FĂGĂRAŞUL ŞI IMPREJURIMILE SALE


 NICOLAE IORGA. PAGINI ALESE. Antologie pentru şcolari, alcătuite de lector universitar doctor Angela Banciu şi comentată de Dumitru Almaş. Ed. Ion Creangă-Bucureşti, 1985

001

 Capitolul – ISTORICUL ŞI SCRIITORUL. DRUMEŢ PE MELEAGURILE PATRIEI

Paginile151-154: FĂGĂRAŞUL ŞI IMPREJURIMILE SALE. Oraşul Făgăraş cu împrejurimile, ţinut din care a descălecat legendarul Negru Vodă, şi pe care, în evul mediu l-au stăpânit, îndelungă vreme, voievozii din Argeș, Târgoviște ori București, a prilejuit drumeţului N. Iorga o vastă arenă de cercetare istorică şi etnografică. Cele văzute ori descoperite, analizate şi consemnate în însemnările de drumeţie au constituit, în primele două decenii ale veacului XX, încă un argument ştiinţific privind dreptul românilor la Unire.

Încep cu însuşi rostul acestui oraş şi acestei regiuni. Azi, ca şi oraşul, judeţul însuşi se cheamă Făgăraș, după cetate: însă numele cel vechi, pe care îl ştie toată lumea era altul, cuprinzând o regiune foarte întinsă, care seamănă în ce priveşte hotarele cu cele de acum: „Ţara Oltului”, şi de la numele de ,,Ţara Oltului” putem ajunge la lămuriri care mi se par deosebit de preţioase în ce priveşte vremea cea mai veche a poporului nostru.

………………………………………………………………………….

     Ce nu trezeşte pentru noi numele acesta de Făgăraș? În ceaţa timpurilor celor mai depărtate vezi satul românesc de lângă pădure, care-şi ia numele de la fagul ocrotitor, din care s-a făcut făgăraş spre deosebire de făgaş, precum lo­cuitorilor satului Vlădeni li se zice, în loc de acelaşi nume Vlădenii -Vlădărenii. Satul creşte, se înalţă în jurul lui se alcătuiesc altele. Este acum un adevărat Ţinut al Făgăraşului. Un crai unguresc, care avea nevoie împotriva păgânilor de la Dunăre de ajutorul domnului românesc de peste munţi – Ludovic cel Mare, el însuşi – face din acest pământ oltean un dar de împăcare si de ispitire pentru acel voievod al plaiurilor vecine, pe care-1 creează duce al Fă­găraşului. După ducele Vlaicu-Vodă vin alţii din acelaşi sânge si de pe acelaşi scaun de stăpânire : Mircea, Dan, Vlad Dracul şi fiul său, încă mai îndrăcit, Ţepeş, apoi frumosul Radu, adus pe aripa turcilor prieteni. Coroana ducală se păstrează apoi numai în titluri şi în amintiri.

Ducii-voievozi aduc dincoace de vârfuri boieri de-ai lorcărora li încredinţează moşii întinse în schimb pentru slujba de ostaş şi întâmplătoare daruri.

 ………………………………………………………………………….

Chiar în mijlocul şesului, la o foarte mică depărtare de şerpuirea lată a Oltului se ridică o cetate de priveghere, înconjurată cu ziduri trainice durate din cărămidă şi bolovani. Acolo stau judecători de pace şi fruntaşi de război, pârcălabii lui vodă, mai mari peste toată această voinicime neastâmpărată ce se zbate în jurul lor.

S-a întâmplat însă că decăderea acestui însemnat așezământ românesc să vie foarte răpede. Domnii noştri nu mai avură nici o putere în aceste părţi oltene denaintea munţilor; regii unguri numiră aici castelani cari făceau parte uneori din cele dintâi familii ardelene şi erau aduşi să joace un mare rol în toată viaţa ţării. Şi Bâthoreştii, cari au dat mai mulţi principi Ardealului şi un rege, un mare şi vestit rege, Poloniei, fură printre cei ce porunciră din cetatea Făgăraşului. Boierii păţiră apoi ceea ce păţiseră şi fraţii lor moldoveni dăruiţi cu moşii de Ştefan cel Mare. Veni rândul copiilor mulţi şi săraci, cari cu câtă moştenire li se venea, trebuiau să se coboare, să se întoarcă în rândurile harnice ale ţărănimii. Ei mai păstrară numai unele rânduieli de judecată, în Scaune deosebite, unele scutiri nobiliare si mândria unor oameni cari pot să arate o lungă ur­mare a străbunilor, însemnaţi anume în spiţe întărite cu pecetea regilor şi a principilor.

Apoi Mihai Viteazul cucereşte Ardealul. Printre cele dintâi măsuri ale lui e şi aceea de a se asigura despre Făgăraş, unde acuma hotărăsc dregători de-ai lui. În cererile sale către împăratul e şi cererea, pentru el şi toţi urmaşii săi, a străvechiului Făgăraş românesc. Când, învins, el e silit a-şi da nevasta, mama, copiii în paza străinilor ce nu se încred în dorinţa lui de pace, aici, în cuprinsul zidurilor făgărășene  se  închide  durerea   nemângâiată  a  doamnei Stanca cu ochii în lacrimi, copilăria umbrită de primejdie a plăpândului copil care s-a chemat o clipă Nicolae-Vodă al Ţării Româneşti şi nu mai e acum decât fugarul, robitul fecior de domn ,,valah” Pătraşcu. Spre acest Făgăraş cu ză­voarele trase asupra comorilor inimii sale, se îndreaptă, după biruinţa răsplătitoare de la Gorăslău, gândul îngrijorat, înduioşat al lui Mihai. Era să plece într-acoace, cînd suliţele-i intrară în „cinstitul trup’” pe câmpia Turdei, într-o frumoasă dimineaţă din august, după Sânta Mărie.

002De acum înainte Făgăraşul, care scade necontenit, nu prea este pomenit în paginile trecutului nostru. Un domn al zilelor umilite, Grigore Ghica din 1672, cutează a-1 cere iarăşi, ca bunii înaintaşi de odinioară, pentru Ţara Românească. Dintre boierii Făgăraşului se ridică pe rând un Şerban Tălabă, care tălmăceşte pentru pretendentul ungur Francisc Rakoczy şi al cărui nume se întâmpină destul de adeseori în sfaturile din Iaşi, Bucureşti şi Constantinopol, ori acel Gheorghe Şincai din Şinca, care, o viaţă întreagă, sapă din greu pentru a pune temeliile istoriei neamului său. În breslele de meşteşugari din oraş, în ţehurile îngrădite cu privilegii, sunt mulţi de-ai noştri, ale căror nume se   mai păstrează pe foile cărţilor bisericeşti.

În Ţara Făgăraşului, Constantin-Vodă Brîncoveanu avea două moşii: Sâmbăta de Sus şi Poiana Mărului ; nepotul şi în curând, urmaşul său Ştefan Cantacuzino cumpărase o a treia, la Recea. Brîncoveanu, marele clăditor de bisericii dărui una şi Făgăraşului, încă de la 1697, şi o înzestră cu frumoase daruri de tot felul.

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile despre tine sau dă clic pe un icon pentru autentificare:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s