EXPOZIŢIE DE CARTE – „BETLEEMUL NAŞTERII”


Imagine0389Imagine0387Imagine0384Imagine0382Imagine0383Imagine0381
Imagine0386

EXPOZIŢIE DE CARTE. BETLEEMUL NAŞTERII

Expoziţia de carte e structurată pe domeniile: religie, pictură, iconografie ortodoxă bizantină, literatura sacră, etnografie şi folclor.
Paul Evdokimov (1901-1970), a făcut parte din pleiada de gânditori religioşi ruşi emigraţi după revoluţia din 1917. Cei mai mulţi dintre ei au optat pentru Franţa, ca loc de exil. Au predat la Institutul de Teologie ortodoxă „Saint-Serge” şi au format „Şcoala de la Paris”. Teologia rusă ia naştere în sec. al XIX-lea, graţie slavofililor care au purces la traducerea Sfinţilor Părinţi.
În Biserica ortodoxă, întoarcerea la Sfinţii Părinţi a însemnat o revigorare a tradiţiei vii. Spre sfârşitul sec. al XIX-lea şi începutul se. Al XX-lea, Bulgakov, Berdiaev readuc efervescenţa creatoare a gândirii religioase, întreruptă de revoluţia din 1917. Paul Evdokimov va fi unul dintre reprezentanţii ai unei şcoli teologice şi spirituale, deschisă lumii occidentale. Studiul oferă un parcurs de-a lungul operei unui om care nu a încetat să reflecteze la taina credinţei şi la destinul său, în marea aventură umană (M. Evdokimov). Cercetarea Scripturii, adorarea liturgică sunt teme predilecte.
„Viaţa spirituală în Cetate” (Paul Evdokimov) este un laitmotiv al luminii.
„Cartea deschisă a împărăţiei. De la Betleemul Naşterii la Ierusalimul Învierii” accede din treaptă în treaptă la Sfânta Liturghie. „În Liturghie, noi devenim contemporani reali ai evenimentelor biblice, de la Geneză până la a doua Venire”.
„Credo. Ghid istoric şi teologic al crezurilor şi mărturisirilor de credinţă în tradiţia creştină” este rodul unei cercetări pe care teologul Jaroslav Pelikan a desfăşurat-o vreme de 60 de ani.
Învăţătura creştină venită de la marele duhovnic al ortodoxiei, arhimandritul Teofil Părăian, are o „puritate cristalină”, aşa cum avea să remarce Ovidiu Moceanu. Monahul de la Sâmbăta a redat cuvântului forţa lui originară şi ideii, tensiunea sacră a dinamismului sofianic. Volumele expuse „Sărbători fericite”, „Cu faţa spre veşnicia fericită”, „Lumini de gând” sunt o pledoarie pentru lumina credinţei.
Mănăstirile şi schiturile ortodoxe, prin sacralitatea lor şi prin frumuseţea împrejurimilor, sunt „vetre de spiritualitate pentru închinare şi liniştire sufletească”. „Aici, fiecare poate să se cerceteze pe sine, coborând la adâncime în fiinţa sa, şi să-şi facă, întocmai ca sihaştrii cei de demult, spovedania gândurilor”(Vlasie Mihai, „Drumuri spre mănăstiri”). Mănăstirea Brâncoveanu de la Sâmbăta de Sus, Mănăstirea Bucium, Mănăstirea Dejani, Mănăstirea Berivoii Mari sunt vetrele de spiritualitate şi istorie din Ţara Făgăraşului. Colecţia de icoane pe sticlă de la Mănăstirea Brâncoveanu este cunoscută şi peste hotare. Aici se află şi renumita Scoală de icoane pe sticlă, condusă de Timotei Tohăneanu.
„Viaţa creştină în pilde”, volum aşezat cu evlavie lângă Biblie şi cărţile de rugăciuni. Sunt teme de meditaţie, ecouri din „Pateric” şi „Vieţile Sfinţilor”. Despre editorul culegerii, Lascarov- Moldovanu, G. Călinescu remarca în „Istoria literaturii române de la origini până în prezent”, „vrednica activitate de propagandist creştin”.
O emoţie gravă şi subtilă, tandră, ne apropie în timpul sărbătorilor Crăciunului.
„Povestiri de Crăciun” pentru copii şi părinţi” „este mai mult decât un florilegiu literar, destinat să aducă o nobilă bucurie familiilor reunite în lungile seri de iarnă. Fiindcă peste tot pluteşte harul Sărbătorii, care ne luminează şi ne farmecă viaţa” (Nicolae Marinescu).
„Din Cetatea lui Tu în Cetatea cerului”, „Din Cetatea lui Eu în Cetatea lui Tu”sunt purtătoare ale mesajului divin: atotputernicia credinţei.
„Viaţa Mântuitorului nostru Iisus Hristos” (Charles Dickens) a fost editată în 1849.
De-a lungul secolelor pictori celebri au reprezentat în lucrările lor miracolul Naşterii lui Iisus.
„Naşterea”, Rafael „Adoraţia Magilor”, Botticelli „Naşterea”, Lorenzo Lotto „Naşterea”, El Greco, „doraţia păstorilor”.
Una dintre cele mai bogate în semnificaţii teologice este iconografia ortodoxă bizantină. Icoanele sunt „altare de închinare”, venerate de cultul religios ortodox. Ele sunt rezultatul unor elaborări teologice şi artistice ce a durat de secole.
În istoria culturii umane, literatura religioasă are puterea de a reînvia în conştiinţă şi de a readuce în suflete echilibru şi optimism.
Alecsandri, Arghezi, Coşbuc, Eminescu, M.Gabor redau în versurile lor aura mitică a timpului candorilor irepetabile şi fiorul sacru al Întrupării prin Cuvânt.
În volumul „Sărbători religioase, datini şi credinţe populare” Ioan Ţoca redă scrieri laice şi religioase, legende şi mituri populare hagiografice. Îmbinând armonios evenimentul religios cu cel folcloric, fiecare lună a anului are în vedere atât praznicele ortodoxe cât şi datinile şi credinţele populare .
„Colinzi din Ţara Făgăraşului” este o culegere consacrată producţiei folclorice de poezie cu caracter ritualic-colindatul cetei de feciori, ţurca, colindatul copiilor cu steaua, cu irozii.
Colinzile au menirea să înalţe şi să purifice sufletul omenesc spre a fi treaptă şi piedestal spre bucuriile duhului.
Ca în fiecare an, luminatul Praznic al Naşterii Domnului nostru Iisus Hristos ne umple sufletul de o negrăită bucurie duhovnicească, pentru că această zi reprezintă împlinirea făgăduinţelor şi nădejdilor pe care Dumnezeu le-a dat oamenilor de la Început ca un îndemn de călăuză pe drumul ce duce spre Mântuire.
Viorica Bica
Biblioteca Municipală

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile despre tine sau dă clic pe un icon pentru autentificare:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s