Cartea – o transpunere miniaturala a unui rai


“Imi imaginez Paradisul sub forma unei biblioteci”

Jorge Luis Borges

Irina-Maria Rosca, CNRN

vitralii-sub-arcade1

     Am ochii deschisi, dublu deschisi. Aerul, diminetile, telurile, valorile nicotinizate pasiv de ganduri toxice, tabieturi mintale, s-au inradacinat in pieptul meu. La fiecare respiratie imi incordez speranta vulnerabila, asteptandu-ma la o lovitura, dezamagire inerenta increderii in lume, de parca as fi o ipohondra tematoare fata de sangerarile interioare.

    Iar cand oboseala ajunge sa justifice inaintarea ingenuncheata in nisip, asemeni unui Sisif rasculat impotriva firii, deschid o carte. Citesc. Poate recitesc. Prin paginile albe ori tocite, cu miros intim de cerneala ori parfum vechi in acorduri edenice intre note lemnoase de amprente si iz de veacuri, imi inteleg geneza: recunosc locuri si timpuri de cu mult inaintea locurilor si a timpurilor mele, care ma invata despre cele ce vor sa vina.

    Cititul este o hierofanie ce imi permite sa ma eliberez de exuviile materiale ale trupului si, asemeni papusilor Matrioska, sa ma regasesc pe mine in alte forme, mai dense, mai adevarate. Gestul extatic de a rasfoi pagini, spatii unidimensionale netezite si umanizate de respiratii, aspiratii, emotii, temeri, filosofii alunga ceata lesioasa din culorile sfumate ale realitatii conventionale. Parfumul cartilor imi degreveaza plamanii de presiunea megalitilor invizibili, lasandu-ma sa inspir aer proaspat despre care vreau sa cred ca este o promisiune venita de pe culmile inalte ale unui viitor palpabil.

    Poate ca tin ocheanul intors, insa eu privesc lumea ca pe un ospiciu la granita obscura dintre esenta si inlantuire browniana de coincidente, iar cartea, ca pe o transpunere miniaturala a unui rai accesibil in plan literar. Eu sunt ratacitorul recluzionar care cauta infirmarea diagnosticului de nebun  si, care isi va gasi panaceul numai in raiul guvernat de legile propriului Demiurg. Imi imaginez Paradisul sub forma unei biblioteci, in ale carei rafturi exista numai volume si filosofii alese de mine.

Tablou de  Mirela Pete

2 comentarii »

  1. Alexandra said

    Sublim.

  2. Semănați ca registru. Când am auzit eseul in timpul Nocturnei, la tine mi-a zburat gândul!

RSS feed for comments on this post · TrackBack URI

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile despre tine sau dă clic pe un icon pentru autentificare:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s