliana Bogdan (poezii pentru copii)
19.00 – 19.30 Decernarea premiilor –la concursul de creaţie literară, recitare, grafică

 

Marţi – 24.04.2012

 

15.00 – 15.15 „Dansurile copilăriei” – Colegiul „Aurel Vijoli” –
Şcoala specială – Prof. Cornea Elisabeta şi Torok Alina
15.15 – 15.30 Prezentarea Revistei murale Aisberg
15.30 – 17.15 Concurs recitare elevi – licee
- recitare profesori

Prezentatori : Iulia Paltânea şi Nicolae Hera – Şc. Generală Nr.2
17.15- 17.40 Moment liric – poet Maria Gabor
17.40 – 18.20 Lectură publică de poezie – Adrian Lesenciuc şi Adrian Munteanu
- Braşov
Lansare de carte – „Implant de tăcere” Chris Samy
18.20 – 18.45 Decernarea premiilor–la concursul de creaţie literară, recitare, grafică

Închiderea festivalului

Secretar : Teh. Maria Bălan

 

JURIUL FESTIVALULUI

 

Invitat special : poet – prof. Maria Gabor
Membrii speciali : publicist Carmen Tăulea
Prof. Florentin Olteanu –preşedinte– Fundaţia Culturală „Negru Vodă”

Preşedinte licee : prof. Michaela Judele – Grupul Şcolar „Av. Dr. Ioan Şenchea”
Preşedinte şcoli generale : prof. Florentin Piţu – Colegiul „Aurel Vijoli”
Membrii: prof. Adelina Graură – Colegiul Naţional „Doamna Stanca”
prof. Viorica Bica – Biblioteca Municipală Făgăraş
dr. Elena Băjenaru – Muzeul Ţării Făgăraşului
prof. Codrina Anghel – Colegiul „Aurel Vijoli”
prof. Ingrid Hera – Grupul Şcolar „Av. Dr. Ioan Şenchea”
prof. Lucia Urdea – Fundaţia Culturală „Negru Vodă”
prof. Gabriela Surdu – Colegiul „Aurel Vijoli”
prof. Georgeta Munteanu – Colegiul Naţional „Doamna Stanca”
prof. Mioara Roşca – Colegiul „Aurel Vijoli”
prof. Roxana Frîncu – Colegiul Naţional „Doamna Stanca”
prof. Lucia Moldovan – Liceul Teologic Ortodox „C-tin Brâncoveanu”
prof. Adriana Arsu – Colegiul Naţional „Doamna Stanca”
prof. Anca Mogoş – Colegiul Naţional „Radu Negru”
prof. Gabriela Talabă – Grupul Şcolar „Av. Dr. Ioan Şenchea”
prof. Daniela Naneş – C.N. „Doamna Stanca” şi C.N. „Radu Negru”
. prof. Marcela Desa – Clubul Elevilor
prof. Liliana Renciu – Colegiul „Aurel Vijoli”

Mulţumim pentru colaborare:

prof. Florin Graură – Colegiul „Aurel Vijoli”
înv. Mariana Frăţilă – Colegiul „Aurel Vijoli”

Secretar festival : Teh. Maria Bălan

 

ŞCOLI GENERALE. Secţiunea I. CONCURS DE CREAŢIE LITERARĂ

 

1 Popa Rareş C.N. „Radu Negru” III B
2 Untilă Lavinia -//- III B
3 Piţu Lysander -//- III B
4 Grecu Alexandra- Ioana -//- IV A
5 Vijoli Ioana -//- IV A
6 Stroe Mihaela -//- V B
7 Ciungara Alexandra -//- VII A
8 Drăgan Ana -//- VII A
9 Stăneiu Roxana -//- VIII A
10 Veresticu Alexandra-Sânziana Şcoala Generală Nr.2 VII A
11 Hera Nicolae -//- VIII A
12 Piticaş Maria- Alexandra -//- V
13 Tuţă Cătălina – Elisabeta C. „Aurel Vijoli” V B
14 Mihăilă Andreea C.N. „D-na Stanca” VIII B
15 Pandrea Irina -//- VIII B
16 Ganea Mihai – Alexandru -//- III B
17 Carp Răzvan L.T.O „C-tin Brâncoveanu” IV
18 Carp Victor -//- IV
19 Ţurlan Alexandra-Mihaela -//- V
20 Măgureanu Loredana -//- VIII

Data : 09.04.2012 Secretar: Teh. Maria Bălan

 

LICEE. Secţiunea I. CONCURS DE CREAŢIE LITERARĂ

 

1 Cozac Andreea Gr. Şc. „Av. Dr. I. Şenchea ” X B
2 Galan David -//- IX B
3 Pîrvu Tania- Tabiţa -//- IX E
4 Corşatea Alexandra C.N.”Radu Negru” XII E
5 Langa Paul-Victor C.N. „Doamna Stanca” XIIA
6 Deaconescu Paula -//- XIIC
7 Predoiu Oana -//- XIIC
8 Vasu Ovidiu L.T.O. „C-tin Brâncoveanu” X
9 Leucă Bogdan -//- X
10 Bogdan Roxana -//- X
11 Vişan Georgiana -//- X
12 Lazăr Adrian -//- XII

Data: 09.04.2012

Secretar: Teh. Maria Bălan

 

ŞCOLI GENERALE. Secţiunea a – II – a. CONCURS DE RECITARE – ELEVI

 

1 Mitrea Marius Şcoala Generală Nr.2 V
2 Savu Andrei -//- V
3 Cristea Ioana -//- VII
4 Hera Nicolae -//- VIII
5 Neagu Mihail Colegiul „Radu Negru” I A
6 Bica Maria -//- I A
7 Morar Diana -//- I C
8 Prunea Cristina -//- I C
9 Mercurean Teodora -//- III B
10 Tănase Ştefan -//- III B
11 Drăghici Mihnea -//- III B
12 Pică Ştefania -//- III C
13 Hîrseanu Bianca -//- III C
14 Boamfă Ana-Maria -//- IV A
15 Vijoli Ioana -//- IV A
16 Leancu Diana -//- V A
17 Zară Alexandra -//- V A
18 Fusărău Alexandra -//- V A
19 Mercurean Antonia -//- V B
20 Florea Cătălina -//- V B
21 Anei Evelina -//- V C
22 Dumitrescu Diana -//- VI A
23 Sanda Diana -//- VI D
24 Drăgan Ana -//- VII A
25 Ganea Denisa C.N. „Doamna Stanca” I A
26 Vierescu Vlad -//- I A
27 Smeu – Mare Flavia – Maria -//- I B
28 Zeibel Ana – Maria -//- I B
29 Cucolaş Roberto -//- II B
30 Caţavei Denisa -//- II B
31 Barbu Georgiana -//- III B
32 Cucu Maria -//- III B
33 Costea Raluca -//- IV A
34 Poenariu Ana -//- IV A
35 Marina Andreea -//- IV A
36 Imbuzan Ştefania -//- VII D
37 Rînea Iulia -//- VII D
38 Frîncu Roxana -//- VII B
39 Pandrea Irina -//- VIII B
40 Tincu Alexandru – Eduard Colegiul „Aurel Vijoli” II A
41 Stoicuţ Alex – Gabriel -//- II A
42 Dănilă Alexandru -//- III A
43 Iojă Denisa -//- III A
44 Cozac Lucia -//- V B
45 Tuţă Cătălina -//- V B
46 Moisă Mădălina -//- V B
47 Dănilă Diana -//- VI A
48 Iojă Andreea -//- VI A
49 Ciopaşu Ana – Maria Liceul Teologic I
50 Cîrţoroşan Ştefan -//- I
51 Bota Antoniu – Rareş -//- I
52 Grădinaru Samira – Gabriela -//- II
53 Boncz Nadia – Nicoleta -//- II
54 Grup Carp Victor şi Carp Răzvan -//- IV
55 Borţan Emilia -//- V
56 Ţurlan Alexandra -//- V
57 Săndulescu Cristina -//- VII
58 Balazs Ana – Maria -//- VII

Data : 11.04.2012

Secretar : Teh. Maria Bălan

 

LICEE. Secţiunea a –II – a. CONCURS DE RECITARE – ELEVI

1 Grup(Daian Ioan şi Scârneci Nicoleta) Liceul Teologic IX
2 Leucă Bogdan -//- X
3 Lazăr Adrian -//- XII
4 Florea Mădălina Gr. „Av.Dr.I.Şenchea” IX B
5 Botu Marius -//- IX B
6 Păcurar Iulian cu grup -//- IX E
7 Corfaru Roxana -//- IX E
8 Chelaru Mădălina -//- IX F
9 Jiga Iuliana cu grup -//- X E
10 Gheorghiţă Mihaela cu grup -//- X E
11 Marin Cristina cu grup -//- X E
12 Florea Ştefania -//-X B
Florea Sabina -//- X B
13 Orban Edith C. N. „Doamna Stanca” IX C
14 Nedelcu Bianca -//- X C
15 Gămălie Diana -//- X C
16 Csomor Lavinia -//- XI B
17 Maniliuc Ioana – Valentina -//- XI C
18 Stiniguţă Adrian -//- XI C
19 Roşca Irina Colegiul „Radu Negru” IX A
20 Morărescu Cristina X A
21 Greavu Ştefan X B
22 Negrea Andreea XI E
23 Corşatea Alexandra XII E

Data : 11.04.2012

Secretar : Teh. Maria Bălan

 

RECITARE – Profesori

1 Prof. Judele Michaela Gr. Şc. „Av. Dr. I. Şenchea”
2 Prof. Hera Ingrid Gr. Şc. „Av. Dr. I. Şenchea”
3 Prof. Şandru Luciana Gr. Şc. „Av. Dr. I. Şenchea”
4 Prof. Anghel Ioana – Codrina C. „Aurel Vijoli”
5 Prof. Surdu Gabriela C. „Aurel Vijoli”

Data : 11.04.2102

Secretar : Teh. Maria Bălan

 

LICEE. Secţiunea I. PREMII – CONCURS DE CREAŢIE LITERARĂ

 

1 Langa Paul Victor C.N. „D-na Stanca” XII A Premiul special
2 Predoiu Oana -//- XII C I
3 Corşatea Alexandra C.N. „Radu Negru” XII E II
4 Lazăr Adrian L.T.O. „C-tin Brâncoveanu” XII III
5 Deaconescu Paula C.N. „D-na Stanca” XII C Menţiune
6 Cozac Andreea Gr. Şc. „Av. Dr. I. Şenchea” X B Menţiune
7 Galan David -//- IX B Menţiune
8 Pîrvu Tania – Tabiţa -//- IX E Menţiune

 

Profesori evaluatori :
Georgeta Munteanu
Adriana Arsu

Secretar : Teh. Maria Bălan

 

ŞCOLI GENERALE. Secţiunea I. PREMII – CONCURS DE CREAŢIE LITERARĂ

CLASELE I – IV  

1 Vijoli Ioana C.N. „Radu Negru” IV A I
2 Carp răzvan
Carp Victor L.T.O. „C-Tin Brâncoveanu” IV II
3 Popa Rareş C.N. „Radu Negru” III B III
4 Grecu Ioana- Alexandra C.N. „Radu Negru” IV A Menţiune
5 Ganea Mihai C.N.”Doamna Stanca” III B Menţiune
6 Piţu Lysander C.N. „Radu Negru” III B Menţiune
7 Untilă Lavinia C.N. „Radu Negru” III B Menţiune

CLASELE V – VIII

1 Stăneiu Roxana C.N. „Radu Negru” VIII A I
2 Drăgan Ana C.N. „Radu Negru” VII A II
3 Hera Nicolae Şc. Generală Nr.2 VIII A III
4 Tuţă Cătălina C. „Aurel Vijoli” V B Menţiune
5 Piticaş Maria – Alexandra Şc. Generală Nr.2 V Menţiune
6 Ciungara Alexandra C.N. „Radu Negru” VII A Menţiune

Profesori evaluatori :
Georgeta Munteanu
Adriana Arsu

Secretar : Teh. Maria Bălan

 

ŞCOLI GENERALE. Secţiunea III. PREMII – CONCURS GRAFICĂ

 

1 Imbuzan Andrei C.N.”D-na Stanca” I
2 Langa Mihai – Ciprian Şc. Generală Nr.2 II
3 Florea Cătălina C.N. „Radu Negru” III
4 Ţebrea Alexandru L.T.O. „C-tin Brâncoveanu” Menţiune
5 Trîmbiţaş Octavia C.N.”D-na Stanca” Menţiune
6 Tuţă Cătălina C. „Aurel Vijoli” Menţiune
7 Tobiaş Daniel C. „Aurel Vijoli” Menţiune

Profesori evaluatori :
Talabă Gabriela
Renciu Liliana
Naneş Daniela

Secretar : Teh. Maria Bălan

 

LICEE. Secţiunea III. PREMII – CONCURS GRAFICĂ

 

1 Şerb Dennis C.N. „Radu Negru” I
2 Langa Paul – Victor C.N.”D-na Stanca” I
3 Puiu Sabin Gr. Şc. „Av. Dr. I. Şenchea” II
4 Lazăr Adrian L.T.O. „C-tin Brâncoveanu” III
5 Bodârnea Daniela C.N. „Radu Negru” Menţiune
6 Pîrleci Ionuţ Gr. Şc. „Av. Dr. I. Şenchea” Menţiune
7 Babeş Vasile L.T.O. „C-tin Brâncoveanu” Menţiune
8 Păiş Mihai Gr. Şc. „Av. Dr. I. Şenchea” Menţiune

Profesori evaluatori :
Talabă Gabriela
Renciu Liliana
Naneş Daniela

Secretar : Teh. Maria Bălan

Shana Priwer, 101 lucruri inedite despre Da Vinci, Editura Meteor Press, 2009

Printre artiştii teoreticieni ai Renaşterii, Cenino Cennini, Leon Battista, Alberti, Piero della Francesca, Luca Paccioli, Leonardo da Vinci s-a impus ca un cercetător asiduu prin rigoarea gândirii şi înţelegerea „evenimentelor surprinzătoare”.
Artistul şi omul de ştiinţă sălăşluiesc în el într-o armonie desăvârşită. Artistul lucrează cu intuiţia şi imaginaţia, ceea ce îi va revela adevărul ştiinţei. Omul de ştiinţă lucrează cu observaţia şi cu logica, spre a accede la adevărurile artei. Omul, acest „model al lumii, fascinează în creaţia lui Leonardo.
In paginile „Fragmentelor alese”, artistul va consemna: „Nicio cercetare umană nu se poate numi ştiinţă, dacă nu trece prin demonstraţia matematică. Nu există nicio certitudine în domeniul în care nu se poate aplica o ramură a ştiinţelor matematice sau care nu-i legat de aceste ştiinţe”. Morfologia anatomiei i-a deschis orizonturi largi în transpunerea pe pânză a creaţiilor. Cercetările sale vizează deopotrivă psihologia şi antropologia culturală. Omul este astfel, amplasat în universul material şi cel spiritual, în ambianţa cosmică, în legăturile lui cu divinitatea.
Tratatul lui Vitruvius, „De arhitectura” a fost editat în anul 1499. Leonardo împlinise 47 de ani. Nu se cunoaşte data desenului proporţional de la Academia din Veneţia, dar textul scris pe aceeaşi filă, îl menţionează pe arhitectul Vitruvius. Canonul dobândeşte valoarea antropometriei Greciei antice. Valoarea emblematică îi este conferită de omul microcosm şi homo bene figuratus al lui Vitruvius. El reprezintă sinteza perfectă a desenului anatomo-artistic.
Leonardo Da Vinci a aplicat in artă diverse metode de reprezentare artistică. „Cina cea de taină” excelează prin „perspectiva cu un singur punct”. Scena interioară foloseşte tehnica perspectivei liniare. „Perspectiva cu două puncte” era uzitată pentru peisaje şi scene cu unghiuri de vedere mai largi. Leonardo folosea un aparat, numit perspectograf. Istoricii îi atribuie pictorului o altă tehnică novatoare: clarobsurul. (it.„chiaroscuro”-„clar- luminos şi întunecat”). Este prima dată când un pictor al Renaşterii folosea în contrast culori luminoase şi întunecate pentru a crea o imagine tridimensională. Pentru trecerea subtilă de la un ton la altul, Leonardo a recurs la tehnica „sfumato”( it. „dispărut”). „Mona Lisa” este revelatorie. Faţa femeii este învăluită în umbre, dar „gradaţia este infinit de subtilă”. Cel mai cunoscut peisaj de fundal este cel din „Mona Lisa”. Lumea naturală, în opinia pictorului, este o lume în permanentă mişcare. Munţii abrupţi şi pâraiele unduitoare conferă tabloului o altă perspectivă. Matematica şi arta i-ai deschis calea spre moduri noi de abordare a planurilor în arhitectură. În anul 1848 a creat un plan preliminar pentru cupola şi tamburul de la catedrala gotică din Milano. Prin desenele şi schiţele lui de arhitectură, Leonardo a argumentat ordinea şi articularea „care există dincolo de ce este vizibil”. Desenele lui cuprind interacţiuni geometrice complexe, fundamentate pe „ideea unei unităţi modulare care se repetă şi se combină cu alte unităţi identice. Proiectarea urbanistică a fost o preocupare majoră a Renaşterii. Spaţiul public, „piazza” a fost unul dintre elementele predilecte, adoptate în această perioadă. Milano poartă amprenta stilului arhitectural al Renaşterii. Bazându-se pe principiile umaniste şi clasice, Leonardo a optat pentru străzi largi, spaţii mai mari între clădiri, un sistem de drumuri inspirat din sistemul circulator urban. Schiţele lui prefigurează planurile oraşelor moderne. Leonardo a excelat şi în domeniul cartografiei. In timpul şederii sale la Florenţa, în jurul anului 1502, a realizat harta oraşului Imola, considerată a fi unul dintre primele planuri de oraşe executat „cu precizie geometrică”. Pasiunea pentru zbor l-a îndrumat spre studiile inginereşti. Este cunoscut ca inventator al multor maşini zburătoare. Tenacitatea şi pasiunea i-au deschis o paletă largă de domenii ştiinţifice: aerodinamică, geologie, astronomie.
Viorica Bica
Biblioteca Municipală Făgăraş

Timothy W. Ryback, Biblioteca lui Hitler, Cărţile care i-au format personalitatea, Editura Litera Internaţional, 2010

Istoric al Holocaustului, Timothy W. Ryback editează volumul „Biblioteca lui Hitler” pentru a readuce în memoria umanităţii evoluţia nefastă a celui de-al Treilea Reich. Ecourile din mass-media sunt mai mult decât grăitoare. „Biblioteca lui Hitler” este o avertizare împotriva pericolului de a deveni adepţii orbi ai unei ideologii şi a răului pe care îl poate face lectura selectivă”(The Sunday Times). „Scrisă cu eleganţă, meticulos documentată, provocatoare, Rybach a contribuit la încercările de a-l înţelege pe ciudatul om care a avut un impact atât de nefast asupra lumii”(The New York Sun). „Autorul pătrunde cu observaţiile sale fine ca un laser în biblioteca şi în mintea lui Adolf Hitler într-un mod în care nu a făcut-o nicio carte până acum”(Steven Bach). Captivantă, „Biblioteca lui Hitler” este „o lectură obligatorie pentru toţi aceia care se îndoiesc de puterea cuvintelor scrise de a împinge imaginaţia omenească spre bine sau spre rău”(Sacramento New & Review-Cea mai bună carte a anului). Hitler a deţinut 16000 de volume: ediţii princeps ale operelor unor filosofi, istorici, poeţi, dramaturgi. Ele i-au fost izvorul ambiţiilor sale fanatice. „Cel care oferă trebuie să şi ia, iar eu iau ce-mi trebuie din cărţi” avea să spună apropiaţilor săi. Operele complete ale lui Shakespeare, publicate în 1925 în traducere germană de Georg Muller, sunt legate în piele marocană, prelucrată manual. Pe cotor, vulturul auriu în relief, flancat de iniţialele sale, atrage atenţia. Hitler cita adeseori din „Hamlet”. Citatele sale favorite erau: „A fi sau a nu fi” şi „Cum îmi este mie Hecuba”. Venera piesa „Iulius Cezar”. Într-un caiet de schiţe din 1926 a desenat un decor detaliat pentru primul act al tragediei shakespeariene: faţadele sinistre ale forului roman, unde este ucis Cezar. Era cunoscut faptul că păstra Idele lui Marte pentru decizii importante. In studiul său asupra bibliotecii lui Hitler, Frederick Oechsner a consemnat că aproximativ 7000 de volume, erau dedicate problemelor militare: „campaniile lui Napoleon, regii prusaci, vieţile potentaţilor germani şi prusaci, care au avut vreodată un rol militar; şi cărţi despre campaniile militare cunoscute în istoria omenirii”.Volumele despre campaniile lui Napoleon „sunt adnotate abundent cu scrisul lui”. O colecţie de patru sute de cărţi, pamflete şi monografii despre armata Statelor Unite, primite de Hitler de la generalul Werner von Blomberg, fusese studiată minuţios. Oechsner relatează:”De fapt, probabil, că nu există nici măcar un singur domeniu al cunoştinţelor militare, vechi sau moderne, care să nu fie analizat în aceste 7000 de volume, şi este evident că Hitler le-a citit pe multe dintre ele din scoarţă în scoarţă”. Cel mai vechi volum militar al lui Hitler este un apel la naţionalismul militant, „Catehism pentru luptătorul şi apărătorul teuton, în care este învăţat cum să fie un luptător creştin şi cum să meargă la luptă însoţit de Dumnezeu”, editat de Ernst Motritz Arndt în anul 1815.
Exemplarul din biblioteca lui Hitler, „America în bătălia continentelor” de Sven Hedin, s-a pierdut. A rămas scrisoarea dactilografiată pe care Hitler i-a trimis-o autorului. Avea atunci cinzeci şi trei de ani, „dar se simţea mai bătrân cu zece ani”. Se izolase în Ucraina, la cartierul general Wehrwolf, un grup de buncăre de beton şi de clădiri, de unde condusese ofensiva germană de-a lungul frontului de est. Hitler era supărat pe generalii săi care „manifestau un scepticism cronic” în privinţa invaziei Uniunii Sovietice în primăvara anului 1941.
In haosul „provocat de prăbuşirea imperiului său”, Biblioteca lui Hitler „s-a dezintegrat”. In biroul lui Hitler din sediul partidului nazist din Casa Brown, un locotenent găsise „Viaţa şi activitatea mea” de Henry Ford, pe care Hanfstaengl scrisese dedicaţia în 1924. La reşedinţa din piaţa Prinzregent, corespondentul de război Lee Miller a găsit cărţile lui Hitler, „parţial intacte”. Trupele avansate ale Diviziei a Treia Infanterie ajunseseră la Obersalzberg. Cabana Berghof era doar o ruină. Intr-un seif au fost găsite câteva exemplare din „Mein Kampf”. Restul cărţilor au fost descoperite într-o cameră din buncăr. Un ofiţer de spionaj al Diviziei 101, a relatat: ”Majoritatea cărţilor erau despre artă, arhitectură, fotografie şi istoria campaniilor şi războaielor”. Raportul oficial a menţionat doar trei titluri: „Geneza războiului mondial” de Harry Elmer Barnes, „Principele” de N. Machiavelli şi studiile critice ale lui Immanuel Kant. Întreaga bibliotecă a cancelariei Reichului, aproximativ 10000 de volume, „a fost luată în pază de brigada de trofee sovietică” şi trimisă la Moscova. Autorul volumului consemnează: „singura parte importantă din biblioteca lui Hitler, care a supravieţuit intactă include trei mii de volume, descoperite la mina se sare din Berchtesgaden, dintre care o mie două sute au ajuns la Biblioteca Congresului. Restul, par să fi fost extrase în timpul procesului de catalogare a colecţiei. Aceste o mie de volume se află în podurile şi pe rafturile veteranilor de pe întreg cuprinsul Statelor Unite”.

Viorica Bica
Biblioteca Municipală Făgăraş

PHILIPPE VALODE, HITLER ŞI SOCIETĂŢILE SECRETE, Editura Litera universal, 2010

 

In volumul „Hitler şi societăţile secrete” Philippe Valode trasează destinul celui de-al III-lea Reich şi al Fǖhrerului.
Cum a fost posibil ca Germania, o putere industrială a lumii în 1914, să se prăbuşească în infernul nazist? Autorul scrutează însemnele vremii. Războiul civil, umilinţa resimţită după Tratatul de la Versailles, obligaţia de a plăti despăgubiri, amputarea mai multor teritorii, criza economică şi socială din 1929 au fost cauzele care au schimbat destinul Germaniei. Hitler, „stăpânul absolut”, Goering, alter ego-ul Baronului Roşu, Röhm, Himmler, Rosenberg, Goebbels, Höss, Eichmann, Bormann, Hess, „partizani ai violenţei de stat”, adepţi ai teoriilor despre puritatea rasială şi păcatul originar al evreilor, aveau să-i redea Germaniei, gloria pierdută. Lanz von Liebenfels, iniţiaţii din Thule, von Sebottendorf, Haushoffer, Eckart au fost cei care l-au format pe Hitler. Moştenitoare a templierilor, a Iluminaţilor, a rozicrucienilor, a adoratorilor Soarelui, a ordinului Golden Dawn, a Societăţii Vril, a anticei Atlantide, a miturilor septentrionale şi a rasei pure, Societatea Thule optează pentru un conducător care să scoată ţara din impas, să impună o putere autoritară, să reînvie tradiţia imperială şi supremaţia Germaniei în Europa. Abil, Hitler reuşeşte să transforme Partidul Naţional Socialist al Muncitorilor din Germania, într-o maşină electorală NSDAP şi să proclame dreptul la un spaţiu vital în est şi dispariţia fizică a tuturor popoarelor considerate impure, rasial: evrei, ţigani, slavi.
Fondatorul Societăţii Thule, Alfred Rudolf Glaner, pasionat de numerologie, kabbala sufism, este adoptat în 1911 de baronul Heinrich von Sebottendorf. Mitul anticei Thule, ţinut mirific al Hiperboreei şi magia svasticii îi confereau Societăţii o semnificaţie inconfundabilă. Emblema societăţii este svastica străbătută de o spadă. Thule este capitala mitică a Hyperboreei, după Cartea lui Enoh. Acest Eden, o insulă imaginară a abundenţei, care deţinea toate secretele lumii ar fi existat în nordul îndepărtat, spre Labrador sau Islanda. Un cataclism ar fi înghiţit această Atlantidă nordică. Câţiva supravieţuitori , în contact cu Inteligenţa superioară de Afară s-ar fi refugiat în deşertul Gobi, apoi în Himalaya. Acolo s-ar afla stăpânul lumii, înţelepciunea primordială, centrul spiritual al umanităţii. Pentru membrii Societăţii Thule, mostenitorii „Inteligenţei de Afară” ar fi fost împărţiţi în două grupuri: unul, în jurul Cetăţii Agarttha, adunaţi în jurul Soarelui de aur, celălalt, la Shamballa, în jurul unui soare negru. Pentru a accede la cunoaşterea marilor secrete al creaţiei umanităţii, puterea absolută asupra lumii, nu trebuia decât să i te alături. Hitler a ordonat organizarea de expediţii până la Himalaya, a încercat să invadeze Grecia şi să ajungă în India cu ajutorul discipolului său, Subhas Chandra Bose, militant naţionalist hindus. Pentru Hitler venise timpul să se nască o nouă dinastie solară, indoeuropeană, care să conducă lumea o mie de ani, venise timpul sa se reconstruaiscă Thule în Germania, populată de arieni, cu violenţa soarelui negru al Shamballei. Ascensiunea lui Hitler a fost marcată de Societatea Thule. Anton Drexler, Dietrich Eckart. Gottfried Feder, Karl Fiehler, dr. Michel Frank, Rudolf Hess, Heinrich Hos, Alfred Rosenberg, teoreticianul nazismului, fraţii Walterspiel au fost membrii Societăţii.
In anul 1933, Hitler devine cancelar. In inima Alpilor bavarezi, pe vârful Obersalzberg, îşi instalează „Cuibul de vulturi”, Berghof, reşedinţa lui preferată. Aici se dezbat strategiile de război. Dă ordin să se sape buncăre subterane de teama atacurilor Aliaţilor. E un refugiu în care îşi alimentează divagaţiile lui ideologice. Discursurile lui frenetice captivează mulţimea. „Instrument” al societăţilor secrete, îşi asumă destinul solitar, despărţindu-se de vechii maeştri. Superstiţios, îşi consultă astrologii şi caută în doctrinele mistice esenţa tezelor naţional-socialismului, fondate pe rasism şi spaţiu vital. In ultimele săptămâni de viaţă, Hitler, nazistul fanatic, este bântuit de crimele şi masacrele pe care le-a ordonat, de lagărele de exterminare. ”Se ridică, se zbate şi urlă în faţa spectrelor care îl asaltează…sunt acolo Röhm, Gregor Strasser, Rommel, fiul lui Haushofer, Albrecht, toţi acei prieteni pe care i-a trimis la moarte. Şi, fără îndoială, milioane de evrei, ţigani, polonezi, ruşi care au murit sub loviturile SS, în infernul lagărelor, în camerele morţii…”.

Viorica Bica
Biblioteca Municipală Făgăraş

Barb Karg, 101 lucruri inedite despre francmasoni, Editura Meteor Press, 2009

Masoneriei i-au fost consacrate volumele scriitorilor John Le Carré, Ernest Hemingway, Arthur Conan Doyle, Rudyard Kipling. Contemporani nouă, Christopher Knight şi Robert Lomas au publicat volumul “Dezvăluirea secretului lui Hiram”, în care explorează istoricul masoneriei. În “Situri sacre ale cavalerilor templieri”, John Young devoalează simbolistica astronomică din siturile templiere. Renumitul “Codul lui Da Vinci” al scriitorului Dan Brown, abordează stăreţia din Sion.
Istorici, savanţi, scriitori,cercetători au publicat volume impresionante despre istoricul societăţii secrete. Şi totuşi, originea francmasoneriei continuă să rămână şi azi neelucidată. Unii cercetători susţin că francmasoneria ar data din perioada construirii Templului lui Solomon din Ierusalim, între anii 970 şi 931 î. H. Templul lui Solomon a fost distrus de babilonieni în anul 586 î. H. După şaptezeci de ani, a fost reconstruit. Romanii aveau să-l nimicească “ca măsură de represalii după răscoala evreilor”. Inscrisurile vremii au menţionat că regele Solomon i-a cerut regelui Tirului să-i trimită un meşter iscusit pentru Templul sacru. Acesta a fost Hiram. De atunci, Templul lui Solomon, legenda lui Hiram fac parte din ritualurile şi simbolurile francmasonice. În ritul de iniţiere al masonului de gradul al III-lea, cei trei ucigaşi ai lui Hiram, sunt simboluri ale ignoranţei. Adevărul Divin era cunoscut doar de regele Solomon, regele Tirului şi Hiram, a cărei moarte violentă semnifică renaşterea şi nemurirea. S-a speculat şi ideea că francmasoniii ar fi asociaţi cavalerilor templieri, ordin al călugărilor- războinici .
Unul dintre cele mai vechi documente ale francmasoneriei este manuscrisul Halliwel sau Poemul Regius, descoperit în anul1839 în Biblioteca regală din British Museum. Cele 794 versuri au o incontestabilă valoare în istoria masoneriei. In anul 924 este menţionată constituirea masoneriei de către regele Athelstan al Angliei. Nepot al lui Alfred cel Mare, Athelstan a fost un admirator al artei zidăriei, al ştiinţei geometriei. In anul 926 a fost consemnată prima reuniune a Marii Loji. Atunci au fost stabilite constituţiile francmasoneriei engleze, fondate pe vechi documente greceşti şi latine. Ritul York este cel de-al doilea corp concordant al francmasoneriei. El include Capitoliul Arcului Regal, Masoneria criptică şi Ordinul Cavalerilor templieri.
In anul 1858 Albert Gallatin Mackey a publicat în Manualul Juriprudenţei Masonice cele douăceşi cinci de “jaloane” (precepte). Adoptate de loji, ele au fost modificate în timp şi adaptate. Şapte dintre jaloanele lui Mackey sunt suverane: monoteismul este unica dogmă a francmasoneriei; Cartea Legii sfinte este indispensabilă într-o lojă; o parte integrantă din Ordinul masoneriei este legenda din gradul al treilea, care relatează construirea Templului lui Solomon; modurile de recunoaştere dintre masoni trebuie păstrate nealterate; simbolismul derivate din arta operativă a masoneriei sau instrumentele meseriei trebuie să rămână intacte; masonul trebuie să fie un bărbat adult care s-a născut liber”.
Ritualul masonic deschide paginile unui studiu fascinant, învăluit în alegorie şi simbolism.Cele trei grade ale masoneriei antice sunt “pietrele de temelie” ale organizaţiei. Un francmason poate aspira la trei grade : Discipol, Companion şi Maestru, similare treptelor prin care se accede la nivelul superior de iluminare educaţională şi spirituală. Gradele suplimentare se obţin prin intrarea în Ritul Scoţian sau Ritul York.
După ce a fost acceptat în Ordin, masonul participă la ceremonia de iniţiere. Este începutul « călătoriei fraterne », ca Discipol. Fiecare grad are rolul de a ilumina un iniţiat. Ritualul de trecere celebreză cele trei vârste ale omului : tinereţea, maturitatea şi senectutea. In primul grad, masonul este născut în Frăţie şi începe procesul de învăţare. Il al doilea grad, continuă calea aspre desăvârşire. Cel de-al treilea, « sporeşte valoarea morală şi virtutea » . Primul grad al francmasoneriei, Discipolul, simbolizează naşterea spirituală în fraternitate. Gradul Companion simbolizează viaţa şi intrarea în maturitatea spirituală. Masonul Maestru este cunoscătorul Adevărului Divin. De-abia acum, el se va putea alătura Ritului Scoţian sau RituluiYork. Cel de-al treizeci şi treilea grad al Ritului Scoţian este cel onorific, conferit de Consiliul Suprem. Simbolurile utilizate de Ordin îi elogiază pe zidarii medievali. Sunt incluse şi uneltele lor de lucru, simboluri venerate : echerul, compasul, firul de plumb, nivela, ciocanul, mistria, rigla, şorţul.
Pe plan internaţional, lista masonilor celebri include preşedinţi, prim-miniştri, membri ai regalităţii, diplomaţi, savanţi, scriitori, filosofi, artişti, militari. « De la Mozart la Rudyard Kipling şi la Frederic cel Mare, contingentul internaţional al francmasoneriei şi-a asigurat un loc în istorie şi legendă ».

Viorica Bica
Biblioteca Municipală Făgăraş