OCTAVIAN PALER-ITINERAR AL UNUI DESTIN CREATOR 15 mai, 2015


15 mai – Ziua Bibliotecii Municipale Octavian Paler

 

octavian-paler

A trecut un an de când Bibliotecii Municipale i s-a atribuit numele poetului, scriitorului şi jurnalistului, Octavian Paler. Parcurgem cu invitaţii noştri, itinerarul unui destin creator, un itinerar al sinelui şi al labirintului existenţial. Prin creaţia sa singulară, Octavian Paler aparţine Ţării Făgăraşului. A fost un „spirit intolerant cu intoleranţa, patetic în marginile lucidităţii”.

PROGRAM

Cuvânt de deschidere: dl. primar, Constantin Sorin Mănduc

Viorica Pop: „Întâlnire în destin. Ion Codru – Drăguşanu-Octavian Paler” În volumul „Întâlnire în destin. Ion Codru-Drăguşanu-Octavian Paler”, d-na Viorica Pop parcurge itinerarul spiritual a două creaţii literare: „Peregrinul transelvan” şi „Autoportret într-o oglindă spartă”. În contextul literar al epocii, Ion Codru Drăguşanu are reputaţia de a fi, după remarca lui Pompiliu Constantinescu, „primul român european, cult, receptiv, aventurier din familia de spirite a veacului lui Voltaire. Este un călător pasionat de geografia spirituală a lumii timpului său. Volumul „Autoportret într-o oglindă spartă” este un itinerar spiritual de sondare a „rosturilor existenţei”.

Liviu Ioani: Itinerar iniţiatic: Lisa – Făgăraş – Bucureşti În creaţia sa, Octavian Paler parcurge un traseu iniţiatic, cel al izvorârilor, al consacrării depline, al reflecţiei. Să urmărim etapele care îi definesc opera.

Roxana Motoc – Naţional „Radu Negru” (Coordonatori prof. Adriana Năstasă; prof. Maria Voila) Eseu: „Scrisoare deschisă către Octavian Paler”

Stelio Săpătoru, membru al Clubului „Laudatio” – Biblioteca Municipală „Octavian Paler” Făgăraş, elev la Colegiul Naţional „Radu Negru” Artă interpretativă – orgă Rondo alla Turca – W.A. MOZART; Preludium und fuge -J.S.BACH; Chaccone D-Moll – G.F. HANDEL; Walzer As -dur – F. SHUBERT; Fur Elise L.V. BEETHOVEN “Aidoma lui Faust care coborâse până-n stratul originar al mumelor, muzica ne transportă pe planul esenţial al existenţei” (Geoge Bălan). Este lumea gândurilor pure, a interiorităţii definitive eliberate, a infinitului care transcende orice mărginire. O dată cu versurile goethiene (“Faust”)- Atunci în mine însumi mă deştept / Minunile mi-arăţi din propriul meu piept” se deschide călătoria spre noi înşine. Pentru Mozart, Bach, Haendel, Schubert, Beethoven, muzica a fost, nu doar un scop în sine, ci mijloc de a evoca planul de dincolo de sensibil. Compoziţiile atestă unitatea fundamentală a lumii, punându-ne în faţă arhetipurile vieţii sufleteşti.

Viorica Pop: Eseuri: „Octavian Paler sau neliniştea căutărilor”; „Mitologia calomniei” incluse în volumul „Insomniile zilei”, editat de Viorica Pop.„Cine se caută pe sine, găseşte lumea. Cine caută lumea, se găseşte pe sine”. Pentru Octavian Paler, lumea înseamnă mitologie, istorie, contemporaneitate. D-na Viorica Pop descinde în biografia şi destinul scriitorului, susţinute de o nelinişte existenţială.

Felix Husac, membru al clubului „Laudatio” – Biblioteca Municipală „Octavian Paler”, elev la Colegiul Naţional „Radu Negru” Artă interpretativă – flaut – Schubert, „Serenada” – Ceaikovski a remarcat farmecul armonizării în creaţia lui Schubert. Renumita „Serenadă” emană o prospeţime plină de exuberanţă. Rafinamentul armonic, procedeele du subtilă polifonie, creează o imagine lirică delicată, în spiritul lui Chopin.

Dr. Ion Mehedinţu, – „Un timp al memoriei” Octavian Paler face parte din elita autorilor români. Principiile, mobilurile adânci, resorturile biografiei poartă amprenta unicităţii. „Convorbirile cu Octavian Paler”, ”bătrânul reacţionar”, cum se numea autoironic, au un impact formativ pentru generaţia de acum.

Ion Onuc Nemeş, scriitor publicist (Sibiu) – „Mărturii despre Octavian Paler”- Din fluxul amintirilor, se desprinde timpul despărţirii de satul Lisa. A fost un pas decisiv. În „Autoportret într-o oglindă spartă”, Octavian Paler alunecă în introspecţie: „Ce a rămas în mine, după atâţia ani de la plecare din Lisa? Am devenit, oare, altul? Un petic de iarbă, un nor sau o trâmbă de praf, mă fac uneori să mă îndoiesc. Atunci, mi se pare că există în mine două straturi de timp. Şi nu mai ştiu dacă melancolia care le învăluie e un rest din ceea ce am fost. Sau, dimpotrivă, o parte din ceea ce n-am reuşit să devin”.

Denisia Moiseanu – elevă la Colegiul Naţional „D-na Stanca”; acompaniament la chitară: Alin Dogaru, elev la Colegiul Naţional „D-na Stanca”Canto: „Sara pe deal”; „Pe lângă plopii fără soţ”; „Codrule, codruţule…” (M. Eminescu) – Poeziile lui Eminescu au fost transpuse în lieduri. Denisia Moiseanu ne delectează cu eufonia versurilor eminesciene din poemele: „Sara pe deal”; „Pe lângă plopii fără soţ”; „Codrule, codruţule…”. Este acompaniată la chitară de Alin Dogaru.

Ioan Maris, critic literar (Sibiu) – „Hronicul vieţii” Analizându-şi biografia, Octavian Paler îşi cristalizează destinul. Pe fila ce deschide volumul „Autoportret într-o oglindă spartă”, „Scurta explicaţie”, Octavian Paler mărturiseşte: „ În acest autoportret, îmi pun, mai explicit, o problemă mai veche. Ce am în urma mea? O biografie? Sau un destin? Biografia mea n-are nimic spectaculos. Poate, doar faptul că am trăit uşor somnambulic, între realitate şi vis, să fie interesant. Dar, dacă văd în urma mea, cum înclin să văd, „un destin”, mă lovesc de alte întrebări. M-am înşelat oare, crezând că destinul este, în bună măsură, o consecinţă a caracterului nostru? E adevărat că ereditatea a jucat rolul de ursitoare şi că defectele mele au făcut restul? În fine, e greşită sau nu, convingerea mea că destinul nu e ocult şi tenebros, ci acţionează la vedere prin amănunte de o teribilă banalitate, perfect anodine, cărora nu le-am dat, însă, importanţa cuvenită? Am încercat un răspuns, folosindu-mă de întâmplări împrăştiate, în parte, prin alte cărţi ale mele. În rest, explicaţia pentru nevoia mea de confesiune e foarte simplă. Fiind un introvertit, nu am cum să scap de „eu”. Nu pot să scriu, dacă nu mă descriu”. Tendinţa de autoanaliză se amplifică şi se intensifică de la primele cărţi până la cele din urmă.

Viorica Bica – Biblioteca Municipală „Octavian Paler”- „Semnul lui Rembrandt” Iniţial, volumul « Eul detestabil » a avut titlul « Un muzeu în labirint ». Aserţiunii lui Pascal, « eul este detestabil » (« le moi est haissable ») autorul îi conferă un « înţeles melancolic ». În istoria subiectivă a autoportretului, autorul accede spre sine. Autoportretele lui Rembrandt « ne spun o dublă poveste. Pe de o parte povestea unui trup care se îndepărtează mereu de gloria ingenuă a tinereţii şi pe de altă parte, cea a unei vieţi care se apropie de gloria amară a înţelepciunii ». Eseul „Semnul lui Rembrandt” relevă sensul autoportretelor: „din tăcerea lor se desprinde o întreagă morală”.

În lectura poemelor lui Octavian Paler decelăm sensuri adânci. Iosif Mădălina, Corşatea Mădălina – Liceul tehnologic „Ioan Şenchea” – coordonator prof. Hera Ingrid

Concurs – Portretistică – Colegiul Naţional „Radu Negru”; Liceul tehnologic „Dr. I. Şenchea”; Liceul teologic ortodox „Sfântul Constantin Brâncoveanu”

Prof. Viorica BIca

Biblioteca Municipală ”Octavian Paler” Făgăraș

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile despre tine sau dă clic pe un icon pentru autentificare:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s