BIBLIOTECA FĂGĂRAŞ ŞI BUNĂ ZIUA FĂGĂRAŞ VĂ INVITĂ LA LECTURĂ


Timothy W. Ryback, Biblioteca lui Hitler, Cărţile care i-au format personalitatea, Editura Litera Internaţional, 2010

Istoric al Holocaustului, Timothy W. Ryback editează volumul „Biblioteca lui Hitler” pentru a readuce în memoria umanităţii evoluţia nefastă a celui de-al Treilea Reich. Ecourile din mass-media sunt mai mult decât grăitoare. „Biblioteca lui Hitler” este o avertizare împotriva pericolului de a deveni adepţii orbi ai unei ideologii şi a răului pe care îl poate face lectura selectivă”(The Sunday Times). „Scrisă cu eleganţă, meticulos documentată, provocatoare, Rybach a contribuit la încercările de a-l înţelege pe ciudatul om care a avut un impact atât de nefast asupra lumii”(The New York Sun). „Autorul pătrunde cu observaţiile sale fine ca un laser în biblioteca şi în mintea lui Adolf Hitler într-un mod în care nu a făcut-o nicio carte până acum”(Steven Bach). Captivantă, „Biblioteca lui Hitler” este „o lectură obligatorie pentru toţi aceia care se îndoiesc de puterea cuvintelor scrise de a împinge imaginaţia omenească spre bine sau spre rău”(Sacramento New & Review-Cea mai bună carte a anului). Hitler a deţinut 16000 de volume: ediţii princeps ale operelor unor filosofi, istorici, poeţi, dramaturgi. Ele i-au fost izvorul ambiţiilor sale fanatice. „Cel care oferă trebuie să şi ia, iar eu iau ce-mi trebuie din cărţi” avea să spună apropiaţilor săi. Operele complete ale lui Shakespeare, publicate în 1925 în traducere germană de Georg Muller, sunt legate în piele marocană, prelucrată manual. Pe cotor, vulturul auriu în relief, flancat de iniţialele sale, atrage atenţia. Hitler cita adeseori din „Hamlet”. Citatele sale favorite erau: „A fi sau a nu fi” şi „Cum îmi este mie Hecuba”. Venera piesa „Iulius Cezar”. Într-un caiet de schiţe din 1926 a desenat un decor detaliat pentru primul act al tragediei shakespeariene: faţadele sinistre ale forului roman, unde este ucis Cezar. Era cunoscut faptul că păstra Idele lui Marte pentru decizii importante. In studiul său asupra bibliotecii lui Hitler, Frederick Oechsner a consemnat că aproximativ 7000 de volume, erau dedicate problemelor militare: „campaniile lui Napoleon, regii prusaci, vieţile potentaţilor germani şi prusaci, care au avut vreodată un rol militar; şi cărţi despre campaniile militare cunoscute în istoria omenirii”.Volumele despre campaniile lui Napoleon „sunt adnotate abundent cu scrisul lui”. O colecţie de patru sute de cărţi, pamflete şi monografii despre armata Statelor Unite, primite de Hitler de la generalul Werner von Blomberg, fusese studiată minuţios. Oechsner relatează:”De fapt, probabil, că nu există nici măcar un singur domeniu al cunoştinţelor militare, vechi sau moderne, care să nu fie analizat în aceste 7000 de volume, şi este evident că Hitler le-a citit pe multe dintre ele din scoarţă în scoarţă”. Cel mai vechi volum militar al lui Hitler este un apel la naţionalismul militant, „Catehism pentru luptătorul şi apărătorul teuton, în care este învăţat cum să fie un luptător creştin şi cum să meargă la luptă însoţit de Dumnezeu”, editat de Ernst Motritz Arndt în anul 1815.
Exemplarul din biblioteca lui Hitler, „America în bătălia continentelor” de Sven Hedin, s-a pierdut. A rămas scrisoarea dactilografiată pe care Hitler i-a trimis-o autorului. Avea atunci cinzeci şi trei de ani, „dar se simţea mai bătrân cu zece ani”. Se izolase în Ucraina, la cartierul general Wehrwolf, un grup de buncăre de beton şi de clădiri, de unde condusese ofensiva germană de-a lungul frontului de est. Hitler era supărat pe generalii săi care „manifestau un scepticism cronic” în privinţa invaziei Uniunii Sovietice în primăvara anului 1941.
In haosul „provocat de prăbuşirea imperiului său”, Biblioteca lui Hitler „s-a dezintegrat”. In biroul lui Hitler din sediul partidului nazist din Casa Brown, un locotenent găsise „Viaţa şi activitatea mea” de Henry Ford, pe care Hanfstaengl scrisese dedicaţia în 1924. La reşedinţa din piaţa Prinzregent, corespondentul de război Lee Miller a găsit cărţile lui Hitler, „parţial intacte”. Trupele avansate ale Diviziei a Treia Infanterie ajunseseră la Obersalzberg. Cabana Berghof era doar o ruină. Intr-un seif au fost găsite câteva exemplare din „Mein Kampf”. Restul cărţilor au fost descoperite într-o cameră din buncăr. Un ofiţer de spionaj al Diviziei 101, a relatat: ”Majoritatea cărţilor erau despre artă, arhitectură, fotografie şi istoria campaniilor şi războaielor”. Raportul oficial a menţionat doar trei titluri: „Geneza războiului mondial” de Harry Elmer Barnes, „Principele” de N. Machiavelli şi studiile critice ale lui Immanuel Kant. Întreaga bibliotecă a cancelariei Reichului, aproximativ 10000 de volume, „a fost luată în pază de brigada de trofee sovietică” şi trimisă la Moscova. Autorul volumului consemnează: „singura parte importantă din biblioteca lui Hitler, care a supravieţuit intactă include trei mii de volume, descoperite la mina se sare din Berchtesgaden, dintre care o mie două sute au ajuns la Biblioteca Congresului. Restul, par să fi fost extrase în timpul procesului de catalogare a colecţiei. Aceste o mie de volume se află în podurile şi pe rafturile veteranilor de pe întreg cuprinsul Statelor Unite”.

Viorica Bica
Biblioteca Municipală Făgăraş

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile despre tine sau dă clic pe un icon pentru autentificare:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s