15 IANUARIE ZIUA CULTURII NAŢIOANALE – CUVÂNT DESPRE EMINESCU. EXPOZIŢIE DE CARTE


Expoziţia de carte, cu genericul CUVÂNT DESPRE EMINESCU deschide pagini de lectură a biografiei şi a operei eminesciene, sinteză revelatoare între romantismul european, filosofia germană, idealurile paşoptiste, filonul folcloric autohton.
Altitudinea, vastitatea şi profunzimea sunt în lectura critică pertinentă şi persuasivă a lui T. Vianu, trăsături ale universului şi sensibilităţii poetului. Aceste coordonate legitimează situarea lui Eminescu în centrul paradigmei culturii române moderne. Eminescu reprezintă „cartea noastră de identitate” culturală în universalitate. „Cuvânt despre Eminescu” ne aminteşte mereu că poetul trebuie citit, recitit şi aprofundat, cu luciditate.
După cercetări minuţioase arhivistice, se editează volumele:„Contribuţii documentare la biografia lui Eminescu” de Augustin Pop, „Legendă şi adevăr în biografia lui Eminescu” al cărui titlul generic se revendică de la un articol al lui Perpessicius, fondatorul ediţiei naţionale a Operei poetului, „Eminescu în documente de familie”-ediţie îngrijită de Gh. Ungureanu.
Ioana Petrescu editează volumul „Eminescu. Modele cosmologice şi viziune poetică”. Etapele creaţiei sunt conturate minuţios încă din primul capitol. Modelul cosmologic platonician se înscrie în cea dintâi. „Gândirea divină” (şi, consubtanţială ei, „gândirea umană”), „cântecul”, „dansul” (cu variantele „zbor” sau „plutire”), „lumina” ca substanţă a lumii, sunt motive poetice care adâncesc semnificaţiile intrinseci ale textului poetic. Următoarea etapă stă sub semnul „înstrăinării”. Divina raţiune muzicală a lumii se stinge lăsând loc absurdităţii existenţei. Definitorii sunt poemele „Amicului F. I.”(„Viaţa mea curge, uitând izvorul”), „Melancolie”, „Memento Mori”, „Mureşanu”. Ultima perioadă a creaţiei eminesciene urmează modelul kantian, în viziunea căruia, „universul este o pluralitate de lumi ce izvorăsc şi mor perpetuu, asemenea imaginilor cosmogonice din „Luceafărul”, în care lumile şi-au pierdut pitagoreica muzică a sferelor şi s-au cufundat într-o tăcere îngheţată. Este acea linişte a spaţiilor cosmice: „liniştea uitării” sau „adâncul”, „asemene uitării celei oarbe”. Spiritul uman nu-şi regăseşte „liniştea uitării”. Ca şi Hyperion, e „condamnat să-şi suporte eternitatea şi să susţină veşnic, povara lumilor care renasc din moarte, ca unic reper al identităţii”. Ioana Em. Petrescu conchide:” Optimismul viziunilor platoniciene din începuturile creaţiei lui Eminescu şi pesimismul schopenhauerian, caracteristic celei de-a doua etape, îşi pierd sensul din perspectiva finală a operei care cucereşte, dincolo de pesimism sau optimism, o conştiinţă tragică a existenţei”. „Cezarul” se adânceşte în singurătate:”Când am pierdut ideea eternităţii,/Eu singur stau s-o reprezint aici”.
Volumul „Eminescu” editat de Petru Creţia „duce nu numai la un spor de înţelegere, ci şi la unul de emoţie lirică”. Sonetele, Scrisorile, i-au „pecetluit scrisul ultimei sale vremi de creativitate, până la limita lor astral incandescentă”.

Ediţia îngrijită de I. Irimia „Mihai Eminescu despre cultură şi artă”, deschide paginile manuscriselor şi a publicisticii.
La Academia Română au fost consultate manuscrisele poetului : 2254, 2255, 2257, 2258, 2285, 2287, 2291. Paginile reproduse în volum datează din perioada studiilor de la Viena şi Berlin. Anul 1870 este anul colaborărilor la publicaţiile din Austro-Ungaria („Albina”, „Familia”, „Federaţiunea”). Aici publică cu numele său şi sub pseudonimul Varro. În articolele publicate, Eminescu este un apărător al problemelor naţionale, dovedind o deosebită maturitate politică şi intelectuală. Intre anii 1871-1877 publică articole şi recenzii la „Convorbiri literare”. Din perioada octombrie-noiembrie 1877- iunie 1883 datează articolele de politică internă şi externă cât şi cronicile dramatice. Ultimul capitol al volumului este eterogen. Cuprinde articole, studii de cultură şi ştiinţă. Corpusul documentar este axat pe două principii fundamentale, coordonate ale unei viziuni realiste de respectare a adevărului, spre care converg toate opiniile sale: sentimentul naţional şi ideea moralităţii. Spirit polemic, Eminescu înfierează realităţile vremii, emite opinii pertinente, postulează adevărul.
Resursele expresive ale limbii poetice sunt nuanţate cu acurateţe de G. Tohăneanu în volumul „Studii de stilistică eminesciană”.
Studiul „Lexicul artistic eminescian în lumină statistică”, de Luiza Seche defineşte sensurile şi nuanţele semantice, fixarea claselor morfologice, a etimologiilor. In opera lui Eminescu, s-au identificat 5016 unităţi lexicale, cuvinte-titlu, la care se adaugă 318 variante, însumând astfel 5334 de forme. Efectivul unităţii lexicale este de 5016 cu o frecvenţă absolută de 67735 de atestări( cuvinte-text), dintre care 34462 (51,15%) sunt din versuri, 33273 (48,85%), din proză. Frecvenţa medie a unui cuvânt este de 13,72%.
„Dicţionarul limbii poetice a lui Eminescu”, editat de Academia Română înregistrează cu mijloacele lexicografice, întregul material de limbă existent în poeziile eminesciene. Studiul a fost editat din iniţiativa lui T. Vianu, care a coordonat timp de şapte ani lucrările de redactare a dicţionarului, efectuate de Gh, Bulgăre, I. Gheţie, Luiza Seche, Flora Şuteu, la Institutul de Lingvistică din Bucureşti.
Publicistica,corespondenţa inedită Veronica Micle – M. Eminescu, studiile eminescologilor G. Călinescu („Viaţa lui Mihai Eminescu”, „Opera lui Mihai Eminescu”), T. Vianu („Poezia lui Eminescu”), Ioana Em. Petrescu („Eminescu. Modele cosmologice şi viziune poetică”), Tohăneanu („Studii de stilistică eminesciană”), Aurel Petrescu(„Originile romantismului”), C. Noica („Introducere la miracolul eminescian”), P. Creţia („Eminescu),L. Seche(„Lexicul artistic eminescian în lumină statistică”), D. Irimie („Mihai Eminescu despre cultură şi artă”), Augustin Pop („Contribuţii documentare la biografia lui Eminescu”), Gh. Ungureanu („Eminescu în documente de familie”) definesc exegeza textului eminescian.
Viorica Bica
Biblioteca Municipală Făgăraş

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile despre tine sau dă clic pe un icon pentru autentificare:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s