ION FUNARIU COLINZI DIN ŢARA FĂGĂRAŞULUI Braşov, Editura Orientul latin, 1994


Ţara Făgăraşului este în viziunea etnografilor şi folcloriştilor, o zonă distinctă prin specificul portului şi a datinilor, prin bogăţia şi valoarea folclorului lirico-epic.

            Cercetarea  etnografiei şi folclorului din Ţara Oltului a fost iniţiată de sociologul  Dimitrie Gusti, remarcă autorul volumului. Rezultatele investigaţiilor riguroase au fost consemnate de Traian Herseni în publicaţii. „Drăguş, un sat din Ţara Oltului”, „Forme străvechi de cultură populară românească, studiu de paleografie a cetelor de feciori din Ţara Oltului” sunt redactate cu minuţia specialistului.

 „Colinzi din Ţara Făgăraşului”este prima culegere consacrată „producţiei folclorice de poezie cu caracter ritualic”: colindatul cetei de feciori, ţurca, colindatul copiilor cu steaua, cu irozii. Menite să înalţe şi să purifice sufletul omenesc, colinzile sunt treaptă şi piedestal spre bucuriile duhului. Luminatul praznic al Naşterii Domnului semnifică împlinirea făgăduinţelor şi nădejdilor pe care Dumnezeu le-a dat oamenilor încă de la Început ca un îndemn pe drumul ce duce spre Mântuire.

            În Ţara Făgăraşului colindatul este organizat de „ceata de feciori”, formată din „domni” şi membri. Domnii sunt vătaful mare, vătaful  mic, sameşul, crâşmarul. Vătaful mare poartă steagul şi este investit cu o autoritate deplină. De-a lungul perioadei 24 decembrie -7 ianuarie, ceata locuieşte la o „gazdă”. Prima adunare a cetei de feciori la gazdă are loc în ziua de Sfântul Nicolae. Ceata organizează colindatul şi jocul de Crăciun, de Anul Nou şi Sfântul Ioan. Lemnele pentru foc se strâng din sat. De la munte se aduc brazii şi sunt „plantaţi de o parte şi de alta a uliţei, în dreptul gazdei, trei şi trei”. Totul dobândeşte o notă solemnă. În dimineaţa de Crăciun, ceata merge la biserică, onorând comunitatea cu întreg repertoriul de colinzi. A doua zi, sunt invitaţi la masă „aleşii”(preot, învăţător, primar). Cea de-a treia zi este dedicată fetelor din sat. Pe durata celor 14 zile, feciorii din ceată nu părăsesc gazda.

            Costumul popular se distinge prin elemente ornamentale specifice sărbătorilor: căciula cu vâstră şi tricolorul legat în diagonală. Vătaful mare poartă două diagonale tricolore.

 În satele Râuşor, Dejani, Comăna de Jos, Cuciulata, Veneţia de Sus, Şinca Veche, colindătorii readuc la casele oamenilor orizontul timpului mitic, al începuturilor, reprezentat prin „ţurca” sau „boriţa”.

            În ajunul Crăciunului copiii umblă cu steaua. Sunt colinde, vestitoare ale Naşterii lui Iisus. Cei mai mari umblă cu „Irozii”, un „spectacol popular” ce face parte din repertoriul tradiţional al Crăciunului. Copiii poartă cămăşi ţărăneşti, tricolor ca brâu şi diagonală, coif din hârtie glisată, ornamentat cu franjuri şi stele. Toţi au săbii de lemn.

            „Rezonanţe daco-latine în colinzile din Ţara Făgăraşului” sunt centrate pe „Mitul lui Zalmoxis”, „Mitul lupului”, „Mitul bourului”, un „trunchi poetic atemporal, un document al unor timpi îndepărtaţi”, orizont spiritual ce poartă pecetea veşniciei.

            „Mărire-ntru cele-nalte,/ stelele să salte,/Salte cerul şi pământul/Să auză toţi cuvântul!/Întru cei de sus, mărire,/La oameni bunăvoire,/Pe pământ să fie pace,/La minunea ce s-o face!/La Naşterea lui Cristos,/Toate s-o-mplinit frumos./Şi de-acum până-n vecie./Mila Domnului să fie!”

            În lexicul colindelor sunt vădite cuvintele de origine latină, numirea motivelor centrale: „soare”, „flori”, „măr”, „dalbe”, ”măr”, „casă”, „grâu”, ”om bunu”, „junele bunu”, „Domnul Dumnezeu”. Se conturează astfel imaginea emblematică a „florilor dalbe de măr”.

„Nu avem alte documente de limbă românească mai vechi decât colindele şi folclorul. Cine vrea să se ducă în trecut şi să afle ceva despre limba românească din cele mai vechi timpuri, trebuie să se ducă la colinde şi la folclor. Aici va găsi un răspuns: prin colinde ne-am păstrat unitatea de neam”(I. P. S. Dr. Antonie Plămădeală, „Cuvinte la zile mari”).

Viorica Bica

Biblioteca Municipală Făgăraş

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile despre tine sau dă clic pe un icon pentru autentificare:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s