BIBLIOTECA FĂGĂRAŞ ŞI BUNĂ ZIUA FĂGĂRAŞ VĂ INVITĂ LA LECTURĂ


BLAISE PASCAL, CUGETĂRI PROVINCIALE, Editura ştiinţifică, 1967

Filosofia lui Pascal nu va urma calea idealismului matematic a lui Descartes, conceput ca o „mathesis universalis”. Autorul „Cugetărilor” se adânceşte în complexitatea naturii umane. Îi relevă omului luminile şi umbrele, îi exaltă măreţia şi îi deplânge slăbiciunile: „omul este aşa de mare, încât măreţia lui reiese şi din aceea că el se ştie nenorocit.” Urmăreşte adevărul şi fericirea, dar imaginaţia, interesele, pasiunile îl împiedică să le atingă; se caută pe sine, dar fuge de sine, râvneşte la justiţie, dar justiţia e relativă.: „Ce himeră mai este şi acest om? Ce noutate, ce monstru, ce haos, ce îngrămădire de contradicţii, ce miracol!” Stiinţa, filosofia, morala, religia, „întregul univers pascalian gravitează în jurul fiinţei umane, deschizându-i perspectivele nemărginirii o dată cu imaginea propriilor imperfecţiuni, solicitând-o la un viguros efort de redresare interioară”(E. Stere). Destinul omului, concepţia despre om nu sunt doar elaborări abstracte, ele converg spre esenţa însăşi a filosofiei, „filtrată prin sensibilitate”. Concluziile omului de ştiinţă şi principiile jansenismului l-au condus pe Pascal la „imaginea complexităţii şi imensităţii naturii, în dubla ei infinitate”. Jansenistul va argumenta ca omul e dator să se cunoască pe sine, să înveţe să se preţuiască , să urmeze calea moralei. „Ştiinţa lucrurilor exterioare nu mă va consola de ignorarea moralei în clipele de suferinţă, dar ştiinţa moralei mă va consola întotdeauna de necunoaşterea lucrurilor exterioare”;„este bine ca omul să-şi aprecieze valoarea. Să se iubească pe sine întrucât are o fire capabilă de bine. Dar să nu iubească ce-i josnic în el. Pentru aceasta să se dispreţuiască, fiindcă altfel toată puterea lui este fără folos. Însă, bineînţeles, nu trebuie să dispreţuiască ceea ce constituie capacitatea naturală a sa. Să se urască pe sine într-un fel, să se iubească în altul. El are în ele capacitatea de a cunoaşte adevărul şi de a fi fericit”. Omul pascalian din „Cugetări”, ni se dezvăluie cu contradicţiile proprii naturii sale dar şi cu acel nimb de măreţie pe care i-l conferă gândirea: „Omul nu este decât o trestie, cea mai slabă din natură; dar este o trestie cugetătoare. Nu trebuie ca întregul univers să se înarmeze spre a-l strivi. Un abur, o picătură de apă e destul ca să-l ucidă. Însă în cazul în care universul l-ar strivi, omul ar fi încă mai nobil, decât ceea ce-l ucide; pentru că el ştie că moare; iar avantajul pe care universul îl are asupra lui, acest univers nu-l cunoaşte”. Acesta este mesajul ideatic al filosofiei lui Pascal: „omul este, fără îndoială, făcut pentru a cugeta. Aici stă toată demnitatea şi tot meritul său. Datoria lui este să cugete cum trebuie”. Complexitatea şi diversitatea sunt proprii naturii umane. Distincţia dintre „spiritul geometric” şi „spiritul de fineţe”, elaborată mai întâi de Descartes, este reluată şi aprofundată de Pascal. „Spiritul geometric” se bazează pe principii palpabile: sunt „reguli aşa de cuprinzătoare, încât este aproape cu neputinţă să-ţi scape”. „Spiritul de fineţe” este fundamentat pe principii comune: „regulile sunt atât de mlădioase şi în aşa mare număr, că este aproape cu neputinţă să nu-ţi scape vreuna. Or, omisiunea uneia singure duce la eroare. Deci, trebuie să ai mai întâi ochiul foarte limpede, ca să vezi toate principiile, şi apoi, mintea dreaptă spre a nu judeca fals pe principii cunoscute”. Cunoaşterea caracterului uman în complexitatea si profunzimea lui caracterizează „spiritul de fineţe”. Filosofului îi repugnă, în schimb, hipertrofia eului, acel „detestabil eu, centru al întregii existenţe”. Spiritul său cuprinde acel „honnête homme”, teoretizat în cultura Franţei din secolul al XVII-lea ca „întruparea ideală a spiritului de universalitate.

Viorica Bica

Biblioteca Municipală Făgăraş

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile despre tine sau dă clic pe un icon pentru autentificare:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s