BIBLIOTECA FĂGĂRAŞ ŞI BUNĂ ZIUA FĂGĂRAŞ VĂ INVITĂ LA LECTURĂ


 

Ken Kesey, Zbor deasupra unui cuib de cuci, Editura Alcris, 1992

Anul 1962 marchează un moment de referinţă în evoluţia “noului roman”. Ken Kesey publică publică „Zbor deasupra unui cuib de cuci”. Operele lui Vladimir Nabokov, Philip Roth, Jack Kerouac, Kurt Vonnegut, John Bart, Joseph Heller conturează o etapă a noului experiment romanesc, „al exuberanţei imaginative şi vervei lingvistice, descătuşate după o epocă a războiului rece”. Evenimentele dramatice care au urmat după asasinarea preşedintelui F. Kennedy au avut consecinţe asupra noii literaturi. Vizionarismul naiv a fost părăsit. Se deschide acum „viziunea sumbră , tragi-comică a anti- utopiei.
Acţiunea romanului este plasată într-un cadru static, spitalul psihiatric, o „uzină de readaptare a indivizilor la societatea americană programată, strict ierarhizată, condusă de experţi ai operei de ajustare”(M. Pop Corniş). O asemenea experienţă a avut-o însuşi autorul ca sanitar într-un spital şi cobai al primelor experimente guvernamentale cu halucinogene: metafora spitalului este extinsă asupra întregii societăţi. „Metafora lumii ca ospiciu” are adânci semnificaţii în derularea acţiunii romanului. Pacienţii salonului sunt incluşi în categoria alienatului psihic, moral, afectiv. Este o ordine stabilită de sora şefă, o „ordine iraţională în raţionalitatea ei excesivă, o caricatură a perceptelor democratice ale tradiţiei americane”. „Tronând în mijlocul acelei urzeli de fire ca un robot pânditor, veghindu-şi plasa cu abilitatea unei insecte mecanice”, sora şefă instituie un climat monstruos. Ea îşi doreşte o lume depersonalizată, computerizată, o lume a epavelor fizice şi psihice, peste care să troneze ca o Magna Mater. Metodele sale punitive sunt brutale (electro- şocuri, lobotomie) dar şi subtile (intimidare, exploatarea sentimentului de vinovăţie, insinuări, tensiunile rasiale între pacienţi şi personal). Confuzia între pacienţi şi personalul medical, între lumea din cetate şi cea de dincolo de zidurile cetăţii, se accentuează într-atât încât totul este contaminat de schizofrenia prin care cei tari îi victimizează pe cei slabi. Tocmai de aceea naratorul Bromden, transfigurează spitalul, citindu-le programe speciale. Este de fapt o conspiraţie menită să aducă umanitatea la o existenţă larvară, de personaje patetic- comice. Coşmarurile sale terifiante, se substanţializează. Ele îşi găsesc suportul în biografia naratorului. Prin intermediul lui Bromden, ficţiunea se transformă în realitate şi realitatea coboară în ficţiune, aidoma unui „coşmar cu ochii deschişi”, cu tentă kafkiană. McMurphy se impune în faţa tuturor pacienţilor, determinându-i să i se alăture în cruciada împotriva ordinii si autorităţii instituite de sora şefă. Copleşit de rolul încredinţat, el va fi strivit. „Sfântul”, „martirul”, „super- psihopatul” este demitizat, „redus la scară umană”. Pe parcursul disputei cu sora şefă el vrea să compromită „statutul ei simbolic”, „mitul invincibilităţii” acesteia. McMurphy este învins din cauza slăbiciunilor sale dar şi pentru faptul ca este trădat de pacienţii înfuriaţi de succesele sale de jucător şi manipulator. El reprezintă, de altfel, în roman, după opinia criticilor, „spiritul individualizat şi hipercompetitiv al societăţii americane de care camarazii săi se tem şi din faţa căruia s-au refugiat în pântecul protector al spitalului psihiatric”.
Romanul lui Kesey ilustrează confruntarea unui erou ritualic cu instituţia represivă, aşa cum avea să remarce criticul Raymond M. Olderman. Eroul va fi înfrânt de o conspiraţie ocultă, „maşina represiunii şi uniformizării”, definită de naratorul Bromden. Chiar şi în această situaţie, eroul lui Kesey alege confruntarea directă. Încearcă să smulgă din podea unul din panourile de comandă ale spitalului, conştient că va fi răpus de greutate. Bromden va duce până la capăt gestul absurd al lui McMurphy. Smulge panoul de comandă şi evadează din spital. Prin el „se reabilitează tipologic eposul eroic, tema confruntării triumfătoare a individului cu leviatanul social”.

Viorica Bica
Biblioteca Municipală Făgăraş

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile despre tine sau dă clic pe un icon pentru autentificare:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s