MIRCEA FLORIN ŞANDRU POET ŞI SCRIITOR FĂGĂRĂŞEAN


Biografie Mircea Florin Şandru

photo

http://www.poezie.ro/index.php/author/13999/#bio

NOTĂ BIOBIBLIOGRAFICĂ

Poet şi jurnalist, membru al Uniunii Scriitorilor din România, începând cu anul 1976, şi al Uniunii Ziariştilor Profesionişti. Născut la 20 aprilie 1949, în municipiul Făgăraş, judeţul Braşov, într-o familie de învăţători. Anii copilăriei şi adolescenţei îi petrece la Cârţişoara, localitate din judeţul Sibiu, fiind elev al Şcolii generale „Badea Cârţan” de aici (1956-1963). Este absolvent al Liceului teoretic „Ion Codru Drăguşanu” din oraşul Victoria, judeţul Braşov (1963-1967) şi al Facultăţii de Electrotehnică a Universităţii „Transilvania” din Braşov (1967-1972). În perioada 1972-1974 este student al Facultăţii de Filozofie a Universităţii Bucureşti, dar nu finalizează studiile. Cursuri postuniversitare la Facultatea de Ziaristică din Bucureşti (1984-1986). Burse de studiu în Statele Unite ale Americii, prin Fundaţia „Friendship Ambassadors”, în 1974 la Washington D.C. şi, în 1977, la New York. Stagii de pregătire la Centrul de Cercetare şi Analiză al Camerei Reprezentanţilor a Congresului SUA (1996) şi, respectiv, la Institutul Naţional de Administraţie, INA, Bucureşti (2003).

În anii facultăţii braşovene este fondator şi redactor şef al revistei studenţeşti „Sigma”. Lucrează, în intervalul 1972-1983, ca redactor la revistele „Viaţa studenţeasc㔠şi „Amfiteatru”, unde este coleg cu scriitorii şi jurnaliştii Constanţa Buzea, Grigore Arbore, Tudor Octavian, M.N. Rusu, Dinu Flămând, Nicolae Dan Fruntelată, Ion Cristoiu, Cornel Nistorescu, Mihai Tatulici, Ştefan Iureş, Sorin Roşca-Stănescu, Ion Segărceanu, Octavian Ştireanu ş.a. Între 1983 şi 1989 este publicist comentator şi şef de departament la ziarul „Scânteia tineretului”, unde îi sunt colegi Carolina Ilica, Lucian Avramescu, Mihai Coman, Constantin Stan, Corneliu Ostahie, Ştefan Mitroi, Gabrie Rusu, Laurenţiu Cârstean, Eugen Mihăescu, Horia Alexandrescu ş.a. Începând cu 28 decembrie 1989, este, succesiv, redactor şef-adjunct, şef de departament, secretar general de redacţie şi, din nou, redactor şef-adjunct la ziarul „Tineretul liber”. În 1993 se transferă, în calitate de consilier parlamentar, la Serviciul pentru Presă, Relaţii Publice şi Imagine al Senatului României. În noiembrie 1990 fondează, împreună cu un grup de scriitori, Editura „Tudor Arghezi”. Ca jurnalist, are șansa să călătorească și să realizeze reportaje în țări precum India, Pakistan, China, Mongolia, Sri Lanka, Ghana, Côte d’Ivoire, Liberia, Statele Unite ale Americii, Canada și în majoritatea țărilor europene, notele sale de călătorie fiind publicate în „România literară” și în volumul „Orașe suprapuse”, apărut în 1986, la Editura „Albatros”. Student fiind, publică sporadic versuri în revistele „Sigma”, „Viaţa studenţeasc㔠şi „Caiete de literatur㔠( acestea din urmă editate de Asociaţia Scriitorilor din Braşov). Este remarcat, în mod deosebit de elogios, la „Poşta redacţiei”, în revista „Luceafărul” din 1 mai 1971, de poetul Cezar Baltag. Debutul considerat semnificativ de către viitorul poet este găzduit de revista „România literar㔠din 1 februarie 1973, la rubrica “Vă propunem un nou poet”, girată de scriitorul Geo Dumitrescu. În 1973 participă la concursul de debut al Editurii “Eminescu” şi obţine premiul I pentru volumul de versuri „Elegie pentru puterea oraşului”, apărut în 1974. Poemele sale au fost traduse în mai multe limbi: engleză, franceză, germană, rusă, spaniolă, greacă, cehă, sârbă, slovenă, bulgară și albaneză.

VOLUME PUBLICATE : „Elegie pentru puterea oraşului” (versuri), Editura Eminescu, 1974; „Luminile oraşului” (versuri), Editura Eminescu, 1975; „Melancolia” (versuri), Editura Eminescu, 1977; „Flacăra de magneziu” (versuri), Editura Eminescu, 1980; „Maşina de scris”, (versuri), Editura Eminescu, 1981; „Trupuri pe ecranul de radar” (versuri), Editura Cartea Românească, 1982; Viaţa în infraroşu (versuri), Editura Eminescu, 1985; „Oraşe suprapuse” (note de călătorie), Editura Albatros, 1986; „În sala vast㠖 A nagy teremben” (versuri), Editura Kriterion, 1988 (traducere în limba maghiară de Cseke Gabor); „Paşi pe acoperişul fierbinte” (versuri), Editura Eminescu, 1988; „Legătura de sânge” (versuri), Editura Albatros, 1989; „Podul Grant” (versuri), Editura Domino, 1992; „Colinele Paradisului” (versuri), Editura Domino, 1993; „Rugă pentru cei blânzi” (versuri), Editura Domino, 1999; „O fiară desăvârşită” (versuri), Editura Eminescu, 2001, „Miere neagră” (versuri), Editura Arvin Graphics, 2002; „Îngerul pe gheaţa subţire” (versuri), Editura Arvin Graphics, 2003; „O femeie second-hand” (versuri), Editura Arvin Graphics, 2004; „Orbul la fereastră” (versuri), Editura Arvin Press, 2006; „Faţa ascunsă” (versuri), Editura Eminescu, 2010; „Ca silabele unui mare pian” (versuri), Editura Eminescu, 2011.

COLABORĂRI LA REVISTE: „Actualitatea literară”, „Amfiteatru”, „Argeş”, „Astra”,”Contrapunct”,”Convorbiri literare”, „Cronica”, „Echinox”, „Facla literară”, „Flacăra”, „Luceafărul”, „Orizont”, „Ramuri”, „România literară”, „Slast”, „Steaua”, „Sud”, „Transilvania”, „Tribuna”, „Viața Românească”, „Balkan Visions”, „Inostrannaia literatura”, „Literarni mesicnic”, „Romanian review”, „Rumanische Rundschau”, „Slovenske pohl’ady”, „Svetova literatura”, „Twórczoœć”, „Varlik”.

COLABORĂRI LA VOLUME COLECTIVE: „Dacica”, antologie de lirică românească, Editura Minerva, 1978 (alcătuită de Chirata Iorgoveanu-Dumitru); „Antologia poeţilor tineri”, Editura Cartea Românească, 1982 (alcătuită de George Alboiu); „Romanian poems”, Editura Eminescu, 1982 (selecţie şi traducere de Dan Duţescu); „Oraşul furnicar”, Editura Minerva, 1982 (antologie realizată de Petre Stoica); „15 young Romanian poets: an anthology of verse”, Editura Eminescu, 1982 (selecţie şi traducere de Liliana Ursu); „Questions at the turn of the millennium”, Editura Eminescu, 1984 (selecţie şi traducere de Corina Firuţă); „Jeunes poetes roumains”, Editura Eminescu, 1984 (selecţie şi traducere de Dan Ion Nasta); „Nu ucideţi pasărea albă” – antologie de poezie românească, Editura Eminescu, 1985 (selecţie de George Chirilă); „Eminescu în durata eternă”, Editura Eminescu, 1989 (antologie alcătuită de George Mirea); „Eminescu: un veac de nemurire”, Editura Minerva, 1990 (antologie alcătuită de George Mirea).

REFERINŢE CRITICE ÎN REVISTE: Laurenţiu Ulici, „Sisif fericit”, România literară, 1974, nr. 31; Nicolae Manolescu, „Cărţile tinerilor”, România literară, 1974, nr. 34; Ioan Adam, „Geografii imaginare”, Săptămâna, 1974, nr. 197; Horia Bădescu, „Mircea Florin Şandru: Elegie pentru puterea oraşului”, Steaua, 1974, nr. 9; Cornel Regman, „Poezia la concurs”, Viaţa românească, 1974, nr. 10; Dorin Tudoran, „Siguranţa oraşului”, Luceafărul, 1975, nr. 38; Nicolae Manolescu, „Tineri poeţi”, România literară, 1975, nr. 36; Fănuș Băileșteanu, „Comptes rendus”, Cahiers roumains d’études littéraires (Editura Univers), 1976, nr.4; Laurenţiu Ulici, „Poeţi tineri”, Contemporanul, 1977, nr. 49; Ioana Dinulescu, „Introspecţie şi meditaţie”, Ramuri, 1977, nr. 2; Adrian Popescu, „Mircea Florin Şandru: Melancolia”, Steaua, 1977, nr. 12; Lucian Raicu, „Melancolia”, România literară, 1977, nr. 52; Constantin Pricop, „Mircea Florin Şandru: Flacăra de magneziu”, Convorbiri literare, 1980, nr. 6; Nicolae Turtureanu, „Poezia faptului divers”, Cronica, 1980, nr. 34; Al. Cistelecan, „Flacăra de magneziu, de Mircea Florin Şandru”, Familia, 1980, nr. 7; George Arion, „Cărţi de poezie: Flacăra de magneziu”, Flacăra, 1980, nr. 47; Nicolae Ciobanu, „Mircea Florin Şandru: Flacăra de magneziu”, Luceafărul, 1980, nr. 20; Doina Uricariu, „Poezia civilizaţiei citadine”, România liberă, 1980, nr. 11133; Mircea Iorgulescu, „Cu faţa spre realitate”, România literară, 1980, nr. 38; Dinu Flămând, „Maşina de scris”, Amfiteatru, 1981, nr. 12; Paul Dugneanu, „Mircea Florin Şandru: Maşina de scris”, Luceafărul, 1981, nr. 52; Ion Bogdan Lefter, „Mircea Florin Şandru: Maşina de scris”. Trupuri pe ecranul de radar”, Contemporanul, 1982, nr. 39; Dan Cristea, „Mircea Florin Şandru: Tineri poeţi”, Luceafărul, 1982, nr. 22; Victor Atanasiu, „Viziune imagistică”, România liberă, 1982, nr. 11763; Ioan Buduca, „O maşină simte în locul tău”, România literară, 1982, nr. 1; Traian T. Coşovei, „Pro amicitia: Mircea Florin Şandru”, SLAST, 1982, nr. 59; Grete Tartler, „Poezie şi muzică”, Viaţa românească, 1984, nr. 5; Dinu Flămând, „Spre un nou orizont”, Amfiteatru, 1985, nr. 9; Radu G. Ţeposu, „Viaţa şi biblioteca: Viaţa în infraroşu”, Flacăra, 1985, nr. 43; Paul Dugneanu, „Mircea Florin Şandru: Viaţa în infraroşu”, Luceafărul, 1985, nr. 36; Constantin Sorescu, „Realul nostru cel de toate zilele”, SLAST, 1985, nr. 38; Costin Tuchilă, „Luminile oraşului”, Steaua, 1985, nr. 11; Marian Papahagi, „Ultrarealismul unui poet citadin”, Tribuna, 1985, nr. 31; Ioan Iacob, „Lumea prin ochii poetului”, Astra, 1986, nr. 9; Laurenţiu Ulici, „Promoţia’70 – Ardelenii” (XII), România literară, 1986, nr. 40; Petru Poantă, „Mircea Florin Şandru: O mitologie citadină”, Tribuna, 1988, nr. 33; Valentin F. Mihăescu, „Mircea Florin Şandru: Paşi pe acoperişul fierbinte”, Luceafărul, 1989, nr. 22; Alex. Ştefănescu, „Poetul şi oraşul”, România literară, 1989, nr. 7.

REFERINŢE CRITICE ÎN VOLUME: Laurenţiu Ulici, în „Prima verba”, Editura Albatros, 1975; Al Piru, în „Poezia românească contemporană”, Editura Eminescu, 1975; Eugen Barbu, în „O istorie polemică şi antologică a literaturii române de la origini până în prezent”, Editura Eminescu, 1975; Cornel Regman, în Colocvial, Editura Eminescu, 1976; Traian T. Coşovei, în „Pornind de la un vers”, Editura Eminescu, 1976; Cahiers roumains d’etudes litteraires, Editura Univers, 1976; Marian Popa, în „Dicţionar de literatură română contemporană”, Editura Albatros, 1977; Lucian Alexiu, în „Ideografii lirice contemporane”, Editura Facla, 1977; C. Stănescu, în „Jurnal de lectură”, Editura Cartea Românească, 1978; Mircea Iorgulescu, în „Scriitori tineri contemporani”, Editura Eminescu, 1978; I.C. Chiţimia, Al. Dima (coordonatori), în „Literatura român㠖 Dicţionar cronologic”, Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică, 1979; George Alboiu , în „Un poet printre critici”, Editura Cartea Românească, 1979 ; Alexandru Ruja, în „Valori lirice actuale”, Editura Facla, 1979; Alex Ştefănescu, în „Jurnal de critic”, Editura Cartea Românescă, 1979; Victor Felea, în „Aspecte ale poeziei de azi, II”, Editura Dacia, 1980 ; Al. Piru, în „Debuturi”, Editura Cartea Românească, 1981; Aurel Martin, în „Paranteze”, Editura Eminescu, 1981; Solomon Marcus, în „Paradoxul”, Editura Albatros, 1984; Grete Tartler, în „Melopoetica”, Editura Eminescu 1984; Ion Rotaru, în „O istorie a literaturii române, 1944-1984”, Editura Minerva, 1987; Marian Papahagi, în „Fragmente despre critică”, Editura Dacia, 1994; Laurenţiu Ulici, în „Literatura română contemporană, I – promoţia ‘70”, Editura Eminescu, 1995; Dumitru Micu, în „Istoria literaturii române: de la creaţia literară la postmodernism”, Editura Saeculum, 2000; Marian Popa, în „Istoria literaturii române de azi pe mâine”, Editura Fundaţiei Luceafărul, 2001; Vassos Panayiotis, editor coordonator, în „Who’s who în România”, ediție princeps, Editura Pegasus Press, 2002; Mircea Zaciu, Marian Papahagi, Aurel Sasu (coordonatori), în „Dicţionarul scriitorilor români, vol.IV”, Editura Albatros, 2002; Ion Hangiu, în „Dicţionarul presei literare româneşti”, Editura Institutului Cultural Român, 2004; Aurel Sasu, în „Dicţionarul biografic al literaturii române”, Editura Paralela 45, 2006; „Dicţionarul general al literaturii române, S/T”, editat de Academia Română (coordonator general Eugen Simion), Editura Univers Enciclopedic, 2007; Ralph Hübner, coordonator general, în „Hübners Who is Who – Enciclopedia Personalităților din România”, Who is Who Verlag für Personenenzyklopädien AG, 2007 și în următoarele ediții; Ioan Funariu, Lucia Baki Nicoară, în „Personalităţi din Ţara Făgărașului, 1800 – prezent”, Editura Mesagerul de Făgăraș, 2009; Boris Crăciun, Daniela Costin-Crăciun, în „1500 scriitori români, clasici şi contemporani, un dicționar biobibliografic esențial”, Editura Porțile Orientului, 2010; Boris Crăciun, Daniela Costin-Crăciun, în „Dicționarul scriitorilor români de azi (din România, Basarabia, Bucovina de Nord, Banatul sârbesc, Europa Occidentală, Israel, America)”, Editura Porțile Orientului, 2011; Liviu Papadima, David Damrosch, Thed D’hoen, în „The Canonical Debate Today: Crosing Disciplinary and Cultural Boundaries”, Internationale Forschungen Zur Allgemeinen und Vergleichenden Literaturwissenchaft, Amsterdam, New York, 2011.

Anunțuri

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s