BIBLIOTECA FĂGĂRAŞ ŞI BUNĂ ZIUA FĂGĂRAŞ VĂ INVITĂ LA LECTURĂ


 

F. Scott Fitzgerald, Blândeţea nopţii, Editura Polirom, 2001

Scott Fitzgerald a fost scriitorul care a surprins cu luciditate confruntarea dintre trecutul şi viitorul Americii: ”unghiul meu de vedere era localizat pe linia de demarcaţie dintre două generaţii, unde mă aşezasem, conştient de poziţia mea”. În 1920 , el declara că America era pe cale să eşueze în „cea mai deşănţată debandadă din istorie”. În primele sale încercări literare, cele ale „epocii jazzului”, scriitorul va reprezenta tipul ideal al tinerei femei nonconformiste şi al bărbatului atrăgător. Deşi a fost încrezător în „visul american”, povestirile lui au fost „atinse de aripa dezastrului” ca şi în cazul propriei sale vieţi. Titlurile sunt grăitoare: „Dincoace de paradis”(1920), „Toţi acei tineri trişti”(1926), „Semnal de stingere la deşteptare”(1935). Romanele surprind atmosfera de epocă, vieţile răvăşite ale personajelor. „Marele Gatsby” este caracterizat de T. S. Eliot drept „primul pas înainte al literaturii americane de la Henry James încoace”. Pentru o clipă, promisiunile Americii păreau a fi accesibile: „o clipă trecătoare, vrăjită, omul trebuie să-şi fi reţinut respiraţia în faţa acestui continent nebănuit, împins fără voia lui într-o uimire necunoscută pe care nici n-o înţelegea şi nici n-o dorise, faţă-n faţă pentru ultima dată în istorie cu ceva care se mai putea măsura cu capacitatea sa de a simţi miracolul”. „Marele Gatsby” este ultimul roman editat înainte de declanşarea crizei economice din 1929.

În anul 1934, Fitzgerald publică „Blândeţea nopţii”. Pe un ton elegiac, romanul descrie decăderea psihiatrului american Dick Diver, care îşi ratează viaţa după un început promiţător. Relaţia fatală cu Nicole Waren, soţia lui schizofrenică, are, cu certitudine, surse autobiografice.
„Dacă de la Proust învăţăm că dragostea e distructivă prin coroziune, de la Fitzgerald învăţăm că iubirea, în varianta ei specific americană, poate distruge prin blândeţe”(L. Trilling).
„Blândeţea nopţii” reia, după „Marele Gatsby”, temele predilecte ale romanului fitzgeraldian: tânărul atrăgător, inteligent, se îndrăgosteşte de o tânără dintr-o familie americană cu pretenţii aristocratice. Povestea lor de dragoste patetică va sfârşi într-o dramă cutremurătoare. Iluzia fericirii îl va face pe Dick, să-şi urmeze, tenace, cariera, ca şi Fitzegarld, de altfel. Profesia de doctor îi deschide calea celebrităţii. În tumultul ambiţiilor şi al idealurilor la care accede, va face o greşeală fatală. Se căsătoreşte cu fosta sa pacientă. Schizofrenia, aparent vindecată a lui Nicole, aminteşte de cazul Zeldei, soţia scriitorului. În faţa unui destin implacabil, Dick face un legământ: o va proteja pe Nicole, va atinge desăvârşirea în carieră şi va crea în jurul lui şi al prietenilor „o lume a rafinamentului estetic”. Însă totul se va nărui ca într-un coşmar. Ambiţiile lui Fitzgerald vor alterna între vis şi realitate. Legătura cu Rose Mary, o actriţă de film va fi dublată de cea a lui Nicole cu Tommy Barban. Iluziile se vor destrăma una câte una, spulberând fiecare speranţă. Firul narativ deschide tipologii şi accede spre introspecţie. Încă de la început, Dick îşi clădeşte o „minunată lume nouă”, „un paradis al mirajelor”. „Omul nou”, reprezentat de fermecătorul Diver, orchestrează petreceri excentrice pe terasa unui hotel, pe plaja Rivierei sau în propria vilă. Romanul radiografiază o societate şi o cultură „bolnave de saţietate”(J. Miller). Criticul literar Hugh Kenner salută editarea romanului ca fiind „ceva cu totul nou ca formă, idee, structură- modelul epocii pe care îl caută încă Joyce şi Stein şi pe care Conrad nu l-a găsit”. Nucleul narativ deschide mai multe perspective. Cartea I cuprinde relatarea lui Rosemary, cu reveniri în trecut-tehnica „flashback”- cu hiatusuri si dedublări, menit a încredinţa cicitorul de veracitatea psihologică a mărturisirii. Cartea a II-a relatează istoria cazului Nicole, pentru ca cea din urmă, Cartea a III-a, să împlinească destinul lui Dick, în contopirea cu blânda noapte americană.

Viorica Bica
Biblioteca Municipală Făgăraş

 

 

 

 

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile despre tine sau dă clic pe un icon pentru autentificare:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s