BIBLIOTECA FĂGĂRAŞ ŞI BUNĂ ZIUA FĂGĂRAŞ VĂ INVITĂ LA LECTURĂ


Joffrin Laurent, Istoria codurilor secrete, Editura Litera Internaţional, 2010

Civilizaţiile dispărute, spionajul, ritualurile ezoterice au deschis un câmp larg de cercetare şi documentare pentru cei care si-au dorit să le pătrundă misterele. Volumul iniţiază cititorul în arta criptologiei, devoalându-i transpoziţia, codificarea mixtă sau substituţia. Codurile şi cifrurile au fost din cele mai vechi timpuri uzitate în politică, diplomaţie, armată. Capitolele consacrate „Cifrului lui Cezar”, criptologului Sherlock Holmes, reginei Maria Stuart, armei secrete a Wehrmachtului, soţilor Rosenberg, propun iniţierea „în această lume plină de meandre şi de surprize a codurilor secrete”. Cifrul de substituţie al lui Cezar apare pentru prima dată în nuvela lui Edgar Allan Poe, „Cărăbuşul de aur”, inclusă în volumul „Povestirile groteşti şi extraordinare”. Scriitorul scoţian Sir Arthur Conan Doyle este cunoscut pentru celebritatea romanelor sale, care îl aduc în scenă pe detectivul Sherlock Holmes. În nuvela „Dansatorii” este descrisă dezlegarea unei enigme ale faimosului criptolog.
Regina Scoţiei, Maria Stuart, pretendentă la tronul Angliei, a fost executată nu numai din cauza războaielor religioase ci şi a unui cifru neprotejat. Scrisorile ei erau transcrise conform unui cifru cu substituţie, o variantă a cifrului lui Cezar. Egiptenii antici foloseau în scrierea hieroglifică tehnica cifrării mixte, care s-a perpetuat peste veacuri. Maria Stuart o practica deja. Jean Francois Champollion a fost cel dintâi cercetător care a reuşit să descifreze hieroglifele egiptene, deschizând, astfel, calea editărilor ulterioare. A studiat cu asiduitate limbile antice şi egiptologia. La 19 ani era deja numit profesor la această disciplină. Limba coptă o considera ca fiind idiomul moştenit al faraonilor. In Anglia, Thomas Young, un pasionat egiptolog, avea să uimească specialiştii în criptanaliză. La vârsta de 14 ani traducea din latină, greacă, franceză, ebraică, arabă, turcă şi siriană. Tânărul student de la Cambridge, era deja supranumit „fenomenul Young”. Pentru a scrie unul dintre romanele sale celebre, Jules Verne, maestru al inovaţiilor, a optat pentru criptografie, ceea ce l –a dus spre centrul Pământului.
Metoda frecvenţelor, transpoziţia sau cunoaşterea contextului mesajului, pot oferi indicii preţioase, ca în cazul Normandiei şi al oraşului Etretat. Alteori, cifrurile duc la un sfârşit tragic. Maria Stuart a fost executată, datorită unui cifru nesigur. Napoleon a pierdut bătălia de la Eylau. Tot acelaşi cifru nesigur a convins Statele Unite de „reaua credinţă” a Germaniei în timpul Primului Război Mondial. Şi lanţul înfrângerilor continuă. Ofensiva armatei germane din 1918 a fost spulberată de criptanaliştii francezi. Afacerea Rosenberg va zgudui opinia internaţională. Apelul patetic „Soţii Rosenberg nu trebuie să moară!” a rămas fără ecou. Preşedintele Eisenhower refuzase graţierea. Julius Rosenberg şi soţia lui Ethel Rosenberg, evrei comunişti, au fost arestaţi în iulie 1950 şi acuzaţi de spionaj în favoarea URSS. In iunie1953 au fost executaţi. „Vinovăţia lui Julius Rosenberg n-a fost dovedită decât douăzeci de ani mai târziu, datorită decriptării unui cifru sovietic”, avea să consemneze actele vremii.
Capitolul „Arma secretă a Wehrmachtului” aduce detalii uluitoare în analele istoriei. Maşina de spionaj din timpul celui de-al Doilea Război Mondial , „Enigma”, a fost perfecţionată de profesorul Arthur Scherbius, în 1923. Versiunea complicată a cifrului lui Vigenère facilita schimbarea sistemului de codare în timpul transcrierii. Securitatea comunicaţiilor era deja rezolvată. Tânărul matematician polonez, Marian Rejewski, decriptase cheia. Mesajele germanilor puteau fi citite. După invadarea Poloniei, secretul a fost transmis Biroului 2 francez. După invadarea Franţei, Biroul 2 a trimis o copie a Enigmei în Marea Britanie, după care Churchil i-a ordonat şefului serviciilor secrete britanice, Stewart Menzies, să lucreze cu echipa de criptanalişti la descifrarea mesajelor transmise de Enigma. Succesul a fost datorat matematicianului Alan Turing, unul dintre fondatorii informaticii.
Viorica Bica
Biblioteca Municipală Făgăraş

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile despre tine sau dă clic pe un icon pentru autentificare:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s