Benjamin Blech, Roy Doliner, Codul lui Michelangelo, Mesaje secrete ale Capelei Sixtine, Editura Orizonturi, 2009


images6

„Marii artişti, remarcă Proust, n-au făurit niciodată decât o singură operă, sau, mai bine zis, n-au făcut decât să refracteze, prin medii diferite, acelaşi gen de frumuseţe pe care o aduc lumii”. Unul dintre aceşti „mari artişti” este Michelangelo, a cărui unică viziune a creaţiei a fost aceea de măreţie şi frumuseţe. „Fiecare dintre creaţiile sale, la fel de desăvârşite, toate, poartă mesajul aceleiaşi lumi superioare şi ascunse”(Charles de Tolnay).
Frescele Capelei Sixtine sunt purtătoare ale mesajului mistic pierdut al iubirii universale. Iniţiat în Cabala, Michelangelo a încorporat în capodopera sa religioasă mesajele ascunse. Ele au fost menite a fi „un apel la reconciliere între raţiune şi credinţă, între Biblia evreiască şi Noul Testament”. Pentru a dezvălui secretele Capelei Sixtine, autorii propun o viziune neoplatonică şi cabalistică. Primul dintre cei şapte evrei reprezentaţi pe tavan, este Zaharia, cel care îi previne pe sacerdoţii corupţi ai celui de-al doilea Templu Sfânt: ”Deschide uşile, o, Libanule, căci focul îţi poate mistui cedrii”(Zaharia 11:1). Profeţia semnifică faptul că, dacă sacerdoţii „nu şi-ar fi încetat comportamentul corupt şi lipsit de spiritualitate, uşile Sanctuarului ar fi fost deschise cu forţa de către duşmanii atacatori, iar templul construit parţial din lemn de cedru din Liban, ar fi ars până la temelie”. Zaharia este în acelaşi timp profetul consolării şi al mântuirii. Este citată viziunea celor „patru coarne” care vor lovi Israelul. Sunt cele patru exiluri: Egiptul, Babilonul, Persia, Grecia. Zaharia a avut şi o altă viziune profetică, aceea a Sfintei Menora sau a candelabrului aurit cu şapte braţe. Luminile care iradiază se focalizează spre centru. Tocmai din acest motiv, dantelăria paravanului original din Capela Sixtină avea şapte flăcări de lumânări din marmură, sculptate în vârf, ce simbolizează „ochii lui Dumnezeu”(IV:10), veghind asupra întregii Creaţii. Miezul învăţăturii lui Zaharia este transmis umanităţii: deşi există diferite ramuri ale credinţei şi mai multe nume ale lui Dumnezeu, toate sunt reunite într-o unică Lumină. Niciunui om nu îi este îngăduit să domine, să subjuge, să nege sau să-şi convertească semenul:”Nici prin drept, nici prin putere, ci doar prin Spiritul meu, spuse Dumnezeul gazdelor”(Zaharia IV:6). În opera „Despre creaţia lumii”, Philo îl descrie pe Dumnezeu ca fiind „Marele Arhitect” al Universului: „determinând întemeierea unui stat puternic(Universul), Dumnezeu, mai întâi, i-a conceput forma în mintea Sa -în acord cu această formă a făcut o lume perceptibilă doar de intelect şi apoi a completat-o cu una vizibilă simţurilor exterioare, folosind-o pe prima ca model”. Proiectul lui Michelangelo încorporează filosofia lui Philo. După cum Divinul Arhitect a conturat Planul Creaţiei, artistul concepe mai întâi unitatea planificată a proiectului său. Autorii concluzionează: pentru Michelangelo, „cadrul arhitectural al tavanului i-a permis nu numai să exprime o corespondenţă între Divin şi arhitectul uman, ci şi să ilustreze un principiu important al unităţii cabalistice armonizatoare”. Cele patru arcuri de boltă şi cele patru cupe ale Sederului de Pesah, atestă rolul continuator al lui Dumnezeu în istoria umanităţii. Figuri gigantice din lumea antică sunt polarizate, aflându-se pe poziţii opuse. Imperiile reprezentate de sibile-egiptean, babilonian, persan, grec şi roman- au încercat să-i nimicească pe evrei. În replică, cei şapte profeţi, Zaharia, Ioil, Isaia, Ezechiel, Daniel, Ieremia, Iona, purtători de cuvânt ai cerurilor, au predicat pentru eradicarea cultelor păgâne din cadrul graniţelor Ţării Sfinte a Israelului, pentru a asigura continuitatea poporului evreu. Corespondenţa celor şapte profeţi evrei, reprezentaţi de Michelangelo, cu cele şapte Middot, „paşi spirituali, meniţi să ne aducă mai aproape de Dumnezeu”, echilibrează templul sixtin între coloana „G-vurah” (Puterea şi Dreptatea) şi coloana „Chessed” (Mila, Iubirea şi Bunătatea). Coloana din mijloc, trunchiul central al pomului cabalistic al Vieţii. Este Calea de mijloc, calea „tzyddikim”, „cu adevărat dreaptă şi sfântă”, „calea luminată”, cea care duce la iluminare. Pentru a reprezenta această cale, Michelangelo a optat pentru „adevăratul Centru de putere în lume”, „Tora” originală, cunoscută ca „Pentateuh” sau cele Cărţi ale lui Moise”( Geneza, Exodul, Leviticul, Numerele, Deuteronomul). Pentru Michelangelo, Capela Sixtină a reprezentat o „gigantică punte a spiritului”.

Viorica Bica
Biblioteca Municipală Făgăraş

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile despre tine sau dă clic pe un icon pentru autentificare:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s