BIBLIOTECA FĂGĂRAŞ ŞI BUNĂ ZIUA FĂGĂRAŞ VĂ INVITĂ LA LECTURĂ


Simonetta Cerrini, Templierii Misterul călugărilor-războinici, Editura Litera Internaţional, 2010

Istoricul italian, Simonetta Cerrini, membră a Societăţii pentru Studierea Cruciadelor şi a Statelor latine din Orient, editează acest volum, bazat pe textele fondatoare ale ordinului „Sărmanii soldaţi ai lui Hristos”şi ai Templului lui Solomon, cunoscuţi sub numele de templieri. Cele nouă manuscrise reprezintă versiunea latină a Normei, aprobată în timpul Conciliului de la Troyes, în 13 ianuarie 1129, cât şi „Scrisoarea către cavalerii lui Christ”, pe care Hugues, primul maestru o adresase confraţilor săi, rămaşi la Ierusalim. Aşa după cum consemnează Simonetta Cerrini, studiul aprofundat al acestor texte i-a situat pe templieri în istoria spiritualităţii şi a culturii secolului al XII, a certificat rolul revoluţionar pe care ele l-au avut în istoria relaţiilor dintre clerici şi laici după reforma gregoriană şi încheierea conflictului dintre Biserica Romei şi Imperiul occidental. Un rol covârşitor l-a avut acţiunea de pacificare a templierilor pentru refacerea legăturilor de fraternitate religioasă şi schimburile cu creştinii din Orient cât şi cu musulmanii din Ţara Sfântă. Istoria templierilor a fost tragică. Procese, torturi, acuzaţii de erezie au dus la desfiinţarea ordinului de către papa Clement al V-lea , sub presiunea regelui Filip cel Frumos. Marele Maestru al ordinului, Jacques de Molay a fost ars pe rug în martie 1314.
În „Divina comedie”, Dante redă viziunea pe care Hugo Capet, rege al francilor, o are despre Filip cel Frumos, noul Pilat. ”Il văd pe noul Pilat atât de crud/ Încât nu se satură niciodată, dar fără a o declara/ El ţese în templul lui vălul lăcomiei./Oh, Doamne, când voi avea bucuria să văd răzbunarea, care ascunsă,/Îţi îmblânzeşte furia, în tăcerea ta?”. Versurile aruncă un văl întunecat asupra imaginii templierului.
Datarea Templului cunoaşte în izvoarele istorice date diferite. Recent s-a consemnat că în anul 1120, la 21 de ani după cucerirea Ierusalimului, cavalerul Hugues de Paganis cu tovarăşii lui, s-au hotărât să formeze un ordin monahal şi militar, ai cărui membrii, după ce s-au raliat reprezentanţilor Ordinului Ospitalierilor ca „fraţi supuşi”, ce-i apărau pe pelerini pe „drumurile deosebit de periculoase”, au admis autoritatea canonicilor Sfântului Mormânt din Ierusalim. In anul 1120, în timpul Conciliului de la Naplouse, obţin sprijinul regelui Ierusalimului, Baudouin al II-lea. Cavalerii s-au stabilit la reşedinţa regelui , situată pe Esplanada Moscheilor, lângă actuala moschee Al-Aqsa, construită pe ruinele palatului regelui Solomon. „Soldaţii lui Hristos” au fost în acele timpuri, asemuiţi „sfinţilor eremiţi din deşert” şi apoi, călugărilor. Biserica a acceptat oficial un ordin de războinici, consacraţi în timpul conciliului de la Troyes în data de 13 ianuarie 1129. Prin bula „Omne datum optimum” din 1139, papa Inocenţiu al II-lea a dispus ca templierii să fie deja sub autoritatea directă a pontifului. Templierii s-au alăturat apoi ospitalierilor. Cele două ordine s-au constituit în „esenţa armatei permanente a statelor latine din Orient”. De atunci Ordinul Templului s-a extins în Franţa, Peninsula Iberică, Insulele Britanice, Germania, Italia, Croaţia şi Ungaria. In anul 1187, o dată cu pierderea Ierusalimului, templierii s-au stabilit la Acra. După ce ultimul teritoriu din Ţara Sfântă a fost pierdut, cartierul general al templierilor va fi în insula Cipru.
Ordinele militaro-religioase au fost în această perioadă ţinta atacurilor virulente. In poemul „Roman de Fauvel”, autorii Mathieu Paris şi Gervais du Bus au inserat cântece satirice la adresa templierilor.
Din păcate, va consemna Cerrini Simonetta, procesele templierilor au contribuit „mai degrabă, în mod paradoxal, la ascunderea cavalerilor Templului decât la evidenţierea adevăratelor lor idealuri”.
Viorica Bica
Biblioteca Municipală Făgăraş

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile despre tine sau dă clic pe un icon pentru autentificare:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s