BIBLIOTECA FĂGĂRAŞ ŞI BUNĂ ZIUA FĂGĂRAŞ VĂ INVITĂ LA LECTURĂ


Andreas Hillgruber, Hitler, Regele Carol şi Mareşalul Antonescu, Editura Humanitas, 2007

După elaborarea tezei de doctorat, „Relaţiile germano-române”, pentru istoricul Andreas Hillgruber, s-a deschis un vast câmp de cercetare a celui De-al Doilea Război mondial. Ultima conflagraţie mondială, avea să-i marcheze viaţa, aşa cum va consemna mai târziu:” Evenimentele istorice contemporane mă atrăgeau, pentru că cel de-al Treilea Reich a avut un amestec direct în destinul familiei mele. La începutul celui de-al Doilea Război mondial, mă găseam la Konigsberg în clasa a V-a de gimnaziu. În legătură cu istoria acestui război, am colecţionat până la recrutarea mea, în 1943, o serie de „materiale” din ziare şi reviste, pe care speram să le valorific la un moment dat (colecţia a rămas, în 1945, în vechea mea locuinţă). Ca soldat în unităţile de transmisiuni ale armatei, am avut posibilitatea să-mi formez o imagine destul de clară despre conducerea militară germană şi evenimentele politice de atunci. Am fost ajutat în această privinţă şi de faptul că puteam asculta posturi de radio străine, lucru care, în timpul acela, rămânea o imposibilitate pentru majoritatea germanilor. Am folosit perioada prizonieratului alsacian (1945-1948) pentru a-mi lărgi în permanenţă această viziune generală, citind ziare şi publicaţii franceze şi elveţiene”. Hillgruber a avut o nouă viziune asupra tacticii şi strategiei de război ale lui Hitler. „Planul pe etape” viza impunerea hegemoniei în centrul Europei, prin înfrângerea Franţei şi a URSS şi alcătuirea unei puteri mondiale extraeuropene, menită să înarmeze „Marele Reich German” pentru a lupta împotriva SUA, ceea ce a generat dezbateri şi controverse. Studiul publicat în 1966, „Teoria lui Reizler a riscului calculat şi concepţia politică a lui Berthmann Holweg în criza din 1914” analizează „Controversa Ficher”, privind cauzele izbucnirii Primului Război mondial. „Rolul Germaniei în preliminariile celor două războaie mondiale” dezbate deciziile de politică externă, unitare sau discontinue. Studiul documentar „Continuitate şi discontinuitate în politica externă germană de la Bismarck la Hitler” pledează pentru statul naţional. Istoria secolelor al XIX-lea şi al XX-lea este riguros cercetată în studii minuţios elaborate. ”Soluţia finală şi Imperiul German de Răsărit ca nucleu al programului ideologic rasial al naţional-socialismului” este o mărturie a „legăturii indisolubile dintre rasism şi politica externă în cadrul strategiei lui Hitler”. Volumul „Hitler, regele Carol şi mareşalul Antonescu” a fost editat în anul 1954. Cea de-a II-e ediţie din 1965, reproduce textul celei dintâi. Este un studiu amplu, de interpretare ştiinţifică, despre istoria României în raport cu cea a Germaniei din perioada anilor 1938-1944. La sfârşitul lui august 1944, România dispăruse în spatele Cortinei de Fier. In 1941, a intrat în cel de-al Doilea Război mondial alături de Reich. Documentele consemnează că apropierea de Germania avusese loc încă din 1938 şi a fost precedată de colaborarea cu Liga Naţiunilor, cu ţările Micii Antante şi ale Pactului Balcanic. In prefaţa celei de-a doua ediţii, Hillgruber menţionează sursele germane: documentele ,majoritatea, nepublicate, pregătite pentru procesele de la Nurnberg, procesul Wilhelmstrasse, părţile salvate din jurnalul de război al OKW, arhiva de la Bonn în care sunt inserate şi acte privind România. Arhiva Federală din Koblenz şi Arhiva Hauffe cuprind actele privind problemele economiei de război ş ale înarmării cât şi cele ale Misiunii militare germane în România din 1941- 1942. Arhiva Centrală germană de le la Postdam a întregit completarea cronologică. Includerea României în aşa-numita „soluţionare definitivă a problemei evreieşti” în întreaga zonă de influenţă a lui Hitler este tratată concis. Volumul lui Hillgruber îşi păstrează actualitatea, datorită surselor ample documentare ale anilor 1938-1944. In curgerea anilor, noile cercetări ştiinţifice au nuanţat evenimentele istorice consemnate de autor: consiliile de coroană convocate de regele Carol al II-ea în urma „ultimatumului Molotov”, „arbitrajul Ribbentrop- Ciano de la Viena, lovitura de stat de la 23 august 1944.

Viorica Bica

Bibloteca Municipală Făgăraş 

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile despre tine sau dă clic pe un icon pentru autentificare:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s