BIBLIOTECA FĂGĂRAŞ ŞI BUNĂ ZIUA FĂGĂRAŞ VĂ INVITĂ LA LECTURA


Werner Kelller, Şi totuşi, Biblia are dreptate, Editura Litera Internaţional, 2011

Relatările lui Keller aveau să deschidă un nou câmp de investigaţie în domeniul arheologiei biblice. In anul 1950 autorul a parcurs însemnările profesorilor Parrot şi Schaeffer, privind săpăturile arheologice de la Mari şi Ugarit. Numele scrise cu litere cuneiforme de pe tăbliţele descoperite la Mari, în zona Eufratului mijlociu, s-au regăsit în Biblie. Pe ţărmul Mării Mediterane, la Ugarit au fost descoperite dovezi ale cultului canaanit al lui Baal. Mai mult, unul din Manuscrisele de la Marea Moartă cuprinde un fragment din Cartea lui Isaia, scris în epoca precreştină. De atunci, Keller s-a aplecat cu devoţiune asupra arheologiei biblice. Lumea istoriei Vechiului Testament avea să fie explorată în 1843 de către Paul- Emile Botta. In timpul săpăturilor din Mesopotamia, a descoperit basoreliefuri ale regelui asirian Sargon al II-lea, cel care depopulase Israelul şi îi trimisese pe evrei în surghiun. Cucerirea de către rege a oraşului Samaria este redată cu acurateţe în Biblie. Orientul Apropiat, Mesopotamia, Palestina şi Egipt aveau să fie explorate de arheologi americani, englezi, francezi, germani. Au fost înfiinţate institute şi şcoli, destinate cercetării în domeniul arheologiei biblice: Palestine Exploration Fund(1869), Deutsche-Verein (1877), Ecole biblique Saint- Etienne (1892), Deutsche Orientgesellschaft (1898), American Schools of Oriental Research (1900). In înscrisurile străvechi şi în înscripţiile de pe monumente au fost găsite nume din Vechiul şi Noul Testament. Trecutul istoric avea să fie readus la viaţă: Ninive, Nimrud,, vechiul Calah, Assur şi Teba, pe care profeţii îl numeau No Amon, Babel cu turnul său, Pitom şi Ramses. Straturile arheologice au urmat calea evreilor spre Canaan, fortăreaţa lui Saul. In Megiddo s-a descoperit grajdul pentru caii regelui Solomon, care avea 12000 de călăreţi. Lumea Noului Testament avea să dezvăluie contemporaneităţii clădirile regelui Irod. In vechiul Ierusalim a fost descoperit pretoriul pe care a stat Iisus în faţa lui Pilat, menţionat în Evanghelia după Ioan. Asiriologii au descifrat pe tăbliţele astronomice datele exacte privind Steaua de la Bethlehem. Rezultatele cercetărilor sunt dovezi incontestabile ale evenimentelor şi destinului poporului israelit. Autorul volumului conchide: „Nicio carte din istoria omenirii nu a avut un impact atât de mare, nu a influenţat atât de puternic dezvoltarea întregii lumi occidentale şi nu s-a bucurat de o atare răspândire în întreaga lume precum „Cartea Cărţilor”, Biblia. Până în ziua de astăzi a fost tradusă în 1120 de limbi şi dialecte şi, după două milenii, nu au apărut încă semne că şi-ar fi încheiat menirea”.
„După aceea a zis Domnul către Avraam: Ieşi din pământul tău, din neamul tău şi din casa tatălui tău şi vino în Pământul pe care ţi-l voi arăta eu”(„Facerea”, 12:1).
„Pământul” făgăduit este Haran, ţinutul de pe mijlocul Eufratului, „ţara dintre fluvii”. Terah, fiul său, Avram, nora lui, Serai şi nepotul său, Lot, s-au aşezat acolo, se spune în Cartea Facerii (11:31). Săpăturile de la Tell Hariri vor aduce informaţii preţioase pentru Orientul antic. In anul 1934 a fost dezgropat templul zeiţei fertilităţii, Iştar. Cele trei statui reprezintă personajele regale care o venerau: Lamgi- Mari, Ebin-il, Idi-Narum. In cea de-a doua etapă a săpăturilor a fost descoperit oraşul Mari. Arheologul Parot consemnează că au fost dezgropate 69 de săli şi curţi. Cele 1600 de tăbliţe cu scrise cu litere cuneiforme conţineau dări de seamă cu caracter comercial. In raportul celei de-a treia campanii din anii 1935-1936, s-a menţionat că au fost descoperite 138 de săli şi curţi. Corespondenţa de pe cele 13000 de tăbliţe de lut urma să fie descifrată. In următoarea campanie se descoperă templul dedicat zeului Dagan. Pe tăbliţe de lut, asiriologii descoperă în rapoartele guvernatorilor şi districtelor din regatul Mari nume din paginile Bibliei: Peleg, Serug, Nahor, Terah, Haran. Nume ale strămoşilor lui Avraam apar ca denumiri ale unor oraşe din nord-vestul Mesopotamiei, situate în „Panan-Aram, „câmpia lui Aram”. In valea râului Balih, era aşezat Nahor, oraşul menţionat în Biblie: Nahor, locul natal al Rebecăi, soţia lui Isaac.
Descoperirile arheologice efectuate de-a lungul Nilului, Iordanului, Eufratului cât şi pe ţărmurile Mării Moarte şi ale Mării Mediterane argumentează consemnările din Biblie, de la exodul din Egipt până la răstignirea lui Iisus.

Viorica Bica
Biblioteca Municipală Făgăraş

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile despre tine sau dă clic pe un icon pentru autentificare:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s