EXPOZIŢIE DE CARTE BETHLEEM-UL BUCURIEI


BETHLEEM-UL BUCURIEI

img_20161208_115522

„Astăzi S-a născut Hristos, Mesia Prunc luminos! Acest dar, al trimiterii şi întrupării Fiului Său, Biserica dreptmăritoare aşa-l psalmodiază, ca un psalm: Fecioara, astăzi, pe Cel mai presus de fiinţă naşte şi pământul, peştera Celui neapropiat aduce, îngerii cu păstorii slavoslovesc, magii cu steaua călătoresc. Pentru noi S-a născut Prunc tânăr, Dumnezeu Cel mai-nainte de veci. Vedeţi cum se dezvăluie taina!? Dumnezeu – din eternitatea Lui, în atotprezenţa, pretutindenitatea Lui. În acel astăzi de acum 2.000 de ani, dar care este un astăzi în numele timpului lui Dumnezeu, care este astăzi. Într-un loc al Bethleemului, acolo vine şi Fiul lui Dumnezeu, cum spusese psalmistul: Fiul Meu eşti Tu, Eu astăzi Te-am născut (Psalmul 2, versetul 7). Fiul din veci al Părintelui ceresc Fiul Fecioarei Se face” („Cuvânt al Părintelui Galeriu despre sărbătoarea Crăciunului)

img_20161208_115537

„Homo religiosus” al lui Mircea Eliade, „în atingere cu sacrul, descoperă existenţa unei realităţi absolute, care transcende lumea aceasta”.

img_20161208_115649

– G. Santambrogio –

Din fondul de carte al bibliotecii, au fost selectate următoarele volume: Constantin Galeriu, „O, ce veste minunată”, Andre Scrima, „Teme ecumenice”, (N. Berdiaev, „Sensul istoriei”) „Colinde de Sfintele Sărbători”, Traian Herseni, „Forme străvechi de cultură poporană românească”, „Expresul polar”, Beatrice Kiseleff„Crăciunul. Istorie şi semnificație”, „Prin mine, Ioan pop, zugravul”, Arta gotică”, „Icoane româneşti”, Giovanni Santambrogio, „Miracolul Întrupării”, „În seara de Crăciun şi în alte seri”, „Îngerul Crăciunului”, „Povestiri de Crăciun pentru copii şi părinţi”, „Naşterea Domnului Iisus Hristos”, „Drumuri spre mănăstiri”, „Preot Thomas Joachim, „Bucuria Crăciunului”, „Vine iarăşi Moş Crăciun”, Andrew Lang, „Comoara fermecată cu poveşti”, „Legende de Crăciun”, „Carte de rugăciuni”.

img_20161208_115631
Mănăstirile şi schiturile ortodoxe sunt vetre de spiritualitate „pentru închinare şi liniştire sufletească”. Consideraţii de substanţă au fost făcute de Traian Herseni, în lucrarea sa, consacrată unor „forme străvechi de cultură poporană românească”. Reputatul sociolog evidenţiază că în Ţara Oltului şi a Făgăraşului, se urmăreşte prin colindat, apelându-se fireşte, la modalităţile mentale, psihologice sau poetice, proprii comunităţii tradiţionale, asigurarea prosperităţii. În studiul său, „Forme străvechi de cultură poporană românească”, cercetătorul situează funcţia premaritală a colindatului, „preocuparea de căsătorie, după problema mijloacelor de existenţă” (Traian Herseni). Cetele de feciori au caracterul unor organizaţii de iniţiere, de instruire a junilor, de educare a lor în vederea împlinirii obligaţiilor sociale care le revin în cadrul vieţii săteşti. Ele continuă să aibă şi azi, acelaşi caracter. Datinile le conferă o trăsătură arhaică, pentru că ceata în sine „fiind mereu nouă, prezintă neîncetat, trăsături noi, de oameni vii, crescuţi şi pătrunşi de cultura vremii lor”(Traian Herseni).

img_20161208_115703
„Lumea, ruptă de rădăcina ei cereasca şi iconică, este inexistentă. Orice existenta vizibilă este «chipul făcut de mana lui Dumnezeu» si care îşi povestește ale sale mirabilia. Așa cum psihologia nu poate exista fără suflet şi fundamentează existenta acestuia, aşa cum orice Liturghie, orice epicleză este deja răspunsul lui Dumnezeu şi manifestarea Prezentei Sale, la fel icoana este evidenţa strălucitoare a Împărăției. Lumina taborică face din icoana argumentul iconografic al existentei lui Dumnezeu“ (Paul Evdokimov).„Icoana este fereastră către cer” (Sfântul Ioan Damaschin). Evanghelia redă Cuvântul, icoana „vestește” prin imagine. În icoane regăsim „istoria mântuirii, precum și mărturia concretă a sfințeniei, la care suntem cu toții, chemați”. „Icoana este fereastră către cer” (Sfântul Ioan Damaschin).

img_20161208_115551

Sfinţii Părinţi spun că ceea ce „Evanghelia înfățișează prin cuvânt, icoana vestește prin imagine. Regăsim în icoane „istoria mântuirii, mărturia concretă a sfințeniei, la care suntem cu toții, chemați”. Venerate de cultul religios ortodox, icoanele sunt « altare de închinare ». Miracolul Nasterii lui Iisus este eternizat în iconografia ortodoxă.

img_20161208_115854

Volumul « Colinzi din Ţara Făgăraşului » readuce în fiecare an, poezia cu caracter ritualic- colindatul cetei de feciori, ţurca, steaua, irozii.

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile despre tine sau dă clic pe un icon pentru autentificare:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s