Biblioteca Municipală „Octavian Paler” Nocturna bibliotecii


Biblioteca Municipală „Octavian Paler”
Nocturna bibliotecii
24 noiembrie 2016

nocturna-bibliotecii

Această ediţie a Nocturnei a fost consacrată filelor de istorie locală, eseului filosofic, creației literare, artei interpretative, patrimoniului etnografic al Ţării Făgăraşului, treptelor pe care le parcurgem pentru a accede la performanţă.
ZIUA RECUNOȘTINȚEI
Scenetă în limba engleză – clasa a V-a, Școala gimnazială „Ovid Densușianu” Prof. coord. R. Muntenuș
Cu elevii de la Școala gimnazială ”Ovid Densușianu” vom decela sensurile adânci ale gratitudinii (coord. Prof. Raluca Muntenuș)

„Dupa ce au studiat elemente de cultură şi civilizaţie engleză şi americană pe parcursul activităţilor propuse în cadrul proiectului „English around the world” în Scoala Altfel,elevii clasei a V-a A,de la Scoala Gimnaziala „Ovid Densuşianu”din Făgăraş,sub îndrumarea d-nei prof. Raluca Muntenuş, au prezentat o scenetă în limba engleza dedicată „Zilei Recunostintei(Thanksgiving Day),in cadrul Nocturnei Bibliotecii „Octavian Paler”din Făgăraş”.Scopul acestui proiect a fost acela de a folosi informaţiile aflate de către elevi în timpul activităţilor despre tradiţiile britanice si americane, de a valorifica talentul interpretativ al acestora şi, nu in ultimul rând, de a folosi limba engleză în comunicare orală. În plus, fericita coincidenţă a organizarii Nocturnei Bibliotecii „Octavian Paler”din Făgăraş, în aceeaşi zi cu „Sărbătoarea Zilei Recunoştintei, a oferit prilejul micilor actori de a prezenta audienţei o pagină de istorie autentică in care se impletesc,deopotrivă,învaţăminte de respect pentru valorile familiei, generozitate, altruism şi prietenie” (prof. Raluca Muntenuş).
FILE DE ISTORIE LOCALĂ
„Comitatul Făgăraș (1876-1918)” – dr. Constantin Băjenaru, Muzeul „Valer Literat”
Volumul editat de dr. Constantin Băjenaru reconstituie o perioadă distinctă din istoria Țării Făgărașului: comitatului Făgăraș: 1876-1918. ”Aeralul comitatului și-a păstrat caracterul românesc în toate elementele majore ale societății, cu urmări directe asupra evoluției în majoritatea domeniilor; influențele și interdependențele între cele trei comunități etnice principale – românească, maghiară și săsească – au alcătuit tabloul societății făgărășene” specifică autorul studiului.
Recenzia volumului: Prof. Liviu Ioani
Cercetări recente privind istoria Țării Făgărașului: Prof. Florentin Olteanu
”Forme de represiune în regimurile comuniste (coord., 2008), ”Stat si viața privată în regimurile comuniste” (coord., 2009), ”Destine individuale și colective în comunism” (coord., 2013), ”Stalinizare și destali­nizare”, ”Evolutii instituționale și impact social” (coord., 2014) sunt volume editate, al căror coordonator a fost. Dl. Prof. Olteanu.
CLUB LAUDATIO Stelio Săpătoru, elev la Colegiul Naţional „Radu Negru”, Făgăraş
Mozart, Bach, Beethoven, Chopin, redau în compozițiile lor, planul de dincolo de sensibil. Modulațiile melodice, ritmice, armonice, contrapunctice, dinamice, timbrale singularizează creația lui Bach. Beethoven, a modelat în creaţia sa, posibilităţile infinite ale combinării timbrelor ansamblului arhitectural al vremii sale. În creația lui Chopin se împletesc intonații melodice emoționante, patetice. Mozart transpune în muzică infinitatea de formule melodice, ritmice, armonice, timbrale.
Artă interpretativă: pian – „Prelude in C Major”, J.S. Bach; „Toccata & Fugue in d minor”, J.S.Bach;”Adagio”, Johann Sebastian Bach; „Piano Sonata No. 16 (Facile)”, Mozart; „Rondo Alla Turca”, Mozart;”Fur Elise”, Beethoven; „Moonlight sonata (Claire de lune)”, Beethoven; Sarabande”, Handel; „Raindrop/Prelude”, Frédéric Chopin; „Mariage d’amour”, Paul de Senneville
ESEU- Seneca, „Viața, timpul și opera morală”- Prof. Ionel Mihali
Seneca este „primul om modern. Viaţa, opera morală şi simţirea lui, o privelişte prin excelenţă, omenească, pe acestea am dori să le reînviem” (G. Guţu). Filosof, scriitor, om de stat roman, Seneca este reprezentant al stoicismului.
CLUB LAUDATIO Felix Husac, elev la Colegiul Naţional „Radu Negru”, Făgăraş
Artă interpretativă: flaut – „E vremea colindelor”. O emoţie gravă, subtilă, tandră, ne apropie de sărbătorile Crăciunului. Colindele redau fiorul sacru al Întrupării prin Cuvânt: „Stille nacht (O, Betleem, /noapte linistită); colind german; „Şoapte”, colind polonez (melodie sec XIII);  „Va bucurati” („Joy to the world” – Handel, „Messiah”)

PROIECT LITERAR – O CARTE, O PARTE DE CER Colegiul Naţional „Radu Negru”. Prof coord. : Adriana Năstasă, Diana Curticăpeanu
Cartea cuprinde în sine o ”virtualitate, toate variaţiile posibile, precum şi contrariul lor: ea este deci rezultatul unei ars combinatoria, ciclice, adică o interprindere cu caracter esenţialmente problematic, sinteză delicată a Realului şi Posibilului”( S. A. Doinaş).
Sensul cărţii e în noi înșine: o carte nu e un sens dat odată pentru totdeauna, o revelaţie, e o rezervă de forme care îşi aşteaptă sensurile, este iminenţa unei revelaţii”(A. Ionescu, ”Borges în conştiinţa criticii”).
CLUB LAUDATIO Artă interpretativă: nai Iuliana Vulcu, elevă la Colegiul Naţional „Radu Negru”, Făgăraş: prelucrări folclorice; colinde
Sentimentul destinului e structurat de orizontul ”spaţial înalt şi indefinit ondulat” (L. Blaga). Sufletul românesc, ”călător sub zodii amare, nu se lasă copleşit nici de un fatalism feroce, dar nici nu se afirmă cu feroce încredere faţă de puterile naturii sau ale sorţii, în care el nu vede vrăjmaşi definitivi. De un fatalism pus sub surdină de-o parte, de-o încredere niciodată excesivă de altă parte, sufletul acesta este ceea ce trebuie să fie un suflet care – şi simte drumul suind şi coborând şi iaraşi suind şi iarăşi coborând, sub îndemnul şi ritmul unei eterne şi cosmice doine, de care i se pare că ascultă orice mers”. Atitudinea românească faţă de destin este aşadar o ”atitudine originală care vădeşte o cumpănită luciditate, o adâncă filozofie”.
CLUB LAUDATIO „Cuvânt împreună despre portul popular din Țara Făgărașului” – Ștefan Ramba, elev la Colegiul Naţional „Radu Negru”, Făgăraş
Portul popular românesc este un ”monument în sensul propriu al cuvântului. El nu stă în căsuța sociologică sau etnografică a îmbrăcămintei, ci în linie cu piramidele egiptene, cu catedralele franceze și cu digurile Olandei. El are acest drept pentru că este o probă adusă la maturitatea existenței unei civilizații închegate. El este una din mărturiile vizibile și tangibile ale civilizației satului de pe pământul nostru” (Mircea Malița, ”Din tezaurul portului popular tradițional”). Portul popular românesc ”ne scoate din domeniul artei și ne duce în acela al istoriei; el rimează cu perfecta și armonioasa așezare a comunității libere, care a știut să străbată toate intemperiile istoriei prin neântrecutul său sistem de autoghidare și adaptare (Mircea Malița, ”Din tezaurul portului popular tradițional”).
POETICA DORULUI –  Prof. Viorica Bica – Biblioteca Municipală „Octavian Paler” Făgăraș
„Dorul” cunoaște în creaţia literară o multitudine de nuanţe stilistice ce se înscriu în tradiţia creativităţii populare. „Dorul” este „una dintre cele mai fine cristalizări ale spiritului popular, constantă fundamentală a viziunii asupra lumii şi vieţii” (Gheorghe Drăgan).
„Starea de dor” este o „stare sufletească românească prin excelenţă”, în viziunea lui L. Blaga. Poetul îi decelează sensurile: „putere impersonală”, „vrajă”, „boală cosmică”, „emanaţie material-sufletească a individului”.
Discursul poetic blagian căpătă formele toposurilor folclorice. Satul este obârşia. Motivele obârşiei sunt drumul, apele, izvorul, norul, personalizate de metafora dorului.
Norul, apele, izvorul devin epifanii ale umanului. „Sufletul satului ce fâlfâie pe lângă noi/ ca un miros sfios de iarbă tăiată, este etern”.

CLUB LAUDATIO, Ștefan Ramba, elev la Colegiul Naţional ”Radu Negru”, Făgăraş
Artă interpretativă vocală Doinind: ”La mijlocul cerului”, ”Cine n-are dor pe vale”
„Doina cânt, doina soptesc,/ Tot cu doina viețuiesc.”
Primele productii literare ale poporului român transmise de-a lungul veacurilor au fost doinele. Din ele răzbat dorul, jalea, suferința, melancolia. Ea poartă pecetea ”duhului nostru etnic” contribuind irevocabil la definirea noastră ca popor, la singularizarea noastră printre celelalte etnii.
ITINERAR AL IEI CĂLĂTOAREI. 2014-2016 Respectă-ți tradițiile, istoria și rădăcinile! Retrospectivă Ana Maria Borca
În anul 1940 Henri Matisse a pictat „La blouse roumaine” (”Ia românească”). Sursa de inspirație i-a fost colecția de ii românești, dăruită de pictorul Theodor Palldy. Tabloul se păstrează la Paris, în Muzeul Naţional de Artă Modernă, Centrul Pompidou. Peste generații, ia românească își dobândește valențele unicității.
Motivele populare românești țesute cu migală pe ii, atestă însemnele românismului. Acest tezaur al portului popular românesc îl purtăm cu noi înșine, el ne definește ca popor, el poartă pecetea ”duhului nostru etic”.
ÎN CĂUTAREA EXCELENŢEI – Daniel Ghigea, antreprenor, trainer, speaker motivațional și autor de programe educaționale

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile despre tine sau dă clic pe un icon pentru autentificare:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s