BIBLIOTECA FĂGĂRAŞ ŞI BUNĂ ZIUA FĂGĂRAŞ VĂ INVITĂ LA LECTURĂ


Cynthia Philips, Shana Priver, 101 lucruri inedite despre Einstein, Editura Meteor Press, 2008

Einstein continuă să exercite o fascinaţie fără egal asupra oamenilor de ştiinţă cât şi asupra profanilor, cuceriţi de clarviziunea, nonconformismul şi umorul său. Volumul editat de Cynthia Phillips şi Shana Priver, aduce în conştiinţa contemporaneităţii personalitatea şi viziunea lui asupra lumii.
Premiile şi distincţiile i-au adus celebritatea în lumea ştiinţei. Premiul Nobel pentru fizică, i-a fost decernat în 1921, pentru efectul fotoelectric. Societatea regală din Londra, fondată la mijlocul secolului al XVII-lea, de oameni de ştiinţă cu scopul de a comunica rezultatele cercetărilor experimentale, îl va recompensa pe Einstein în anul 1925 cu Medalia Copley. Printre membrii fondatori se numără Robert Hooke, Christopher Wren şi Robert Boyle. Niels Bohr şi Max Planck vor primi aceeaşi prestigioasă distincţie. Societatea astronomică regală a luat fiinţă în anul 1820. Astronomi, fizicieni, astrologi au promovat de-a lungul anilor astronomia şi geologia. In anul 1926 i se conferă lui Einstein Medalia de aur a Societăţii astronomice regale. Biblioteca imensă impresionează şi azi prin editările de publicaţii ale comunităţii ştiinţifice. Charles Babbage, Henri Poincaré şi Edwin Hubble, medaliaţi ai Societăţii astronomice regale se înscriu în patrimoniul ştiinţific universal. In anul 1935 Centrul Franklin Einstein îl onorează cu Medalia Franklin.
La vârsta de unsprezece ani, Einstein citise pentru prim oară teorema lui Pitagora. Cercetările ulterioare i-au fost influenţate de studierea aprofundată a acesteia. Învăţatul grec a fondat societatea „Frăţia lui Pitagora”. Alcătuită preponderent din matematicieni, membrii Scolii studiau deopotrivă religia şi filosofia. Este posibil ca Einstein să-şi fi constituit propria societate de dezbateri, după modelul societăţii lui Pitagora, conchid autorii volumului.
Teoriei relativităţii îi va urma în anul 1917, lucrarea „Consideraţii cosmologice asupra teoriei generale a relativităţii”. Conceptul de relativitate generală este aplicat la întregul univers. Incă de atunci, Einstein a extins limitele astronomiei. Rezultatele cercetărilor lui au deschis un câmp vast de investigaţie în astrofizică şi cosmologie, chiar şi în zilele noastre: găurile negre, expansiunea universului, datele despre începuturile şi chiar sfârşitul universului. In lucrarea sa despre mişcarea browniană, savantul explorează teoria cinetică, atomică şi hidrodinamică. Va argumenta că materia este alcătuită din atomi şi molecule. Activitatea de cercetare a lui Einstein în domeniul mişcării browniene şi al teoriei cinetice a fost continuată de Jean Baptiste Perrin, căruia i s-a decernat în anul 1926, Premiul Nobel.
Se ştie că Einstein a fost un susţinător al „experimentelor imaginare”. Unul dintre ele, „trenul relativităţii” îi va aduce notorietate.
Considerându-se un om al raţiunii, era convins că „o persoană înzestrată cu darul inteligenţei are obligaţia de a o folosi în scopul unei lumi mai bune”. Discursurile despre pacifism i-au conferit celebritatea. Anul 1939 a fost un punct de reper în istoria omenirii. Descoperirea fisiunii uraniului a generat problema energiei atomice. Pacifist convins, Einstein se opunea inventării unei noi arme, dar în acelaşi timp a înţeles repercusiunile pe care le-ar putea avea asupra umanităţii noua tehnologie care ar fi putut fi dezvoltată de regimul nazist. În urma scrisorii adresată preşedintelui Roosevelt, s-au acordat fondurile necesare pentru cercetare. In capitolul „A fost oare Einstein responsabil de fabricarea bombei atomice”, autorii volumului specifică: ”în ciuda modului uneori controversat în care istoria tratează contribuţia lui Einstein la fabricarea primei bombe atomice, intenţiile sale personale au fost cât se poate de limpezi”. În discursurile sale, Einstein a susţinut că SUA ar putea să demonstreze puterilor străine capacitatea nucleară de care dispune, dar să nu o folosească în scopuri distructive.
Activitatea ştiinţifică a lui Einstein a avut un rol precumpănitor asupra realizării azi, a sistemului de poziţionare globală. NASA experimentează teorii şi idei ale omului de ştiinţă.

Viorica Bica
Biblioteca Municipală Făgăraş

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile despre tine sau dă clic pe un icon pentru autentificare:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s