EVENIMENT- SĂPTĂMÂNA NAŢIONALĂ A BIBLIOTECILOR


Imagine0429 Imagine0431 Imagine0436EXPOZIŢIE DE CARTE. CONSTANTIN BRÂNCUŞI- ESENŢA ZBORULUI, SIMBOL AL ASCENSIUNII

Imagine0431Imagine0430Zborul ca simbol al ascensiunii, al transcendenţei, este miezul afinităţii celor două genii : Constantin Brâncuşi şi Mircea Eliade.
Contemplându-şi spre bătrâneţe viaţa, Brâncuşi mărturisea cu un soi de uimire, duioşie, bucurie recunoscătoare : »Viaţa mea nu a fost decât un şir de minuni ». Nu se aştepta însă ca viaţa lui să dobândească străfulgerarea unui mit, să contureze în jurul ei, ample comentarii estetice ( Petre Comarnescu, « Brâncuşi, mit şi metamorfoză în sculptura românească »).
Sursele arhetipale, în gândirea lui Brâncuşi, s-au identificat cu substanţa profundă a artei populare, a legendelor şi miturilor populare româneşti, redate, în creaţie, prin: simplificarea formei artistice, stilizarea formei concrete în vederea recuperării ritmului, echilibrului, perfecţiunii, puritatea formei, prin care se obţine emoţia spirituală absolută, esenţializarea, în sensul filosofic a căutării ideii, atingerii durabilităţii şi uniersalului, trecerea de la real la simbol, căutarea unei semnificaţii umane, ca finalitate a creaţiei( Mircea Deac, « Brâncuşi. Surse arhetipale »).
Ionel Jianu « Constantin Brâncuşi. Viaţa şi opera »- relevă vocaţia de universalitate a creaţiei Voinţa de a da o formă vizibilă invizibilului, de a întruchipa zborul, viteza, exuberanţa, încrederea în viaţă, bucuria de a fi, devoalează transfigurarea materiei ca mijloc de expresie plastică (Mircea Deac, « Brâncuşi. Surse arhetipale »).
Mircea Eliade (« Coloana nesfârşită »),V. G. Paleolog (« Tinereţea lui Brâncuşi »), Petre Pandrea, (Brâncuşi. Amintiri şi exegeze »), Ion Mocioi, Brâncuşi,( « Ansamblul arhitectural de la Tg- Jiu »), Ion Pogorilovschi, (« Comentarea capodoperei. Ansamblul sculptural Brâncuşi de la Târgu- Jiu ») readuc pentru pasionaţii de artă, sublimul artei.
Ideile socratice au rămas în atenţia sculptorului român. Socrate, interlocutorul lui Platon, în dialogul « Hippias », îi spune acestuia : « Nu e totul să ştim care sunt lucrurile frumoase, ci să ştim ce e frumosul ». Brâncuşi va explora tema frumosului. Îl va venera pe Socrate. I-a modelat un poetret interiorizat. Preceptul socratic « Nu mă interesează decât frumuseţea morală », avea să-l ghideze pe Brâncuşi de-a lungul anilor de creaţie. Artistul realizează o sculptură abstractă în lemn, în 1922, denumită “Socrate”, simbol al logos-ului înţelepciunii, operă artistică dedicată frumuseţii morale, care în ultimă instanţă, este înţelepciunea. Ulterior, Brâncuşi va realiza sculptura “Caucul”, o formă ovoidală simplificată, având ca sursă admiraţia al artistului faţă de cel dintâi filosof condamnat la moarte prin otrăvire. Se spune că şi “Cocoşul” lui Brâncuşi, ar semnifica motivul final al vieţii lui Socrate. Afinitatea dintre Socrate şi Brâncuşi s-a născut din elementele comune ale gândirii lor, vis-a-vis de reprezentarea esenţializată a particularului (Ion Mocioi, « Estetica operei lui Constantin Brâncuşi »)

Ştefan Georgescu- Gorjan redă în volumul « Amintiri despre Brâncuşi » universalul formelor create de sculptor, în atelierul său din Montparnasse. Aici au fost plămădite acele extraordinare viziuni, acele surprinzătoare forme pure, care-şi au filiaţiunea creată în simbolistica folclorului nostru, filtrată de rafinamentul unui mare artist.
« În căutarea lui Brâncuşi »- o reconstituire a operei într-u dialog colocvial (Dumitru Daba).
În volumul « Aforismele şi textele lui Brâncuşi « , Constantin Zărnescu descinde în creaţia brâncuşiană.
John Ruskin, estetician şi critic englez din sec. al XIX-lea, spunea că poparele îşi scriu propria biogarfie în trei cărţi : cartea faptelor, cartea cuvintelor şi cartea artei. Niciuna nu poate fi înţeleasă fără a le fi citit şi pe celelalte două, dar dintre toate, cea mai demnă de încredere, este cea din urmă. Pe ideea permanenţei moştenirii artistice şi-a clădit Peter Neagoe, romanul bazat pe viaţa lui Constantin Brâncuşi. O frază din final reprezintă un crez, dar este şi un ecou din Ruskin : « Arta creatoare este singurul scut de apărare împotriva pieirii valorilor pământene ». Volumul « Sfântul din Montparnasse » este un model al permananţei valorilor artei (Peter Neagoe, « Sfântul din Montparnasse »)
Tretie Paleolog, « De vorbă cu Brâncuşi despre « Calea sufletelor eroilor». « Tăind piatra şi lemnul cu mâinile lui de ţăran din Gorj, Brâncuşi a impus materiei fluiditatea spiritului, a descătuşat din miezul ei fierbinte, pasărea măiastră şi coloana fără sfârşit, a deschis artei şi spiritului omenesc, poarta unui nou univers »(Geo Bogza).
« Brâncuşi în România »- o reconstituire a istoricului operelor lui Constantin Brâncuşi, aflate în România.
Nina Stănculescu remarcă în volumul « Brâncuşi – Brâncuşi» : opera lui Brâncuşi « aruncă nenumărate poduri către limanul lumilor necunoscute, lumi noi, unde minunea e firescul, în sfârşit, un fel de viaţă nouă, vie, într-un chip fără început şi făfă sfârşit, care dă într-un cuvânt o măsură a nesfârşitului şi a nemuririi ». Marielle Tabart, Brâncuşi, inventatorul sculpurii moderne. In anul 1969 istoricul de artă şi plasticianul Marielle Tabart asigură la Centrul Georges Pompidou, a doua reconstituire a atelierului lui Brâncuşi, în colaborare cu Isabelle-Monod În anul Fontaine. În anul 1996 i se încredinţează o nouă reconstituire a atelierului.
Opera brâncuşiană „simplă şi subtilă în acelaşi timp, este expresia unei gândiri artistice extrem de lucidă, elaborată, profundă”(E. Ionesco, „Note si contra-note”, Gallimard, Paris, 1962). Din istoria sculpturii, Brâncuşi a desprins „esenţa”. Totul „va fi fost o izbucnire din izvoarele adânci ale fiinţei sale. În el însuşi şi-a găsit singur propriile modele, arhetipurile structurale. A fost vorba la el de o concentrare, de o purificare interioară” (E. Ionesco, „Note şi contra-note”).

Viorica Bica
Biblioteca Municipală Făgăraş

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile despre tine sau dă clic pe un icon pentru autentificare:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s