BIBLIOTECA FĂGĂRAŞ ŞI BUNĂ ZIUA FĂGĂRAŞ VĂ INVITĂ LA LECTURĂ


ELENA MANTA – GALATI – FAGARAS, loc de întâlnire a două binecuvântate ţinuturi româneşti, Braşov, Editura Lux Libris, 2010

In „Elogiul satului românesc” sau în „Geneza metaforei şi sensul culturii”, sintagma blagiană „geografia mitologică ” se suprapune coordonatelor simbolice ale satului arhaic. Volumul publicat de Elena Manta conturează trăsăturile unui spaţiu arhetipal, spaţiu românesc de interferenţă, cu conştiinţa eternei reintegrări în veşnicie, a spaţiului care redevine loc al fiinţei.

Monografia strucurată în 11 capitole- „Numele aşezării”, „File de istorie”, „Societăţi”, „Vremurile aşa cum au fost”, „Biserica”, „Şcoala din Galaţi”, „Ocupaţii”, „Datini, obiceiuri, tradiţii”, „Portul popular”, „Graiul local”, „Crâmpeie de suflet, de dor, de frumuseţe”, „Alte contribuţii la cunoaşterea istoriei Galaţiu-lui”, este menită a aduce în conştiinţa contemporaneităţii obârşia ca o matcă fără sfârşit, statornicia oamenilor şi a locului.

Însemnările manuscrise, documentele de arhivă ale scolii,ale bisericii şi „mărturiile celor care au trăit sau au auzit despre evenimentele consemnate” definesc construcţia arhitectonică a monografiei.

Toponimul Galaţi a deschis un larg câmp de investigaţie a surselor bibliografice: Iorgu Iordan, „Toponimia românească”, Prodan, „Urbariile Ţării Făgăraşului”, A. Lukacs, „Ţara Făgăraşului în evul mediu”, Ştefan Pascu, „Voievodatul Transilvaniei”, Coriolan Suciu, „Dicţionarul istoric al localităţilor din Transilvania”, Nicolae Aron, „Monografia bisericilor, şcoalelor şi reuniunilor române din Făgăraş”. In Transilvania sunt cinci toponime care conţin etnonimul Besseni, pecenegii în sursele latine medievale. Omonimele toponimelor Galaţi sunt corelate cu existenţa unor oraşe vechi, numite Kalat de către huni. In apropierea Făgăraşului este consemnat un toponim românesc Cetatea veche. In hotarul Galaţi-ului există toponimul „În Cetăţi „sau „La Cetăţi”. Autoarea volumului va conchide: „simbioza româno-pecenegă este clar dovedită în Ţara Făgăraşului, unde Silva Blachorum et Bissenorum este atestată înainte de venirea maghiarilor şi saxonilor în regiune. Procesul de includere a elementelor pecenege în zonele româneşti este atestat în mai multe surse. Acest proces al asimilării pecenege a fost lent. Doar după creştinarea lor ,sec. XIII-XIV, asimilarea pecenegilor în spaţiul românesc din Transilvania a fost mai rapidă”

Capitolul „File de istorie” parcurge cronologic cei 6oo de ani de atestare documentară a Galati-ului:1396, anul atestării documentare a numelui comunei Galati, perioada până la 1918, cele două războaie mondiale cu cortegiul de sacrificii omeneşti.

Este inserat şi un fapt mai puţin cunoscut: arestarea şi asasinarea lui Ioan Senchea, avocat, preşedintele organizaţiei Partidului Naţional Român din comitatul Făgăraş, secretarul Despărţământului Făgăraş al Astrei, fondator al săptămânalului Tara Oltului şi al ziarului Olteanul. Capitolul Vremurile aşa cum au fost deschide perioada rezistenţei anticomuniste.

Omul se defineşte ca om prin dimensiunea sacrului. „Condiţia preliminară a participării unei comunităţi la creaţia istorică de cultură este, evident scrierea”, avea să consemneze Dumitru Micu în studiul său „Scurtă istorie a literaturii române”.

„Luând lumină din izvoade vechi”, preotul Iosif Popa a dăruit bisericii „Octoihul”, tipărit la Târgovişte în 1712, cumpărat din Comăna de Jos, „Triodul „tipărit la Bucureşti în 1746, „Apostolul” tipărit la Târgovişte în 1720, „Evanghelia” tipărită la Bucureşti în 1727, cumpărată de la Mitropolia Bucureştilor, când s-a preoţit în 1759 cu 18 lei şi jumătate, iar pentru legat a plătit 4 coroane preotului Stan din Beclean. „Penticostarul” tipărit în 1720 a fost cumpărat cu 18 coroane. In anul 1766 bisericii din Galaţi i-au fost dăruite icoana Mântuitorului şi a Maicii Domnului, cu cheltuiala jupânului Mihai Vilarie, a jupânesei Marina şi a jupânului Niculiţă Rău în anul 1766.

Galaţi poartă însemnele „oamenilor de seamă” : Gheorghe Păcală, farmacist, Traian Alexandru, economist, Ion Totoiu, profesor, Petru Bruda, medic prof. univ. dr., Traian Tănase, profesor, Alexandru Romulus, economist, Ion Drăghiciu avocat, Gheorghe Vlănţoiu, chimist, autor de publicaţii în domeniu, Dan Nicuşor, preşedinte al Asociaţiei Tinerii pentru acţiunea civică, coordonator al Raportului Bucureşti, un dezastru urbanistic şi al Pactului pentru Bucureşti, realizator al filmului „Bucureşti încotro?”. „Cuvintele sunt comoara noastră de mare avuţie”. Particularităţile arhaice, fonetice, morfologice sunt cuprinse în capitolul „Graiul local”. Supranumele cu funcţia lui antroponomastică suscită o atenţie deosebită. În „Cartea Oltului”, aşa după cum consemnează autoarea lucrării, Geo Bogza avea să certifice: ” De la un capăt la altul, Ţara Făgăraşului trăieşte sub semnul poeziei, de a cărei vrajă şi de a cărei zămislire, nimeni nu rămâne străin”. „Crâmpeie de suflet, de dor, de frumuseţe” vor fi doinele şi cântecele, cântecele de dor şi jale, cântecele despre soartă şi noroc, de înstrăinare, de cătănie şi război, de lume, strigăturile, baladele.

„O lume in imagini: oameni, instituţii, tradiţii” sunt „mărturii” grăitoare ale oamenilor, instituţiilor şi tradiţiilor ce sălăşluiesc aici.”Cărţile îşi au soarta lor” (Terentianus Maurus). Monografia doamnei prof. Manta va avea un mod singular de a dăinui.

Viorica Bica

Biblioteca Municipală Făgăraş

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile despre tine sau dă clic pe un icon pentru autentificare:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s