ŞTEFAN RAMBA, membru al Clubului LAUDATIO Colegiul Naţional „Radu Negru”, Făgăraş


Motto: „Trăieşte frumos, învaţă mult, creează bine – trebuie să spui fiecărui om tânăr; Numai voinţa de creaţie şi de înţelepciune duce la creaţie şi înţelepciune” (Constantin Noica)

Aprofundând „corespondenţele dintre cultură şi istorie, interferenţele dintre deosebitele domenii ale frumosului, influenţele spiritualităţii universale asupra fenomenelor literare şi artistice autohtone”, ni se relevă neîncetat „noi feţe ale timpului”. Este „memoria” unui „timp trăit cu entuziasmele tinereţii”, „cu bucuria întâlnirii idolilor adolescenţei” (Valeriu Râpeanu, „Memoria şi feţele timpului”).

14753373_1384617288245272_3720512316803561326_o
Pentru Tudor Vianu, „idealul clasic al omului”este „o structură eternă, un model uman permanent, capabil să fie restaurat şi să dirijeze cultura omenească în orice moment”, structură ce accede la primatul spiritului.
Premiile decernate elevului Ştefan Ramba, vădesc preocuparea asiduă pentru litere şi arte:
2013 – 17 mai – PREMIUL al II-lea – Concurs interjudeţean de creaţie în limbi străine LUMEA ÎN CUVINTE ŞI IMAGINI , Făgăraş, ediţia a II-a, 2013
2014 – mai – DIPLOMĂ DE APRECIERE pentru rezultatele obţinute la faza naţională a olimpiadei şcolare la Limba şi literatura franceză precum şi pentru promovarea învăţământului făgărăşean
2014 – 21- 24 august – SCRISOARE DE APRECIERE pentru participarea la a VII-a ediţie a FESTIVALULUI MEDIEVAL ZILELE CETĂŢII FĂGĂRAŞ
2014 – 18 – 19 octombrie – DIPLOMĂ DE MERIT pentru activitate culturală în Belgia. Participarea la evenimentul folcloric ARMONIA organizat la Namur şi la Bruxelles în perioada 18 – 19 octombrie 2014
2015 – 21 – 22 martie – DIPLOMĂ Premiul al II-lea la a VIII-a ediţie a Concursului de muzică populară pentru tinerii interpreţi FLORI ÎN ŢARA BÂRSEI, Braşov
2015 – 10 aprilie – DIPLOMĂ Premiul al II-lea Olimpiada de limbi romanice – limba franceză, Baia Mare
2016 – 5 mai – DIPLOMĂ Premiul I pentru rezultatele obţinute la OLIMPIADA JUDEŢEANĂ DE LIMBA FRANCEZĂ, Braşov
2016 – 18 – 22 aprilie – MENŢIUNE SPECIALĂ pentru rezultatele obţinute la Olimpiada naţională de LIMBI ROMANICE – LIMBA FRANCEZĂ, Piatra – Neamţ
2016 – 26 iunie – DIPLOMĂ DE PARTICIPARE Festivalul Concurs de interpretare vocală a cântecului popular românesc „Dumitru Giurcă”, Ediţia I, 2016, Răşinari
2016 – 21 august – DIPLOMA pentru contribuţia adusă la Sărbătoarea BUZDUGANULUI DE LA DRĂGUŞ
Pregătirea minuţioasă i-au deschis elevului Ştefan Ramba, calea spre a accede la spiritualitate. În acest sens, studiul aprofundat al culturii franceze i-a prilejuit participarea la olimpiadele naţionale.
Cultura populară românească este o cultură vie. Bogăţia şi varietatea folclorului românesc, a culturii noastre orale se înscriu în preocupările lui Ştefan Ramba. Şcoala populară de artă Sibiu îi deschide continuu, perspective în reevaluarea folclorului românesc. Zona folclorică din Ţara Făgăraşului se distinge printr-un repertoriu tradiţional variat.

14883606_1222331107823669_8259290072837257138_o
Talentul popular, frumusețea folclorică, adâncimea unor idei și sentimente din creațiile populare au fost preamărite fără rezerve de marii creatori” (Benedetto Croce). În volumule ”Prelegeri de estetică”, Hegel reliefează particularitățile naționale specifice creației folclorice: ”Cu deosebire în poezia populară se manifestă particularitățile variate ale naționalităților”. Tezaurizarea folclorului se înscrie în profilul spiritual al poporului român. În viziunea lui L. Blaga, matricea stilistică rămâne ”neatinsă de contingențe vremelnice și istoric”, punându-și pecetea asupra ”duhului nostru etnic”.
Creațiile inegalabile folclorice reflectă un „fel de a fi”, o viață înzestrată „cu anume inalterabile orizonturi lăuntrice”, care „se hrănește dintr-un sentiment specific structurat al sorții”. Este însuși sufletul „modelat în zarea spațiului mioritic”, a unui orizont spațial ondulat (deal-vale-deal-vale) și al unei înaintări în timp marcate de un sentiment al destinului trăit ca o ondulare permanentă „ca o alternanță de suișuri și coborâșuri, ca o înaintare într-o patrie siderală”.

„Costumul popular, creaţie a ţărăncii noastre este martor al existentei noastre şi vorbeşte de sfinţenia locurilor şi a oamenilor ce locuiesc în aceste spaţii – rămâne ca un talisman al românismului de azi. El este pilon al identităţii noastre româneşti. Este legitimaţia noastră aici. Este o măsură pentru românii ce vin din transcendent” (Ştefan Ramba).

Viorica Bica

Biblioteca Municipală „Octavian Paler”

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile despre tine sau dă clic pe un icon pentru autentificare:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s