BIBLIOTECA FĂGĂRAŞ ŞI BUNĂ ZIUA FĂGĂRAŞ VĂ INVITĂ LA LECTURĂ


Gheorghe I. Brătianu, File rupte din cartea războiului, Editura Scripta, 2006

Istoric şi om politic român, profesor universitar, membru al Academiei Române, Gh. I. Brătianu descinde „dintr-o familie de ctitori ai României moderne” (Ş. Papacostea). De-a lungul carierei sale a dezbătut temele majore ale istoriei României: formarea poporului român, întemeierea statelor româneşti medievale, organizarea lor politică, originea şi formarea unităţii româneşti, frontierele istorice ale Moldovei şi problema Basarabiei, România în 1918 şi acţiunea diplomatică a lui I. C. Brătianu la Paris. Opera istorică şi acţiunea politică s-au întrepătruns într-o sinteză amplă a trecutului şi idealului naţiunii: „Ce le pot dori mai mult decât să afle în această încercare de a reaşeza pe temeiul tradiţiei dezvoltarea istoriei noastre politic, după cum a fost aşezată aceea a originilor noastre ca neam, sentimentul de securitate ce ţi-l dă, în mijlocul revoluţiilor celei mai frământate epoci a istoriei, reazemul unui element de permanenţă şi continuitate? Prin această lature, cercetarea trecutului îşi aduce încă o dată contribuţia la desluşirea viitorului”(„Tradiţia istorică despre întemeierea satelor”).
„File rupte din cartea războiului” poartă însemnele unei mărturii menite să aducă în conştiinţe semnificaţia „vremurilor”: „Când răscolim amintirea unor tragice realităţi, cuvântul rătăceşte în pustiu ca suflarea vântului de toamnă care adună şi împrăştie frunzele veştede, troienindu-le la răspântii. Revărsarea nemiloasă a timpului se întinde peste faptele şi năzuinţele noastre, aşternând peste ele prefacere şi uitare, în straturi tot mai groase cu zăpada fiecărei ierni. Dar, totuşi, când ne cufundăm în aceste adâncimi ale amintirii, când culegem din nou aceste fire mărunte, din care s-au ţesut cu sute şi mii de alte fire, istoria neamului şi dezvoltarea ţării nu facem o rătăcire zadarnică. E sub ninsoarea tot mai deasă a vremii, suferinţele, luptele, jertfele trecutului, mai apropiat şi mai îndepărtat , vor prinde rădăcină în ogorul românesc şi vor rodi cândva, în anii sau veacurile ce vor să vie, primăvara mai fericită a vremurilor viitoare”.
Volumul editat cuprinde mărturii a celor trei decenii de istorie: de la înfăptuirea unităţii naţionale la prăbuşirea independenţei ţării, ocupată de trupele sovietice. La conacul familiei Brătienilor argeşeni, „Florica”, Gheorghe Brătianu a fost martorul dezbaterilor care au avut drept consecinţă decizia tatălui său, primul-ministru I. C. Brătianu, de a alătura România, Antantei. Din jurnalul de front al lui Gheorghe Brătianu se desprind pagini tulburătoare: atacuri şi contraatacuri, tiruri grele de artilerie, moartea care pândeşte la fiecare pas, acte de eroism , cruzimea, speranţa şi îndoiala, solidaritatea umană ce înalţă spre înfăptuirea aceluiaşi ideal comun. Fapte eroice sunt consemnate cu fiorul celui care a rămas ataşat de „ţărâna sfinţită a moaştelor trecutului”. Sfidând gloanţele adversarilor, sătence duceau muniţia ostaşilor români:”nimic nu opreşte bunăvoinţa sătencelor. Cum se duceau seara la fântână, cu doniţele pe umeri, tot astfel ne aduc şi acum hrana gurilor flămânde de oţel. E în vitejia lor ceva atât de simplu, de obişnuit, ca şi cum a ar fi de la sine înţeles ca şi femeile să înfrunte primejdia războiului. Şi totuşi, prin iadul de foc şi de fum, râzând de urletele ameninţătoare ale ghiulelelor, ele torc firul ce ne leagă tot mai strâns de ţară…In ochii tuturor ele sunt icoana vie a neamului în primejdie, amintindu-ne în fiecare clipă că un popor întreg, de la vlădică la opincă, luptă, pe viaţă şi pe moarte, pentru lege şi moşie”.
După război, consecvenţa crezului său naţional avea să-i fie dureros înăbuşită. In anul 1947 a fost suspendat de la Catedra de Istorie universală a Facultăţii de Istorie din Bucureşti. I s-a impus domiciliu obligatoriu, alături, fiindu-i soţia sa, Elena Brătianu. In mai 1950, a fost ridicat de la domiciliul său din Bucureşti şi încarcerat la Sighet, împărtăşind aceeaşi soartă a demnitarilor politici.

Viorica Bica
Biblioteca Municipală Făgăraş

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile despre tine sau dă clic pe un icon pentru autentificare:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s