BIBLIOTECA FĂGĂRAŞ ŞI BUNĂ ZIUA FĂGĂRAŞ VĂ INVITĂ LA LECTURA


Shana Priwer, 101 lucruri inedite despre Da Vinci, Editura Meteor Press, 2009

Printre artiştii teoreticieni ai Renaşterii, Cenino Cennini, Leon Battista, Alberti, Piero della Francesca, Luca Paccioli, Leonardo da Vinci s-a impus ca un cercetător asiduu prin rigoarea gândirii şi înţelegerea „evenimentelor surprinzătoare”.
Artistul şi omul de ştiinţă sălăşluiesc în el într-o armonie desăvârşită. Artistul lucrează cu intuiţia şi imaginaţia, ceea ce îi va revela adevărul ştiinţei. Omul de ştiinţă lucrează cu observaţia şi cu logica, spre a accede la adevărurile artei. Omul, acest „model al lumii, fascinează în creaţia lui Leonardo.
In paginile „Fragmentelor alese”, artistul va consemna: „Nicio cercetare umană nu se poate numi ştiinţă, dacă nu trece prin demonstraţia matematică. Nu există nicio certitudine în domeniul în care nu se poate aplica o ramură a ştiinţelor matematice sau care nu-i legat de aceste ştiinţe”. Morfologia anatomiei i-a deschis orizonturi largi în transpunerea pe pânză a creaţiilor. Cercetările sale vizează deopotrivă psihologia şi antropologia culturală. Omul este astfel, amplasat în universul material şi cel spiritual, în ambianţa cosmică, în legăturile lui cu divinitatea.
Tratatul lui Vitruvius, „De arhitectura” a fost editat în anul 1499. Leonardo împlinise 47 de ani. Nu se cunoaşte data desenului proporţional de la Academia din Veneţia, dar textul scris pe aceeaşi filă, îl menţionează pe arhitectul Vitruvius. Canonul dobândeşte valoarea antropometriei Greciei antice. Valoarea emblematică îi este conferită de omul microcosm şi homo bene figuratus al lui Vitruvius. El reprezintă sinteza perfectă a desenului anatomo-artistic.
Leonardo Da Vinci a aplicat in artă diverse metode de reprezentare artistică. „Cina cea de taină” excelează prin „perspectiva cu un singur punct”. Scena interioară foloseşte tehnica perspectivei liniare. „Perspectiva cu două puncte” era uzitată pentru peisaje şi scene cu unghiuri de vedere mai largi. Leonardo folosea un aparat, numit perspectograf. Istoricii îi atribuie pictorului o altă tehnică novatoare: clarobsurul. (it.„chiaroscuro”-„clar- luminos şi întunecat”). Este prima dată când un pictor al Renaşterii folosea în contrast culori luminoase şi întunecate pentru a crea o imagine tridimensională. Pentru trecerea subtilă de la un ton la altul, Leonardo a recurs la tehnica „sfumato”( it. „dispărut”). „Mona Lisa” este revelatorie. Faţa femeii este învăluită în umbre, dar „gradaţia este infinit de subtilă”. Cel mai cunoscut peisaj de fundal este cel din „Mona Lisa”. Lumea naturală, în opinia pictorului, este o lume în permanentă mişcare. Munţii abrupţi şi pâraiele unduitoare conferă tabloului o altă perspectivă. Matematica şi arta i-ai deschis calea spre moduri noi de abordare a planurilor în arhitectură. În anul 1848 a creat un plan preliminar pentru cupola şi tamburul de la catedrala gotică din Milano. Prin desenele şi schiţele lui de arhitectură, Leonardo a argumentat ordinea şi articularea „care există dincolo de ce este vizibil”. Desenele lui cuprind interacţiuni geometrice complexe, fundamentate pe „ideea unei unităţi modulare care se repetă şi se combină cu alte unităţi identice. Proiectarea urbanistică a fost o preocupare majoră a Renaşterii. Spaţiul public, „piazza” a fost unul dintre elementele predilecte, adoptate în această perioadă. Milano poartă amprenta stilului arhitectural al Renaşterii. Bazându-se pe principiile umaniste şi clasice, Leonardo a optat pentru străzi largi, spaţii mai mari între clădiri, un sistem de drumuri inspirat din sistemul circulator urban. Schiţele lui prefigurează planurile oraşelor moderne. Leonardo a excelat şi în domeniul cartografiei. In timpul şederii sale la Florenţa, în jurul anului 1502, a realizat harta oraşului Imola, considerată a fi unul dintre primele planuri de oraşe executat „cu precizie geometrică”. Pasiunea pentru zbor l-a îndrumat spre studiile inginereşti. Este cunoscut ca inventator al multor maşini zburătoare. Tenacitatea şi pasiunea i-au deschis o paletă largă de domenii ştiinţifice: aerodinamică, geologie, astronomie.
Viorica Bica
Biblioteca Municipală Făgăraş

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile despre tine sau dă clic pe un icon pentru autentificare:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s