BIBLIOTECA FĂGĂRAŞ ŞI BUNĂ ZIUA FĂGĂRAŞ VĂ INVITĂ LA LECTURĂ


Ioana Em. Petrescu, Eminescu – Modele cosmologice şi viziune poetică, Editura Minerva, 1978


Ioana Em. Petrescu ne propune o adâncă reculegere în « litera textului inviolabil » , o descindere în «Adevărul relevat al lecturii ».
Volumul consacrat creaţiei eminesciene este structurat în patru capitole distincte: „Modele cosmologice”, „Universul paradisiac”, „Conştiinţa istorică şi drama înstrăinării spiritului în timp”, Universurile compensative”, „Oglinda de aur”, „În metru antic”. Etapele devenirii operei lui Eminescu sunt conturate minuţios încă din primul capitol. Modelul cosmologic platonician se înscrie în cea dintâi etapă, dominante fiindu-i motivele: „gândirea divină” (şi, consubtanţială ei, „gândirea umană”), „cântecul”, „dansul” (cu variantele „zbor” sau „plutire”), „lumina” ca substanţă a lumii, reprezentate de poemele sociale şi istorice. Viziunea poetică din „Ondina” este precumpănitoare. Următoarea etapă stă sub semnul „înstrăinării”. Divina raţiune muzicală a lumii se stinge lăsând loc absurdităţii existenţei. Definitorii sunt poemele „Amicului F. I.”(„Viaţa mea curge, uitând izvorul”), „Melancolie”, „Memento Mori”, „Mureşanu”. Ultima perioadă a creaţiei eminesciene urmează modelul kantian, în viziunea căruia, „universul este o pluralitate de lumi ce izvorăsc şi mor perpetuu, asemenea imaginilor cosmogonice din „Luceafărul”, în care lumile şi-au pierdut pitagoreica muzică a sferelor şi s-au cufundat într-o tăcere îngheţată. Este acea linişte a spaţiilor cosmice: „liniştea uitării” sau „adâncul”, „asemene uitării celei oarbe”. Spiritul uman nu-şi regăseşte „liniştea uitării”. Ca şi Hyperion, e „condamnat să-şi suporte eternitatea şi să susţină veşnic, povara lumilor care renasc din moarte, ca unic reper al identităţii”. Ioana Em. Petrescu conchide:” Optimismul viziunilor platoniciene din începuturile creaţiei lui Eminescu şi pesimismul schopenhauerian, caracteristic celei de-a doua etape, îşi pierd sensul din perspectiva finală a operei care cucereşte, dincolo de pesimism sau optimism, o conştiinţă tragică a existenţei”. „Cezarul” se adânceşte în singurătate:”Când am pierdut ideea eternităţii,/Eu singur stau s-o reprezint aici”.
Motivul „luminii” este o permanenţă a operei eminesciene. Pentru Tudor Vianu, Eminescu „nu este un pictor al formelor, ci un pictor al luminii, „simbolul însuşi al devenirii”. Versul „Eu vin din centrul lumii încununat de sori” relevă luminiscenţa cosmosului solar. Aştrii, castelele subacvatice, gheaţa, marmura sau cristalul, sunt corporalizări „ ale luminii ca substanţă a lumii”. Negurile şi umbrele sunt pătrunse de prezenţa latentă a luminii, „care trăieşte în adâncurile lor, dându-le transparenţa aurorală a luminilor visate în preziua genezei”. Poemul „Într-o lume de neguri” este de fapt imaginea răsăritului de soare şi a „răsăririi lumilor”, întrucât „geneza nu e decât un răsărit al luminii, eliberate de razele gândirii din adâncurile negurilor albe”:”Într-o lume de neguri/Trăieşte luminoasa umbră”. Şi seara eminesciană, „ceas al tainei” este un „timp al izvorârii”. „Stelele nasc umezi pe bolta senină”(„Sara pe deal”), „noaptea v-aprinde blândul soare”(Povestea magului călător în stele”), „izvorăsc din veacuri stele, una câte una”(„Scrisosrea III”). Timp sacru, înserarea eminesciană este „o perpetuă reeditare a genezei”. Marcată de conştiinţa istoricităţii, gîndirea se va reîntoarce de fiecare dată, cu nostalgie, spre „paradisul pierdut al timpilor originari, măsurând ca pe un spaţiu al înstrăinării, distanţa ce o separă de lumea , mereu identică sieşi, a începuturilor”.
Viorica Bica
Biblioteca Municipală Făgăraş

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile despre tine sau dă clic pe un icon pentru autentificare:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s