Expoziţie de carte- Unirea Principatelor Române 1859


UNIREA PRINCIPATELOR ROMÂNE

24 ianuarie 1859

Expoziţia de carte, dedicată Unirii, redă un itinerar istoric, literar, artistic.

            12106_580212778720133_1891104510_nStudiile istoricilor: Constantiniu Florin („O istorie sinceră a poporului român”), Constantin Giurescu („Viaţa şi opera lui Al. I. Cuza, Cuza- Vodă. In memoriam”) Constantin Drăgan („Istoria românilor”), Vlad Georgescu („Istoria românilor”), Neagu Djuvara („O scurtă istorie a românilor povestită celor tineri”)  Netea („Spre unitatea naţională”), Lucian Boia („Istorie şi mit în conştiinţa românească”), Platon („Lupta românilor pentru unitatea naţională”), Nicolae Iorga („Evocări istorice”, „Conferinţe”, „Oameni care au fost”), Mihail Kogălniceanu („Scrieri alese”), Ştirbu („Pe urmele lui Al. I. Cuza”),  Iosif Vitcu („Diplomaţii Unirii”) restituie actul Unirii Principatelor.  „Românii la 1859” cuprinde 234 documente, selectate din colecţiile de micro-filme şi xerografii de la Direcţia generală a Arhivelor statului.

            Picture 009Discursul la alegerea lui A.I. Cuza ca domn al Moldovei, rostit de Mihail Kogălniceanu este memorabil peste veacurile ce vor urma: „Măria Ta, prin înălţarea ta pe tronul lui Ştefan cel Mare, s-a reînălţat însăşi naţionalitatea română”.

Dumitru Vitcu editează volumul „Diplomaţii Unirii”, conceput ca o galerie de portrete consacrate „artizanilor biruinţelor diplomatice”: Vasile Alecsandri, Costache Negri, Ioan Alecsandri, Dumitru Brătianu, Ion Bălăceanu, Ludovic Stere, Teodor Callimachi.

Picture 006 Perioada care a urmat încheierii Convenţiei de la Paris – 25 august, 1858 – a demonstrat capacităţile politice şi tactul diplomatic al românilor. Rezultatul concret  a fost dubla alegere a colonelului Alexandru Ioan Cuza ca domn al Principatelor Unite, în urma voturilor exprimate  de cele două adunări elective, la 5 şi respectiv, 24 ianuarie 1859.  „Credinţa şi durabilitatea” Unirii au fost relatate de Dumitru Bolintineanu: „ Ideile viitorului au învins ideile trecutului. Dar fiţi siguri că cei ce au ales Domn al lor pe domnul Moldovei, vor şti să-l susţie, căci acest Domn este simbolul naţionalităţii şi al libertăţii românilor” (N. Adăniloaie, A. Petric, „Unirea Principatelor române”).

În anul 1843 s-a fondat Loja masonică „Dreptate – Frăţie” de către Ion Ghica, Nicolae Bălcescu şi Cristian Tell. Lor li s-au alăturat Al. I. Cuza, I.C. Brătianu, D. Bolintineanu, C. Negri, Miclescu (Emilian Dobrescu, „Iluştri francmasoni”).

Volumele „Teme şi subiecte filatelie din istoria României” (Iosif Micu), Dicţionarul „Filatelia de la A la Z” (Marcel Dănescu) inserează emisiunile filatelice „Unirea 1859”.

Theodor Aman, Nicolae Grigorescu, Ioan Andreescu, Ştefan Luchian, Nicolae Tonitza, Oscar Han, Camil Ressu, Dimitrie Paciurea, au eternizat în creaţiile lor, evenimentele istorice: Revoluţia de la 1848, Unirea Principatelor din 1859.

 Prozatori, poeţi, dramaturgi şi oratori: Kogălniceanu, V. Alecsandri, Gr. Alexandrescu, C. Negri, I. H. Rădulescu, C. Negruzzi, C. Bolliac, G. Sion, D. Bolintineanu, Al. Donici, I. L. Caragiale, readuc în conştiinţa contemporaneităţii, semnificaţia Unirii Principatelor.

Viorica Bica

Biblioteca Municipală Făgăraş

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile despre tine sau dă clic pe un icon pentru autentificare:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s