ŞCOALA ALTFEL 18.04.2016-21.04.2016 CELEBRAREA VIEŢII


ŞCOALA ALTFEL
18.04.2016-21.04.2016
CELEBRAREA VIEŢII

Participanţi: 209 elevi

18.04.2016

Colegiul Naţional „Radu Negru” Făgăraş
-clasa a II-a A; clasa a II-a C-44 elevi – Prof. ciclu primar Neagu Rodica; prof. ciclu primar Bândescu Geanina

Colegiul Naţional „Doamna Stanca”
-clasa a IX-a C-10 elevi – Prof. Camelia Cotinghi

Şcoala specială clasa a VI-a – 9 elevi – prof. Sasu Sorina; prof. Bica Cristina

19.04.2015

Colegiul Naţional „Radu Negru” -clasa a XII-a E – 18 elevi Prof. Maria Voila

-clasa a VI-a D 16 elevi Prof. Lupu Adina; prof. Moldovan Ileana

Şcoala generală Şoarş
-clasa a VI-a 14 elevi Prof. Haşegan Ileana

20.04.2015

-clasa a VIII-a B; a VIII-a C; a IX-a E  30 elevi prof. Naneş Daniela; prof. Orzea Ioana
21.04.2016

Liceul Ortodox „Sfântul Constantin Brâncoveanu”
-clasa a IIa- B 45 elevi Prof. ciclu primar Miloşan Bâţă Laura
-clasa a IV-a A 12 elevi Prof. Hetrea Monica-clasa a VIII 11 elevi Prof. Marius Lupu

Documentar Spactacolul naturii-spectacolul vieţii
https://www.youtube.com/watch?feature=player_detailpage&v=GqDAtRtSsDo#t=0

Acest film documentar descrie evenimentele incredibile ale naturii, fiecare moment fiind detaliat în cele mai spectaculoase locuri din lume.
Documentarul surprinde scene de pe tot cuprinsul planetei. Spectacolul vieții este urmărit rostogolindu-se de-a lungul celor patru anotimpuri, reprezentând, totodată, ciclul etern al vieții. Asistăm la un parcurs captivant despre viaţă şi moarte.
„De-a lungul globului, anotimpurile se succed în ritm subtil. Fiecare are punctul său de apogeu, momentul în care peisajul şi fauna sunt în armonie: perindarea pe drumurile străvechi de la cercul arctic din Alaska, celebrarea noii vieţi printr-o furtună subacvatică de-a lungul marelui recif de corali, triumful în faţa iernii, în izvoarele termale din Alpii japonezi, uimitoarea forţă a vânătorului din junglele Indiei, viaţa dată de un râu în toiul secetei africane. Toate acestea sunt printre cele mai mari splendori ale naturii”.
Sunt descrise în documentar:
Arctic National Wildlife Refuge – Alaska, vara. Domeniul uluitor al cerbilor caribu și urșilor grizzly, salciei de tundră și soarelui de la miezul nopții.
Marea Barieră de Corali – Australia, primăvara. Miracolul coralului de o singură noapte care transformă apele într-o furtună de viață nouă.
Parcul Național Ranthambore – India, toamna. Musonul este pe sfârșite, iar tigrii apar pentru a vâna în lumina strălucitoare a zilei.
Parcul Național Shiga Heights – Japonia, iarna. Maimuțele de zăpadă se încălzesc în izvoarele vulcanice calde din Valea Iadului.
Cascada Victoria – Zambia / Zimbabwe, sezonul uscat. Cascade spectaculoase de câțiva kilometri dau viață unei păduri tropicale și locuitorilor săi exotici.

Ce este spaţiul cosmic?

https://www.youtube.com/watch?feature=player_detailpage&v=HKToDaeBdCo#t=0
Spațiul cosmic numit și spațiu extraatmosferic este întregul spațiu situat dincolo de limita atmosferei unei planete. Spațiul cosmic este, într-o primă aproximație, vid. Totuși, el nu este complet lipsit de conținut, ci este umplut cu gaze la presiune extrem de scăzută și pulberi. Spațiul cosmic conține câmpuri gravitaționale, radiații electromagnetice, neutrini. Teoretic el mai conține și energie neagră și materie întunecată. Deoarece atmosfera nu se termină brusc, ci se subțiază progresiv, nu există nici o limită definită clar între atmosferă și spațiul cosmic.
În 350 î.Hr., filosof grec Aristotel a sugerat că natura are oroare de vid. Pe baza acestei idei cum că vidul nu ar putea exista, mai multe secole s-a crezut că spațiul nu ar putea fi gol. Abia în secolul al XVII-lea, filozoful francez René Descartes a susținut că întregul spațiu trebuie să fie plin. Cercetări viitoare privind fizica vidului au fost efectuat de către Otto von Guericke.
Spațiul exterior este cel mai apropiat de starea de vid perfect. Efectiv în acest spațiu nu există forțe de frecare, aceasta le permite stelelor, planetelor și sateliților să circule liber de-a lungul traiectoriilor lor ideale gravitaționale.

Emil Racoviţă, biologul care a adus faimă României

https://www.youtube.com/watch?v=CocykF4APtE&feature=player_detailpage#t=0

Emil Racoviţă, primul român care a ajuns în Antarctica, a pus piatra de temelie a biospeologiei, ştiinţa care studiază fauna şi flora peşterilor. În 1920, când această ştiinţă se cristalizase pe deplin, tot el a întemeiat, la Cluj, cel dintâi Institut de Speologie din lume, adevărat centru al cercetărilor biospeologice mondiale. Visele sale şi spiritul său de aventură l-au purtat în Insulele Baleare şi Caraibe, America Latină şi Europa. Doctor al Facultăţii de Ştiinţe din Soborna, a semnat, în 1907, actul de naştere a biospeologiei, definită de el ca ştiinţă a formelor de viaţă din mediul subteran, prin publicarea studiului „Essai sur les problčmes biospéologiques“.

Documentar Jules Verne

Andersen, povestitorul
https://www.youtube.com/watch?feature=player_detailpage&v=jgLDTHYFYOQ#t=0

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile despre tine sau dă clic pe un icon pentru autentificare:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s