Mayank Chhaya, Dalai Lama Omul, călugărul, misticul Piteşti, Editura Paralela 45, 2009


dl

Jurnalistul indian Mayank Chhaya editează biografia liderului politic și spiritual tibetan, Dalai Lama. Laureat al premiului Nobel în anul 1989, Dalai Lama s-a consacrat pacifismului. Conform documentelor oficiale, a vizitat patruzeci de țări. Discursurile lui i-au adus o notorietate covârșitoare.

În 18 aprilie 1991, a pledat pentru libertatea cuvântului în rotonda Capitoliului: ”Aici mă bucur de libertatea cuvântului, libertatea de gândire și libertatea de mișcare. Această națiune dintotdeauna a prețuit aceste principii. Totuși, când aveam 15 ani, eu am pierdut aceste libertăți. Acum am cinzeci și șase…patruzeci de ani mai târziu. În primii nouă ani, am fost nu doar lipsit de libertate ci am asistat și la o reală teroare și întotdeauna eram înconjurat de teamă. Am scos-o cumva la capăt. Acum, după mai bine de treizeci și doi de ani, deși nu mai există acel gen de teroare sau teamă, eu continuu să fiu un refugiat. În cea mai mare parte a vieții mele, nu m-am bucurat de această libertate. Și cel mai rău lucru este că mii și mii dintre surorile și frații mei tibetani, nu numai că și-au pierdut aceste libertăți, dar au suferit enorm, ceva de negândit. Și pe lângă această suferință, mai sunt și distrugerile. În ce privește actuala generație tibetană, trecem prin cea mai dificilă și mai întunecată perioadă din istoria noastră. Uneori, când privesc această latură negativă, mă simt foarte trist. Dar, pe de altă parte, dacă există o provocare, atunci este și ocazia de a ne folosi inteligența și hotărârea noastră de ființe umane. Cred că națiunea tibetană nu este numai una civilizată ci și una care are reală putere interioară. Deci, aceasta este o bună ocazie de a înfrunta provocarea. Cred că după patruzeci de ani, după atâta distrugere, după atâta nefericire și suferință umană, spiritul tibetan nu s-a pierdut nicio clipă. Încă se menține foarte ferm”.

Campania lui Dalai Lama a atras atenția statelor lumii asupra problemelor cu care se confruntă Tibetul. La cea de-a treizeci și treia comemorare a revoltei din Lhasa din 10 martie 1959, Dalai Lama optează pentru un viitor tibetan: ”actuala conducere chineză are astăzi de ales între două variante. Prima este să înceapă un proces politic luminat, pentru o tranziție lină către o societate concret democratică și să îngăduie țărilor pe care le-a anexat și ocupat cu forța să devină parteneri liberi și egali în noua ordine mondială. A doua alegere ar fi să împingă țara pe marginea prăpastiei luptelor politice sângeroase, care într-o țară locuită de un sfert de umanitate, ar fi o mare tragedie. Din partea noastră, nu va exista nicio lipsă de voință sau de sinceritate, dacă guvernul chinez ar arăta un real interes de a găsi o soluție pentru problema tibetană”. Autorul cărții definește, în paginile cărții, personalitatea marcantă a ”omului, călugărului, misticului” Dalai Lama. În 26 ianuarie 1992, Dalai Lama a elaborat ”Liniile directoare pentru viitoarea organizare politică a Tibetului și principiile fundamentale ale Constituției tibetane” în care specifica că nu va deține o poziție oficială în guvernarea Tibetului. El va declara: ”Personal, m-am decis să nu joc în viitoarea guvernare a Tibetului. Am motive importante pentru care am luat această hotărâre. Nu există nicio îndoială că tibetanii, dinlăuntrul și din afara Tibetului, își pun mari speranțe în mine și mă respectă nespus. În ce mă privește, sunt hotărât să fac tot ceea ce pot pentru bunăstarea poporului meu. Faptul că mă aflu în postura de a întreprinde aceste lucruri se datorează karmei mele și rugăciunilor din ultimele mele vieți. Totuși, în viitor nu voi deține nicio poziție oficială în guvern. Voi rămâne, cel mai probabil, o figură publică, poate solicitată din când în când, să dea sfaturi sau să rezolve unele probleme semnificative și dificile, car nu pot si soluționate de guvernul existent sau prin aplicarea mecanismelor politice. Cred că voi reuși mult mai bine să-mu slujesc poporul ca individ din afara guvernului”.

Dalai Lama se consacră și culturii tibetane. A fondat Institutul Tibetan de Arte interpretative, care promovează opera, dansul și muzica. În fiecare an, institutul organizează Festivalul de Operă Shoton. Doctor în studii budiste, atribuie un rol important educației: ”dacă ești educat, mintea ta nu poate niciodată fi colonizată. Fiind o comunitate de refugiați care locuiește în afara ținutului nostru ocupat, este important să ne păstrăm mintea liberă”. Pasionat al cunoașterii, Dalai Lama a stabilit o punte între practica budistă a meditației și știință: ”budismul tibetan are multe de oferit savanților care studiază creierul uman, iar meditația poate să-i ajute, atingând niveluri ale conștiinței pe care un om nu le poate atinge în mod obișnuit” . Studiul meditației este o practică a disciplinei mentale. Prin meditație, maeștrii budiști ating un control neural, surprinzător pentru oamenii de știință. ”Ekagrata” sau ”meditația într- un singur punct” este o tehnică pe care călugării budiști o folosesc pentru a-și concentra atenția asupra unui singur obiect, a unui gând, a unei emoții. Efectul este acela de a suprima ”fluxul psihocerebral”. Această tehnică va fi certificată de un psiholog de la Universitatea Wisconsin, Madison. Rezultatele cercetării au fost publicate în jurnalul de specialitate ”Proceedings of the National Academy of Science”. Rețelele de celule ale creierului sunt mai bine coordonate la oamenii care meditează. Studiului s-a alăturat și călugărul budist Matthieu, doctor în biologie moleculară. Cercetătorii au descoperit că ”diferențele pe care le-au observat în creierele celor care meditau ar putea explica starea de conștientizare sporită a călugărilor aflați în procesul de meditație”. ”Meditația este ca și cum ți-ai goli trupul și sufletul de toate ca să atingi un nivel de conștiență pură” spune Dalai Lama. Forța de atracție vizuală pe care o exercită călugărul tibetan se datorează și vestimentației.

În tradițiile hindusă și budistă, ocrul, șofranul, robele portocalii reprezintă culoarea focului, simbol al purității. Cei care urmează învățăturile lui Buddha, ating sau obțin iluminarea. Budismul tibetan este o derivație a budismului Mahayana. Dala Lama se consacră zonelor cerebrale și filosofice ale budismului tibetan. Pentru istoricii Tibetului, Dala Lama inițiază campanii ale nonviolenței: ”avem exemplarul model a ceea ce Mahatma Gandhi a făcut pentru India. Dacă violența poate funcționa în anumite circumstanțe, invariabil la un anumit punct va cere violența ca răspuns. Mulți tineri vorbesc cu furie despre faptul că chinezii au distrus multe mănăstiri. Dacă recurgi la mijloace violente, pentru că cealaltă parte ți-a distrus mănăstirea, de exemplu, ai pierdut nu numai mănăstirea, dar și practicile budiste ale detașării, iubirii și compasiunii. Eu justific violența numai în cazuri extreme. De exemplu, dacă ar mai trăi un lama învățat sau un adevărat practicant al budismului tibetan, și viața sa ar fi în pericol, iar moartea sa ar distruge orice speranță de a menține intactă știința noastră, poate că aș fi de acord cu eliminarea dușmanilor noștri prin mijloace violente” . Tibetul se identifică cu Dalai Lama. Omul ”fără o țară”, călugărul ”jurat nonviolenței”, misticul, în căutarea adevărurilor adânci”, aspiră să se întoarcă în timpul vieții sale într- un Tibet autonom.

Viorica Bica
Biblioteca Municipală Făgăraș

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile despre tine sau dă clic pe un icon pentru autentificare:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s