BIBLIOTECA FĂGĂRAŞ ŞI BUNĂ ZIUA FĂGĂRAŞ VĂ INVITĂ LA LECTURĂ


Jean Ferre, Dicţionar de simboluri masonice, Editura Paralela 45, 2004

Jean Ferre, iniţiat în loja masonică Entente no. 18, editează Dicţionarul de simboluri masonice, „o trecere explicită de la operativ la speculativ, de la obiectul material cu care opera constructorul zidar liber la sensul simbolic al francmasonului zilelor noastre”(Horia Nestorescu- Bălceşti). În accepţiunea Marilor Loji, Masoneria a fost definită ca o şcoală de gândire filosofică, o societate de fraternitate şi întrajutorare, o resurgenţă a culturii egiptene, o resurgenţă a Ordinului Templier sau o prelungire a activităţii Constructorilor. Edmond Gloton remarca:” riturile noastre, tradiţiile noastre închid învăţături profunde care au format generaţii de gânditori, de filosofi, de savanţi care au contribuit la propăşirea omenirii pe calea progresului”. Articolul întâi al Constituţiei Marelui Ordin al Frăţiei prevede: „ Francmasoneria, instituţie esenţialmente filantropică, filosofică şi progresivă, are ca obiect de cercetare adevărul, studiul moralei şi practica solidarităţii”. Pentru Marea Lojă a Franţei şi Marea Lojă Feminină a Franţei, francmasoneria este „o societate iniţiatică ale cărei formă şi funcţionare sunt transmise pe cale tradiţională”, al cărei scop este „perfecţionarea individuală a membrilor săi şi răspândirea lor în lume”. Declaraţia de principii a Marii Loji Franceze fundamentează: „Marea Lojă a Franţei lucrează pentru gloria marelui Arhitect al Universului; conform tradiţiilor Ordinului, trei mari lumini sunt aşezate pe altarul lojilor: Echerul, Compasul şi o Carte a Legii sacre; credinţa neclintită şi devotamentul său total faţă de patrie; nici Marea Lojă a Franţei, nici Lojile sale nu se amestecă în vreo controversă, privind problemele de ordin politic sau confesional”. Lojile Marelui Orient şi a ale Marii Loji, „Droit humain” vizează problemele sociale sau politice: bugetul securităţii sociale, laicitatea, învăţământul. In anul 1984, Marea Lojă Unită a Angliei şi-a publicat principiile: „dragostea frăţească: toleranţă, respect faţă de alţii, putere de pătrundere şi înţelegere; adevăr: sensul moralei; caritate: interes pentru societate, opere caritabile; respect faţă d legile ţării; condamnarea afacerismului şi a micului aranjament între prieteni; secretul privind afacerile interne; apolitism; interzicerea oricărei discuţii politice în Lojă”.
Autorul consacră un capitol caracterului sacru al geometriei. Antichitatea şi Evul Mediu au fost marcate de gândirea lui Pitagora şi Platon. Studiul teologiei era precedat de cel al artelor liberale, partajate în două grupe: „Trivium”( Gramatica, Retorica, Dialectica) şi „Quadrivium”(Aritmetica, Geometria, Astronomia, Muzica). Literatura Evului Mediu îl reprezintă pe Dumnezeu sub înfăţişarea unui arhitect care trasează conturul lumii cu un compas Este o referire la „Pildele lui Solomon”(8, 27). Obiectul geometriei este definit de Platon: „cunoaşterea a ceea ce dăinuie de-a pururi, nu se naşte şi nu piere”. Pe poarta şcolii sale era gravată fraza: ”Nimeni dintre voi să nu intre sub acoperişul meu, dacă nu este geometru!”. Pentru medievali, studiul geometriei era calea spre Adevărata Cunoaştere. Constructorul care aprofunda studiul geometriei era un creator, un arhitect. Privilegiat, el îşi protejează cunoştinţele şi nu le transmite decât celui pe care îl considera demn. Transmiterea cunoştinţelor avea loc în lojă sau în Camera de Trasat. Pentru constructori, geometria avea un caracter sacru. Lumea a fost creată de Dumnezeu cu ajutorul geometriei. Biserica este centrul lumii, macrocosmos şi microcosmos, reprezentare a universului şi a omului. Ea este construită conform geometriei, cu simbolismul pe care îl comportă. Pătratul semnifică pământul, iar cercul, cerul. Dat fiind faptul că figura geometrică este un simbol, geometria oferă posibilitatea ridicării unor construcţii armonioase şi durabile. Ea va avea un rol esenţial în stabilirea proporţiilor, în calculul laturilor, bazelor, înălţimilor, bolţilor. „Steaua înflăcărată şi bolta gotică” , „steaua înflăcărată şi frunza ornamentală cu cinci lobi” sunt relevante. Templul este un pătrat lung, un „dreptunghi de aur”. Solul lojii este un pavaj mozaicat, format din dale pătrate negre şi albe, dispuse alternativ. Cele cinci unelte ale geometrului sunt compasul, echerul, nivela, perpendiculara şi rigla. Compasul semnifică Marele Arhitect, exactitatea măsurii, echerul, rectitudinea, nivela, echilibrul, perpendiculara, profunzimea, rigla, măsura şi precizia. Constructorii au adoptat Numerele şi geometria în ritualurile de iniţiere. Numărul trei simbolizează lumea organizată, care determină ordinea divină. semnifică ordinea, echilibrul, armonia. pentru Pitagora, cifra şapte corespunde Raţiunii. Şapte semnifică universalitatea masonică.

Viorica Bica
Biblioteca Municipală Făgăraş

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile despre tine sau dă clic pe un icon pentru autentificare:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s