BIBLIOTECA FĂGĂRAŞ ŞI BUNĂ ZIUA FĂGĂRAŞ VĂ INVITĂ LA LECTURĂ


MIHAI VLASIE, DRUMURI SPRE MĂNĂSTIRI, Bucureşti, editura Nemira, 2004

 „Mitropoliţii, episcopii, egumenii şi aşa de adeseori şi smeriţii călugări, ori umilii preoţi de mir au dăruit poporului, ei singuri aproape, toată învăţătura, au înzestrat neamul cu o limbă literară, cu o artă în legătură cu gustul şi cu nevoile lui, au sprijinit statul, fără să lase a fi înghiţiţi de dânsul, au călăuzit neamul pe drumurile pământului, fără a-şi desface ochii de pe cer”(N. Iorga)
„Homo religiosus” al lui Mircea Eliade, „în atingere cu sacrul, descoperă existenţa unei realităţi absolute, care transcende lumea aceasta”. Mănăstirile şi schiturile ortodoxe sunt vetre de spiritualitate „pentru închinare şi liniştire sufletească”. Cu autorul volumului, parcurgem un itinerar al însemnelor sacralităţii.
În judeţul Braşov sunt consemnate: Mănăstirea Constantin Brâncoveanu, Mănăstirea Dejani, Mănăstirea Bucium, Mănăstirea Berivoii Mari, Schitul Berivoii Mici, Mănăstirea Boholţ-Făget.
Aşezământul monahal Brâncoveanu de la Sâmbăta de Sus judeţul Braşov (mănăstire de călugări), cu hramul „Adormirea Maicii Domnului”, „Izvorul Tămăduirii”, „Sfinţii Martiri Brâncoveni”, a fost întemeiat de Preda Brâncoveanu pe o străveche vatră de sihaştri. În ultimii ani ai secolului al XVII-lea, Constantin Brâncoveanu a înlocuit biserica din lemn cu actuala biserică, din zid. In anul 1785, lăcaşul a fost distrus din ordinul autorităţilor de la Viena. Rămăsese în părăsire până în 1935, deşi credincioşii s-au adunat aici an de an, de Izvorul Tămăduirii, pentru a lua apă de la izvor. Între anii 1928-1936, Mitropolitul Ardealului Nicolae Bălan reface biserica mănăstirii, reluând tradiţia monahicească. Arhitectura bisericii mănăstirii se încadrează în stilul brâncovenesc, stil apărut la sfârşitul sec. al XVII-lea şi începutul sec. al XVIII-lea în Ţara Românească. În anul 1984 au început lucrările de refacere din temelii a incintei mănăstirii, din iniţiativa I.P.S. Mitropolit Antonie Plămădeală. Unul dintre obiectivele cultural-religioase este “Academia Sâmbăta – spiritualitate, cultură, artă, ştiinţă”, inaugurată la hramul mănăstirii “Adormirea Maicii Domnului” în anul 2003. Muzeul mănăstirii, inaugurat în anul 1996, se remarcă prin colecţia de carte veche, documente şi manuscrise, colecţii de artă bisericească (iconografie, veşminte liturgice, obiecte de cult), numismatică şi etnografie. Între cărţile româneşti vechi se află şi o “Carte de învăţătură”, apărută la Iaşi în 1643 şi o “Evanghelie”, apărută la Bucureşti în 1682. Biblioteca mănăstirii deţine una dintre cele mai bogate colecţii de cărţi şi manuscrise vechi din secolele XIV-XIX , mărturii ale civilizaţiei europene de-a lungul secolelor şi în particular, a civilizaţiei româneşti din interiorul şi exteriorul arcului carpatic. I.P.S. Antonie Plămădeală a donat mănăstirii 20000 de volume. Fondul de carte al bibliotecii însumează 65000 de volume. La Sâmbăta de Sus se găsesc cărţi şi manuscrise, acoperind cele mai diverse domenii: religie, literatură, istorie, filozofie, artă, geografie, ştiinţe exacte, drept. Dintre lucrările valoroase, sunt consemnate: Chronica Hungarorum, de Thurocz Johannes, tipărită la Couradus Stahel, Brno, 1488; Traîté des anciennes cérémonies (1660-1685) şi Carte arabă (manuscris 1186).
„Omul poate descoperi semnificaţia lumii, numai atunci când sesizează irumpţia sacrului în lume”(M. Eliade). Mănăstirea deţine o impresionantă colecţie de icoane pe sticlă. Aici se află Scoala de pictură pe sticlă, coordonată de părintele Calinic Morar.
Mănăstirea Dejani (mănăstire de călugări) cu hramul „Acoperământul Maicii Domnului” este atestată documentar înainte de anul 1700. Piatra de temelie a fost pusă în anul 1990 pe locul fostei mănăstiri. Turnul- clopotniţă permite accesul în incinta mănăstirii. Biserica de lemn în stil moldovenesc, paraclisul de piatră şi cărămidă pentru programul liturgic de iarnă conferă monumentalitate aşezământului de la poalele Munţilor Făgăraş.
Mănăstirea Bucium(mănăstire de călugări)este atestată în 1737. În anul 1761 este distrusă din ordinul generalului Bukow. În anul 1991 s-a pus piatră de temelie pentru o nouă biserică în stil bizantin. Construcţia bisericii a fost terminată în anul 1993.
Mănăstirea Berivoii Mari(mănăstire de călugări) cu hramul „Sfântul Apostol Andrei” a fost înfiinţată în anul 1993 pe locul unei mănăstiri din secolul al XVI-lea. Piatra de temelie a fost pusă de PS Serafim. În secolul al XVIII-lea, sihaştrii au ridicat o biserică din lemn. În 1748 vieţuiau 14 călugări. Mănăstirea a fost distrusă în anul 1761 de generalul Bukow. În sat a existat o mănăstire atestată în 1748. Biserica în stil neobizantin se evidenţiază prin cele 131 de ocniţe în exterior cu pictură în frescă, brâul de piatră care o înconjoară, cele trei turle.
Schitul Berivoii Mici(schit de călugări)cu hramul „Sfinţii 40 de mucenici” a fost înfiinţat în anul 1993. Pe vatra satului a existat o mănăstire atestată în conscripţia din anul 1765.
Mănăstirea Boholţ-Făget (mănăstire de maici) cu hramul „Naşterea Maicii Domnului ” şi „Constantin şi Elena” a fost înfiinţată în 1993 pe Dealul Crucii, pe locul unei vechi vetre monahale distruse în anul 1761. Aşezământul a cuprins iniţial un paraclis de lemn, un altar de vară şi chilii.

Viorica Bica
Biblioteca Municipală Făgăraş

Anunțuri

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s