EXPOZIŢIE DE CARTE- UNIREA PRINCIPATELOR ROMÂNE 24 IANUARIE 1859


 UNIREA PRINCIPATELOR ROMÂNE – 24 ianuarie 1859

 unirea 2

            Expoziţia de carte se constituie într-o pledoarie a identităţii noastre naţionale.

            Studiile istoricilor: Constantin Giurescu („Viaţa şi opera lui Al. I. Cuza, Cuza- Vodă. In memoriam”) Netea, („Spre unitatea naţională”), Constantiniu Florin, („O istorie sinceră a poporului român”), Lucian Boia („Istorie şi mit în conştiinţa romînească”), Platon, („Lupta românilor pentru unitatea naţională”), Nicolae Iorga („Evocări istorice”, „Conferinţe”, „Oameni care au fost”), Mihail Kogălniceanu („Scrieri alese”), Ştirbu, („Pe urmele lui Al. I. Cuza”),  Iosif Constantin Drăgan, („Istoria românilor”), Vlad Georgescu, („Istoria românilor”), Neagu Djuvara,(„ O scurtă istorie a românilor povestită celor tineri”) restituie cu acurateţe actul Unirii Principatelor.

unirea 3

Volumul „Românii la 1859. Unirea Principatelor Române în conştiinţa europeană” cuprinde 234 documente referitoare la pregătirea, înfăptuirea şi ecoul internaţional al Unirii principatelor, selectate din colecţiile de micro- filme şi xerografii de la Direcţia generală a Arhivelor statului. În studiul „Cuza Vodă. In memoriam”, Constantin C. Giurescu evidenţiază personalitatea domnitorului. Alături de revoluţionarii de la 1848, Cuza a susţinut reformele liberale, înlocuirea Regulamentului Organic cu o nouă constituţie progresistă, care să asigure dezvoltarea politică, economică şi culturală a naţiunii. Cuza este un un simbol al Unirii şi al cristalizării României moderne.

             Florin Constantiniu consemnează în studiul „O istorie sinceră a poporului român”,:  „izbânda” repurtată prin dubla alegere a lui Cuza, conferă Unirii din 1859 o conotaţie optimistă, deschizând calea modernităţii.

Discursul la alegerea lui A.I. Cuza ca domn al Moldovei rostit de Mihail Kogălniceanu este admirabil prin perfectul echilibru al alocuţiunii: „Măria Ta, prin înălţarea ta pe tronul lui Ştefan cel Mare, s-a reînălţat însăşi naţionalitatea română”.

unirea 4

În anul 1843 s-a fondat Loja masonică Dreptate- Frăţie de către Ion Ghica, Nicolae Bălcescu şi Cristian Tell. Lor li s-au alăturat Al. I. Cuza, I.C. Brătianu, D. Bolintineanu, C. Negri, Miclescu.

Concepută în spirit enciclopedic, lucrarea „Iluştri francmasoni”(Emilian Dobrescu) marchează un moment inedit în universul cărţii româneşti, dezvăluind publicului o latură esenţială a istoriei universale şi naţionale.

Ecourile literare ale Unirii Principatelor

Literatura contemporană Unirii Principatelor, de o abundenţă revelatoare, a devenit ecoul învolburărilor din care avea să se plămădească România modernă.

unirea 4

Desfăşurarea lucrărilor Divanului ad-hoc, acţiunea de propagandă a unioniştilor, prin dubla alegere ca domn a lui Al. I. Cuza- 5 ianuarie- Moldova ; 24 ianuarie – Ţara Românească- a inspirat pe prozatorii, poeţii, dramaturgii şi oratorii vremii şi ai perioadei următoare : Kogălniceanu, V. Alecsandri, Gr. Alexandrescu, C. Negri, I. H. Rădulescu, C. Negruzzi, C. Bolliac, G. Sion, D. Bolintineanu, Al. Doinici, I. L. Caragiale, care înscriu în literatura română pagini de entuziasm şi speranţă în consens cu poporul român ce-şi vedea concretizat idealul al Unirii.

Emisiuni filatelice „Unirea 1859” sunt inserate în volumele „Teme şi subiecte filatelie din istoria României” (Iosif Micu), Dicţionarul „Filatelia de la A la Z”(Marcel Danescu).

unirea 1

Mitul național și artele

Demersul expozițional ilustrează arta românească, destinată susţinerii edificiului politic al României moderne, atât stilistic cât şi tematic.

grigorescuContribuţia artelor la definirea identităţii româneşti (1857) explorează modalităţile prin care  artişti români Theodor Aman, Nicolae Grigorescu, Ioan Andreescu, Ştefan Luchian, Nicolae Tonitza, Oscar Han, Camil Ressu, Dimitrie Paciurea, au contribuit la definirea identităţii naţionale, în perioada evenimentelor istorice hotărâtoare pentru formarea statului român: Revoluţia de la 1848, Unirea Principatelor din 1859

 Viorica Bica

Bilioteca Municipală Făgăraş

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile despre tine sau dă clic pe un icon pentru autentificare:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s