http://www.mesageruldecovasna.ro/stiri/cronica-cartilor-ion-onuc-nemes-un-veritabil-parlamentar-al-astrei/


http://www.mesageruldecovasna.ro/stiri/cronica-cartilor-ion-onuc-nemes-un-veritabil-parlamentar-al-astrei/

Asociațiunea Transilvană pentru Literatura și Cultura Poporului Român, ASTRA, a fost numită de cunoscutul sociolog Dimitrie Gusti (1880-1955) „primul Parlament al Culturii Românești”. Dacă ASTRA a constituit un Parlament al Culturii, atunci personalitățile astriste pot fi numite parlamentari. L-am numit pe domnul Ion Onuc Nemeș „un veritabil parlamentar al ASTREI”, având în vedere întreaga activitate de astrist a domniei sale, precum și volumul la care vom face referire în cele ce urmează: Ion Onuc Nemeș, „ASTRA ÎN SATUL MEU. De la Comuna Viitorul la Satul-model. Sâncraiu Almașului, județul Sălaj”, Sibiu, Editura „ASTRA Museum”, 2015, 533 p.

 

coperta-onuc-nemesDupă lectura volumului, putem afirma că Ion Onuc Nemeș s-a născut astrist. Cum? Dumnezeu i-a dat binecuvântare să se nască într-un sat în care ASTRA era simțită ca fiind „o poveste” luminoasă, aflată sub zodia credinței și a artei. Ion Onuc Nemeș s-a născut cu câțiva ani înainte ca ASTRA să fie interzisă de regimul comunist, dar „întreaga copilărie mi-a fost însoțită și îmbogățită de evocările părinților și bunicilor mei despre ceea ce a însemnat ASTRA pentru destinul lor și al satului. Așa se face că, după credința în Dumnezeu, ASTRA devenise în casa noastră și în satul nostru cea de-a doua religie” (p. 25).

Nostalgia după fericirea pierdută? După satul natal unde erau atâtea stele, și mai mici și mai mari și mai luminoase … ca florile-n fânețe.”, unde se afla „pe pământ grâu, în cer stele”. Nostalgia după acea „curgere de frumusețe imnică, în cântări și rugăciune”, ce „la lumina lumânărilor de ceară … sat după sat curgea spre Icoana făcătoare de minuni de la Mânăstirea Nicula.” (p. 326)

Acolo în satul lui, a fost fericit: „Et in Arcadia ego. Am fost și eu în Arcadia. În Raiul în care Dumnezeu se juca cu noi, ca un prunc, când fugăream mieii pe coastă ori când împleteam coronițe din flori de câmp ca să le aruncăm pe acoperișul caselor … În Raiul acela nu te mai poți înapoia după ce i-ai trecut pragul” (p. 328).

Anii au trecut. Dumnezeu l-a binecuvântat din nou și l-a învrednicit pe Ion Onuc Nemeș să ajungă în orașul ASTREI, în Sibiu, mai mult, să fie director al Bibliotecii ASTRA, să lucreze „în splendidul Palat al Asociațiunii, unde s-au luat marile hotărâri privind destinul Transilvaniei, inclusiv pentru satul maeu” (p. 327).

Ca director al Bibliotecii, a modernizat-o, a construit încă un „palat”, dar a considerat că nu este suficient. A ascultat rostirea imperativă, cu patimă, a lui Ioan Alexandru: „Omu-i dator să lase-n umbra-i o dâră de lumină”. Prin cartea numită mai sus, Ion Onuc Nemeș a lăsat o puternică dâră de lumină în istoria Asociațiunii ASTRA. Și în istoria vieții lui. Acest volum poate fi citit și ca un volum aniversar, omagial, la adresa autorului. Viața-i întreagă s-a împletit cu ASTRA.

Cuprinsul volumului este deosebit de bogat. „Instituțiile ASTREI” este capitolul cel mai cuprinzător, mai bogat în informații, capitolul care a solicitat o serioasă documentare științifică din partea autorului. Fiecare instituție a ASTREI se constituie într-un capitol de sine stătător: „Case naționale”, prin care căminul cultural este privit ca „podoaba și fala meritată a comunei” (p. 53); „Biblioteci poporale”, unde cuvântul de ordine era „cât mai multă carte la sat!”, deoarece „Cartea este una din cele mai mari puteri ale lumii” (p.75);  „Conferințe”, prin care preoții și învățătorii sunt considerați „fiii luminii”, știut fiind „că-n basme-i a cuvântului putere”; „Monografii” ce reprezintă „cărțile de aur ale memoriei” (p. 147), iar monografiile locale reprezintă „mici istorii din marea istorie a patriei” (p. 164); „Teatru”, pentru că „teatrul e un bun dascăl în cele ale vieții omenești” (p. 168); „Școli țărănești”, unde aflăm că primul „descălecat” al autorului în Sibiu a fost prin poveștile ASTREI şi că „şcoala ţărănească dă posibilitatea unei instrucţiuni sistematice, practice şi teoretice, acomodată nevoilor reale şi locale (p. 182); „Șoimii Carpaților” ce a fost o „asociaţie cultural-sportivă, mai presus de politizarea interbelică” (p.209) şi „cea mai aleasă podoabă a ASTREI” (p. 226).

Demonstraţia este clară şi concludentă: ASTRA a constituit un „model academic pentru întreţinerea şi exaltarea focului sacru naţional” (p.217).

Un capitol special este „Satul-model – veriga de aur în lanţul nesfârşit al vieţii poporului nostru”, care începe cu menţiunea că numărul 27/1907 din Seria Biblioteca Poporală a Asociaţiunii este consacrat broşurii Comuna „Viitorul”. Sfaturi şi pilduiri pentru înaintarea unui sat prin sine însuşi, de Romul Simu. Sfaturile şi exemplele din această broşură şi altele ce i-au urmat au dus la conceptul de sat-model.

Cu deosebită satisfacţie şi mândrie, Ion Onuc Nemeş scrie: „La începutul anului 1940, după 11 ani de intensă activitate socială, culturală şi economică a localnicilor, sub îndrumarea preotului şi a învăţătorului, satul Sâncraiu Almaşului a fost declarat sat-model. Se încheia, în chip fericit, un program de afirmare şi de progres pentru sat”. Din păcate, anii ce au urmat, cu acel context politic şi economic nou, au distrus „minunea care s-a înfăptuit (…). Din tot ceea ce a fost strălucire şi progres a mai rămas povestea de faţă, pe care m-am străduit să nu o las uitării” (p. 293).

Multe se pot spune despre interesanta carte de suflet semnată de Ion Onuc Nemeş. Mai pot fi amintite alte capitole de aceeași importanță, precum „Istorie mărturisită” cu însemnări inedite ale unor intelectuali ai satelor din Sălaj și cu redarea unor convorbiri cu bătrâni încă trăitori prin satele sălejene – mărturisile acestora ne emoționează: „stau și mă uit cum mere vremea , că s-o stricat tăte și mă tem că om ajunje și mai rău”, „Așe o fost, bine tăte, și nimnic n-a mai fi cum o fost, șohan”, „Oameni de felul acesta, cu dragoste și cu jertfă de neam, au ridicat satele noastre, au ridicat Țara”.

Toate dovedesc că „pentru neamul românesc, ASTRA a fost o binecuvântare”, cum afirma Onisifor Ghibu (p. 294).

Capitolul „Au citit lucrarea în manuscris” are în cuprins texte semnate de cunoscuți oameni de cultură care apreciază așa cum se cuvine cartea ASTREI scrisă de Ion Onuc Nemeș. Considerăm că  acest capitol contribuie la imprimarea caracterului de volum omagial, cum ne-am exprimat mai sus.

Adăugăm ca un capitol întru totul deosebit cel intitulat „ASTRA. Roman fotografic”, ce se poate constitui într-un exemplar album astrist. Adevărat că „fotografia este singura șansă a clipei la eternitate” (subtitlul capitolului). Cele mai bine de o sută de pagini, realizate grafic excelent, deși vremea și-a spus cuvântul (prelucrarea fotografiilor – Rodica Gligor, Carmen Hila), cuprind fotografii, cărți poștale, documente de arhivă, coperte de cărți și frontispicii de publicații, foto-efigii – la toate sunt adnotări pertinente, iar la sfârșitul capitolului găsim „Sursa imaginilor”, ceea ce este un fapt extraordinar de probitate științifică, așa cum este, de fapt, realizat întreg volumul. Privind fotografiile, cititorului i se trezește curiozitatea de a afla mai multe. Admirându-le, citind însemnările explicative, parcă uiți de clipa prezentă și trăiești într-un timp ce-a fost odinioară. Asta este ASTRA!

Adăugăm, la cele prezentate, existența unei bogate bibliografii selective, apoi „Glosar”, „Abrevieri și sigle”, „Personalități, instituții, publicații”, „Indice general de nume”, științific prezentate – toate foarte necesare pentru viitorii cercetători ai Asociațiunii care „s-a născut din iubirea adevărată către popor”, Nicolae Iorga (p. 208).

Prin realizarea acestei cărți și prin întreaga-i activitate astristă simțită cu sufletul, cum să nu fie Ion Onuc Nemeș un veritabil parlamentar al ASTREI? Îi dorim sănătate și putere de muncă întru iubire de ASTRA.

Luminița CORNEA

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile despre tine sau dă clic pe un icon pentru autentificare:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s