BIBLIOTECA MUNICIPALĂ „OCTAVIAN PALER”. CLUBUL LAUDATIO


STELIO FLAVIUS SĂPĂTORU, membru al Clubului LAUDATIO

Colegiul Naţional „Radu Negru”

„Trăieşte frumos, învaţă mult, creează bine – trebuie să spui fiecărui om tânăr; Numai voinţa de creaţie şi de înţelepciune duce la creaţie şi înţelepciune” (Constantin Noica)

11059317_1074336409262706_3251055031168009229_o“Aidoma lui Faust care coborâse până-n stratul originar al mumelor, muzica ne transportă pe planul esenţial al existenţei” (Geoge Bălan). Este lumea gândurilor pure, a interiorităţii definitive eliberate, a infinitului care transcende orice mărginire. O dată cu versurile goethiene (“Faust”) – Atunci în mine însumi mă deştept / Minunile mi-arăţi din propriul meu piept” se deschide călătoria spre noi înşine. Pentru Mozart, Bach, Händel, Schubert, Beethoven, muzica a fost, nu doar un scop în sine, ci mijloc de a evoca planul de dincolo de sensibil. Creaţiile compozitorilor atestă unitatea fundamentală a lumii, punându-ne în faţă arhetipurile vieţii sufleteşti.

Elevului Stelio Flavius Săpătoru i s-au decernat următoarele premii:

2 aprilie, 2012 DIPLOMĂ-Premiul I FESTIVALUL EVADART, ediţia a III-ea-Secţiunea „Muzică”- Casa Municipală de Cultură Făgăraş-Director Mihai Giuriţan
1-6 aprilie 2013 PREMUL I FESTIVALUL EVADAREA ÎN ARTĂ, ediţia a IV-a-Casa Municipală de Cultură Făgăraş-Director Mihai Giuriţan
11 aprilie 2014 PREMIUL AL III_LEA- Secţiunea Muzică-Inspectoratul Judeţean Braşov-Liceul Teologic Ortodox „Sf. Contantin Brâncoveanu”- Director Prof. Michaela Judele; prof. coordonator Roman Claudia
2 iunie 2014 DIPLOMĂ CLUB LAUDATIO-Biblioteca Municipală „Octavian Paler” Făgăraş pentru contribuţia adusă la promovarea valorilor artistice şi la dezvoltarea activităţilor creativ-estetice ale clubului
15 mai 2015 PREMIUL I CLUBUL LAUDATIO Artă interpretativă-orgă ZIUA BIBLIOTECII-OCTAVIAN PALER Biblioteca Municipală „Octavian Paler” Făgăraş

1 iunie 2002 DIPLOMĂ CONCURSUL DESENE PE ASFALT – Transmont Făgăraş; Primăria Făgăraş; Liga Sportului făgărăşean
24 februarie 2010 DIPLOMĂ pentru participarea la concursul naţional MEDIA KINDER-Inspectoratul Şcolar Braşov-Preşedinte Asociaţia Media Kinder Ştefan Irimia
2-6 aprilie 2012 DIPLOMA „ŞCOALA ALTFEL”-Clubul elevilor Făgăraş-Coordonator program Prof. Ilina Maria
1 decembrie 2012 DIPLOMĂ PERSONALITĂŢI ALE ISTORIEI ŢĂRII FĂGĂRAŞULUI Coordonator: Elena Băjenaru, manager Muzeul Ţării Făgăraşului „Valer Literat”
Clubul elevilor Făgăraş Catedra de Muzeologie DIPLOMĂ pentru anul şcolar 2011-2012 Coordonator proiect: prof. Ilina Maria
19 septembrie 2013 DIPLOMĂ DE PARTICIPARE Săptămâna mobilităţii europene-Turul Făgăraşului pe bicicletă 2013 Primăria Făgăraş
21-24 august 2014 DIPLOMĂ DE APRECIERE pentru sprijinul oferit şi munca voluntară depusă în desfăşurarea celei de-a 7-a ediţii a Festivalului Medieval ZILELE CETĂŢII FĂGĂRAŞ-Primăria Făgăraş
PREMIUL I anul şcolar 2011-2012 Colegiul Naţional „Radu Negru” Făgăraş pentru rezultate deosebite la învăţătură şi purtare
PREMIUL III anul şcolar 2012-2013 Colegiul Naţional „Radu Negru” Făgăraş pentru rezultatele foarte bune la învăţătură şi purtare

https://www.facebook.com/dacia.sapatoru?fref=ts

11312968_1074336492596031_4601031787240953155_oArmoniile muzicale se contopesc în arta interpretativă la orgă a lui Stelio Flavius Săpătoru: „Rondo alla Turca”; Eine Kleine Nachtmusik”, K. V. 525 – W.A. MOZART; „Preludium und fuge”; „Clavecinul bine temperat” -J.S.BACH; „Chaccone D-Moll” – G.F. HANDEL; „Walzer As –dur” – F. SHUBERT; „Fur Elise”; „Appassionata”- L.V. BEETHOVEN.

În creaţia sa, Johann Sebastian Bach a sintetizat dezvoltarea tematico-muzicală a unei întregi epoci, ducând stilul polifoniei până la desăvârşire. Lucrările polifonice ale lui Bach sunt compoziţii sculpturale. În „Patimi”, cantate, tocate şi fugi, în „Mesa înaltă”, a folosit procedeele caracteristice ale polifoniei instrumentale. În compoziţiile sale, respectă cu rigurozitate principiul unităţii temei simple, „indivizibile”, cuprinzând în sine şi premisele dezvoltării contrastante dinamice. Teza lui Leibnitz: „Să obţinem cu ajutorul intelectului, determinarea spre ceea ce este mai bine – iată gradul cel mai înalt de libertate” serveşte ca un „epigraf”, ca un fir călăuzitor în componistica lui Bach. Principiul filosofiei lui Leibnitz – monada – este însăşi expresia filosofică a înţelegerii temei muzicale de către Bach (a „temei-germene”). „Dezvoltarea prin sine” a tematismului lui Bach este fundamentată pe „principiul activităţii care nu cunoaşte repaos”, trăsătură caracteristică a filosofiei lui Leibnitz, după remarca lui Feuerbach.
Tema plastică prezintă o structură complexă, „o pluralitate de reprezentări” care dă amploare polifoniei. Este o afinitate indubitabilă între gândirea filosofică a lui Leibnitz şi cea a lui Bach, conforme principiilor de percepere şi elaborare a gândirii epocii. Teza filosofică a lui Leibnitz este definitorie în secolul al XVIII-lea: „Monada cu toată indivizibilitatea ei, posedă o tendinţă complexă, adică o mulţime de reprezentări, fiecare tinzând către schimbările sale particulare care, datorită legăturii lor esenţiale cu toate celelalte lucruri, se află în acelaşi timp în ea; individualitatea conţine în sine, infinitul în germen”.
Caracterul dramatic al lumii oratoriilor händeliene este realizat „nu numai de arta desăvârşită cu care ştie să conducă acţiunea către un punct culminant şi să rezolve tensiunea într-un final cu mari calităţi stimulante, prin optimismul pe care-l degajă, dar şi prin acele portrete ale personajelor, animate de o intensă viaţă autentică, pe care le aduce în faţa auditorului” (Mircea Nicolescu, „Händel”). Prin concerte pentru orgă, „concerti grossi”, suite instrumentale („Muzica apelor”), sonate, cantate, lieduri, Händel a sintetizat tendinţele epocii sale, creând stilul barocului târziu. Marile oratorii sunt denumite de Romain Rolland, „tragedii corale”. Măiestria polifonică händeliană dobândeşte atributul măreţiei atunci când utilizează „fuga”, „pasacalia”, „ciacona” şi variaţiunile contrapunctice. Celebru pentru abilitatea de a trata polifonic teme „ex tempore”, Händel pune accentul în concertele pentru orgă, pe „stilul omofonic, armonic ca şi cum ar fi vrut să sublinieze destinaţia pentru „solo” de concert a acestor lucrări şi caracterul lor sărbătoresc” (Leichtentritt). „Ieşiţi din aceeaşi plămădeală titanică, asemănându-se prin viaţa lor solitară turmentată de imperativul creaţiei şi zbuciumată de luptele cu cotidianul adesea, ostil, reuşind amândoi să lase posterităţii două lumi emanate din geniul lor prometeic, Michelangelo şi Händel inaugurează şi încheie peste veacuri Barocul, una din epocile cele mai vibrante ale civilizaţiei europene” Mircea Nicolescu).
11102853_1074336642596016_5377165259122342419_o„Comunicării prin cuvânt, prin culoarea de umbră şi lumină, prin gest, adică prin semne noţionale sau figurative, Mozart îi opune comunicarea artistică numai prin sunete” (Ovidiu Varga, „Qvo vadis mvsica?”). Este impresionantă capacitatea sa de a transpune în muzică infinitatea de formule melodice, ritmice, armonice, contrapunctice, dinamice, timbrale. Creaţia sa se înmănunchează într-o „superioară sinteză paneuropeană”, între arhetipurile stilistice şi arhitectonice, „all’italico”, „alla francese”, „alla tedesca”, „alla traca” .
În procesul de cristalizare a conceptului european „alla turca”, Molière şi Lully au avut o contribuţie importantă. Este o convenţie stilistică vest-europeană care s-a format de-a lungul a câtorva secole, mai întâi prin infiltrarea unor subiecte turceşti în piesele de teatru vest-europene, apoi în dansurile exotice din aceste piese, iar în cele din urmă în muzica baletelor, a operelor-balete sau în operele unor compozitorilor francezi. Îi amintim pe Lully, Campra, Destouche, Rameau. Celebra serenadă „Eine Kleine Nachtmusik”, K. V. 525, concepută pentru cvintet de coarde a fost compusă în anul 1787 la Viena. Posteritatea a păstrat această capodoperă ambientală în formula compoziţională de sonată orchestrală cvatripartită: un „Allegro” în formulă de sonată; „Romance”, „Andante” în formulă de lied, Menuetto”, „Allegretto” în formulă tripartită, „Rondo”, „Allegro” în formulă de rondo-sonată.
Beethoven, a modelat în creaţia sa, posibilităţile infinite ale combinării timbrelor ansamblului arhitectural al vremii sale. Beethoven nu a fost „numai al epocii sale, el a depăşit-o. Forţa dezlănţuită a creaţiei sale nu s-a istovit, nu a părăsit pământul o dată cu moartea compozitorului, ci asaltează fără încetare cetatea umanităţii” (E. Pricope). Cele nouă simfonii, concertele pentru pian, uverturile „Leonora” şi „Coriolan”, sonatele pentru pian, sonatele pentru vioară, cvartetele, cvintetele, opera „Fidelio”, cantatele, oratoriile, misele, liedurile, transpun nesfârşita gamă a sentimentelor omeneşti. După trecerea de la polifonism la conceptul armonic, înfăptuită la mijlocul sec. al XVIII-lea,, Haydn şi Mozart desăvârşesc procesul de evoluţie istorică. Cei doi predecesori ai lui Beethoven au consolidat bazele armoniei clasice, a cărei fundamentare ştiinţifică fusese făcută din anul 1722, de către Rameau. În finalul coral al „Simfoniei a IX-a”, Beethoven a întruchipat „visul de pace al popoarelor, visul de libertate şi frăţie”.
Ca şi Haydn, Mozart, Beethoven, Schubert a compus opere, simfonii, muzică instrumentală de cameră, cantate şi oratorii, lieduri şi piese dansante. În creaţia romanticului vienez predomină genurile liedului şi miniaturii pentru pian, în special, dansul. În ele s-au manifestat individualitatea compozitorului, procedeele expresive, inovatoare şi originale. În perioada de maturitate creatoare, Schubert a compus lucrări remarcabile şi în genurile de sinteză. Noul stil liric s-a format în genul miniaturii. Acest gen a precumpănit pe parcursul întregii sale activităţi creatoare concomitent cu „Cvartetul în sol major”, cu „Simfonia a IX-a” şi „Cvintetul pentru coarde”. Schubert a compus „Impromptus” şi „Momente muzicale” pentru pian precum şi liedurile miniatură-ciclurile „Călătorie de iarnă”; „Cântecul lebedei”.

Prof. Viorica Bica

Biblioteca Municipală „Octavian Paler” Făgăraş

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile despre tine sau dă clic pe un icon pentru autentificare:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s