Lucian Boia, Capcanele istoriei, Elita intelectuală românească între 1930 şi 1950,  Bucureşti, Editura Humanitas, 2012


poza-carte1

Captivat de istoria ideilor şi a imaginarului, Lucian Boia, profesor la Facultatea de Istorie a Universităţii din Bucureşti, a publicat studiile „Jocul cu trecutul”, „Istoria între adevăr şi ficţiune”, „Occidentul. O interpretare istorică”, „România, ţară de frontieră a Europei”, „Sfârşitul lumii. O istorie fără sfârşit”, „Două secole de mitologie naţională”, „Pentru o istorie a imaginarului”, „Mitul democraţiei”, Franţa, hegemonie sau declin”, „Napoleon III cel neiubit”, „Germanofilii. Elita românească în anii Primului Război mondial”, „Între înger şi fiară. Mitul omului diferit din Antichitate până în zilele noastre”, „Omul şi clima”. „Istorie şi mit în conştiinţa românească” rămâne un punct de reper în redefinirea istoriei naţionale.

Cea de-a doua ediţie a volumului „Capcanele istoriei. Elita intelectuală românească între 1930 şi 1950” deschide paginile unui traseu sinuos: „iluzii, refuzuri, adaptări, cedări, evadări…toată gama de atitudini e prezentă. Şi destine cu suişuri şi coborâri, ascensiuni vertiginoase ca şi dramatice prăbuşiri”. Sunt menţionaţi corpul universitar (profesori, conferenţiari), Academia Română (membrii titulari), scriitori consacraţi, ziarişti şi publicişti. Arhivele naţionale ale României. Direcţia Arhivele naţionale Istorice Centrale, Arhiva Consiliului Naţional Pentru Studierea Arhivelor Securităţii, memorii, jurnale, sunt sursa abundenţei de informaţii ce conturează perioada anilor 1930-1950.

La începutul anului 1930 asistăm la o polarizare între dreapta naţionalistă şi stânga democratică. Etnicii minoritari, evreii, în primul rând, au jucat un rol preponderent în stânga intelectualistă. Ei „au format o componentă esenţială a mediului cultural românesc”. În timpul domniei regelui Carol al II-lea, România a cunoscut o ascensiune culturală de anvergură. Regimul lui Antonescu este perceput antinomic: represiv sau legalist. În perioada comunistă o parte a elitei intelectuale a fost eliminată, fiind înlocuită cu intelectuali „de tip nou” . În 10 iunie 1948, Academia Română este dizolvată, fiind înlocuită prin decret cu Academia Republicii Populare Române. Autorul citează din textul decretului: „Academia va promova ştiinţa şi cultura în toate domeniile, în vederea ridicării nivelului material şi cultural al poporului” şi „ va promova oameni de ştiinţă şi cultură de valoare etică şi democratică”. „Nu pot fi membri ai Academiei Republicii Populare Române persoane, care, prin activitatea lor, s-au pus în slujba fascismului şi a reacţiunii, dăunând prin aceasta intereselor ţării şi poporului”.

Conform Monitorului Oficial din 13 august 1948, autorul consemnează: douăzeci şi cinci de membri nu mai figurează în noua Academie. Dintre membri fostei Academii care au reuşit să treacă pragul, se numără doisprezece aleşi înainte de 1945, plus trei membri de onoare. Cinci, aleşi între 1945, plus trei membri de onoare; cinci aleşi între 1945 şi 1947; şi trei, în mai 1948, plus (în iunie 1948), doi membri de onoare. Sunt excluşi din Academie: Lucian Blaga, Th. Capidan, D. Caracostea, Ştefan Ciobanu, I. Petrovici, C. Rădulescu-Motru (secţia literară); Nicolae Bănescu, Gheorghe I. Brătianu, Silviu Dragomir, Dimitrie Gusti, Alexandru Lapedatu, Ioan Lupaş, Simion Mehedinţi, P. P. Negulescu, Ion Nistor, Radu Rosseti, Victor Slăvescu (secţia istorică); Gh. Ionescu-Siseşti, N. Vasilescu- Karpen, Horia Hulubei (secţia ştiinţifică).

Trec în noua Academie C. I. Parhon, D. Pompeiu, Gh. Spacu, Traian Săvulescu, Andrei Rădulescu, M. Sadoveanu, Iorgu Iordan, G. Călinescu. Membri onorifici au fost G. Enescu, Gh. Murnu, pictorul Gh. Petraşcu, Gala Galaction. Alţi membri titulari se vor adăuga: Mihai Ralea, Constantin Balmuş, Grigore Moisil, Ştefan Milcu, Raluca Ripan, prima femeie academician, Mihail Roller, Camil Petrescu. Din vechea Academie Română au fost încarceraţi: Nichifor Crainic (între 1947 şi 1962), Ion Petrovici ( condamnat la zece ani, ca ministru antonescian, între 1948-958), D. Caracostea, Silviu Dragomir, Ioan Lupaş, Ion Nistor, Victor Slăvescu. Au decedat în timpul detenţiei R. Rosseti, G. I. Brătianu şi Al. Lapedatu.

Dintre profesorii universitari, nemembri ai Academiei, sunt „bine reprezentaţi” C. C. Giurescu (între 1950- 1955), Ioan Hudiţă (ca lider ţărănist, între 1947 şi 1955), Victor Papacostea. Sociologul Traian Herseni este întemniţat. Ernest Bernea, „doctrinar al mişcării legionare” este închis din august 1949 până în februarie 1950. Între anii 1952-1954 ajunge în lagărul de muncă de la Canal. Urmează un an de domiciliu forţat într- un sat, de unde e ridicat în 1955 şi condamnat la zece ani de detenţie. Gheorghe Zană, profesor de economie politică la Universitatea din Iaşi, apoi la Politehnica din Bucureşti, deputat naţional-ţărănist în 1946, arestat în anul 1947, apoi pe o perioadă de doi ani: 1951-1953. Anton Dumitriu, arestat în 1948, este condamnat în 1949 la unsprezece ani de închisoare pentru „gestiune frauduloasă” la Creditul Minier. Petre Ţuţea a fost închis între anii 1948-1953, 1956-1964. Un „record al întemniţării” îl va deţine poetul Radu Gyr, pentru militantismul lui legionar. Este întemniţat între anii 1945-1956, 1958-1963.

În anii ‘60 s-a conturat procesul lent de recuperare a „supravieţuitorilor vechii elite”. „Alegerile” din 1955 de la Academie, au marcat primul moment. S-a propus reprimirea academicienilor excluşi în 1948. Volumul lui Pavel Ţugui, „Amurgul demiurgilor”, detaliază problema „reprimirilor” în Academie. Intră acum la Academie, Cezar Petrescu, Geo Bogza, Zaharia Stancu, Mihai Beniuc, Tudor Arghezi, „suspectul” Tudor Vianu. Membri titulari vor fi istoricii Emil Condurachi, Constantin Daicoviciu, Andrei Oţetea, David Prodan.
Editura „Vremea” a publicat în anul 1996 volumul „Prigoana. Documente ale procesului C. Noica, C. Pillat, N. Steinhardt, Al. Paleologu, A. Acterian, Al. George, Al. O. Teodoreanu” . Sunt surse documentare ce deschid cercetătorilor şi publicului larg, „cunoaşterea mecanismelor utilizate de P. C. R. pentru a-şi asigura monopolul puterii” (Florin Constantiniu).

„Piatra de hotar”este însă anul 1964: „închisorile se golesc şi se petrece relativa detaşare de Uniunea Sovietică”.Constantin C. Giurescu revine la catedra universitară în 1963. În anul 1974 e reprimit în Academie. Şerban Cioculescu, „critic decadent”, îşi încheie cariera ca profesor şi şef de catedră la Universitatea din Bucureşti, director al Bibliotecii Academiei, membru al Academiei Române. Constantin Noica va reveni „cu o carieră intelectuală spectaculoasă”. „Regimul s-a mai deschis, iar vechii intelectuali s-au mai deschis şi ei spre marile realizări ale socialismului”. În decursul anilor , lui M. Eliade i s-au publicat mai multe studii. Între anii 1964 şi 1970 i se pun în scenă piesele de teatru ale lui E. Ionesco. În anul 1988 i se publică o „antologie” lui Cioran. Elita intelectuală a epocii a fost „rezultatul unei selecţii dirijate politico- ideologic, în funcţie, pe cât s-a putut, şi de competenţe, dar, în principală măsură, după expresia consacrată de dosar, adică de origine socială şi de alte date personale şi familiale, susceptibile să recomande sau să blocheze promovarea cuiva”. „Rezistenţa prin cultură” a fost adeseori „o evadare prin cultură”. Doar posturile de radio, începând cu Europa liberă, au avut o audienţă crescândă.

Lucian Boia conchide: „regimul comunist va avea apoi tot timpul, în aproape o jumătate de secol, să-şi modeleze propria elită, care, cu bune şi cu rele, a trecut în postcomunism”. Intelectualitatea românească a anilor 1930-1950 şi- a urmat cu consecvenţă, idealul spre care a năzuit. A fost înăbuşită, apoi de un regim totalitar. În schimb, alţi intelectuali s-au adaptat, în virtutea argumentului de a parcurge o istorie „zbuciumată şi neiertătoare”.

Viorica Bica
Biblioteca Municipală Făgăraş

Anunțuri

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s