BIBLIOTECA FĂGĂRAŞ ŞI BUNĂ ZIUA FĂGĂRAŞ VĂ INVITĂ LA LECTURĂ


Lucian Blaga, Hronicul şi cântecul vârstelor, Editura Minerva, 1995        

In „Hronicul şi cântecul vârstelor”, Blaga îşi recreează copilăria, adolescenţa şi tinereţea până în pragul studiilor la Universitatea din Viena.

Primele file ale volumului poartă „semnul” intrării târzii în lumea cuvântului: începuturile mele stau sub semnul unei fabuloase absenţe a cuvântului. Urmele acelei tăceri iniţiale le caut însă în zadar în amintire…Poate că starea mea embrionară se prelungea dincolo de orice termen normal, pentru că avea în vedere un urcuş nu tocmai de toate zilele, sau poate o nefirească luciditate s-a vârât, cu efecte de anulare, între mine şi cuvânt. Momentul rostirii poartă în el însuşi o sugestie mitică: ţineam mâna peste ochi ruşinat şi vorbeam. De sub streaşina degetelor şi a palmei, cu care mă apăram încă de lumina cuvântului, graiul ieşea din gura mea întreg, lămurit, picurat ca argintul strecurat..(…) N-am putut niciodată să-mi lămuresc suficient de convingător pentru mine însumi, strania mea detaşare de logos în cei dintâi patru ani ai copilăriei.

Geneza rostirii se petrece sub „straşina” de umbră a mâinii ridicate spre privirea scrutătoare – gest simbolic, variantă a modelului matricial. Aura de tăcere cu care se va înconjura poetul poate fi interpretată ca extindere sui-generis, în lumea creatului, a acelui „înveliş placentar” iniţial.

Blaga se exprimă într-un spaţiu de interferenţă între tăcere şi cuvânt. El nu rosteşte cuvintele, ci înfăptuieşte cuvinte, transmiţând sugestia unei coincidenţe magice între verb şi real.

Acest teritoriu al necuvântului dependent de matricea originară implică viziunea romantică a lumii ca totalitate integratoare pentru existenţele individuale şi a mitului vârstei de aur în care fiinţa se află în comunicare armonioasă cu cosmosul. Cuvântul blagian se înscrie pe un fundal de tăcere şi umbră. Îndelung pregătit în adâncurile fiinţei, graiul ce iese de sub straşina degetelor şi a palmei este întreg, lămurit, picurat ca argintul strecurat. Poetul întoarcerii la origini aspiră la o restaurare a virtuţilor magice ale cuvântului. Versurile lirice vor fi astfel marcate de obsesia originilor, a obârşiilor idealizate.

Lancrăm, satul ce poartă în nume „sunetele lacrimei” e o „zonă de minunate interferenţe: aici realitatea, cu temeiurile ei palpabile, se întâlnea cu povestea şi cu mitologia biblică”, cu trăiri autentice, ce va persista până la sfârşit în scrierile sale. Este intrarea într-un spaţiu fabulos , explorat până în vârful Şurianu, pe care se află iezerul, „ochiul” prin care muntele comunică cu marea. Muntele e un spaţiu mitic , paradisiac. E începutul unui timp al curiozităţii intelectuale, care va coincide cu părăsirea Lancrămului. Lectura asiduă din Alecsandri, Odobescu, Eminescu, Caragiale, Goga, Sadoveanu, Goethe, Kant, Spinoza, Bergson, Schopenhauer, Schiller, Ibsen îl va apropia de propriile zămisliri ale creaţiei. După moartea tatălui, familia se mută la Sebeş. În interviul dat lui Liviu Rusu, în anul 1931, Blaga spune: „Înclinările filosofice le-am moştenit de la tata. Înclinările poetice şi puterea de muncă, productivitatea, le-am moştenit de la mama. Ea mi-a dat şi trăirea precum şi sensul profund al superstiţiei, al poveştii, al magicului şi religia. Prin mamă, mă simt legat de pământ”(L. Rusu, ”De la Eminescu la Lucian Blaga”, 1981). Incă din copilărie îi asculta pe tatăl şi pe fraţii săi mai mari comentând articolele lui Iorga din „Sămănătorul”. Adunarea Naţională de la 1 decembrie 1918 de la Alba Iulia este evocată in hronic cu un entuziasm sincer, spontan: ”pusesem temeiurile unui alt Timp”, „faptul de la răscrucea zilei, cu tăria şi atmosfera sa ne comunică o conştiinţă istorică”. Sosirea trupelor româneşti este asemuită unei noi „plămădiri cosmice”. In vara lui 1919 va ajunge în capitala ţării reîntregite. Menit creaţiei prin cuvânt, Blaga „s-a zidit pentru eternitate în operă”(D. Micu).

Viorica Bica

Biblioteca Municipală Făgăraş

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile despre tine sau dă clic pe un icon pentru autentificare:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s