BIBLIOTECA FĂGĂRAŞ ŞI BUNĂ ZIUA FĂGĂRAŞ VĂ INVITĂ LA LECTURĂ


Michel de Montaigne-Jurnal de călătorie, Editura Sport-Turism, 1980

Temeiul călătoriei în Elveţia, Germania şi Italia se înscrie în efervescenţa curentului renascentist de a explora spaţiile geografice. François Rabelais, Du Bellay, Clément Marot, scriitori francezi ai vremii, sunt călători pe drumurile Europei.

Redactat în anii 1580-1581, „Jurnalul de călătorie” nu a fost publicat de Montaigne. In anul 1770 a fost descoperit, întâmplător, într-un cufăr, de către canonicul Prunis de Chancelade, care cerceta documentele din regiune spre a întocmi o istorie a Perigordului. In arhiva castelului Montaigne , el descoperă manuscrisul original, din care lipseau primele pagini. Meunier de Querlon, bibliotecar al regelui, este realizatorul ediţiei princeps din 1774. Itinerarul călătoriei este minuţios consemnat. In dimineaţa zilei de 22 iunie 1580, Montaigne pleacă de la castelul său, însoţit de câţiva gentilomi. In iulie îl regăsim la Paris, la curtea regelui Henric al III-lea, căruia îi va dărui un exemplar din „Eseurile” sale. La începutul lui august ia parte la asediul fortăreţei La Fere şi se îndreaptă spre Beaumont- sur- Oise. Aici li se va alătura Charles d’Estisac, fiul doamnei d’Estissac, căreia Montaigne îi va dedica capitolul din „Eseuri”, „Despre afecţiunea părinţilor pentru copiii lor”. La Domrémy, satul natal al Ioanei D-Arc, casa memorială îi va prilejui evocarea faptelor de vitejie ale eroinei. In oraşul Mulhouse, specifică, admirativ, manifestările de toleranţă religioasă între catolici şi protestanţi. La Baden va admira magnificenţa locuinţelor. Pitorescul Augsbourg este denumit „cel mai frumos oraş din Germania”. Verona, Padova, Ferrara, Bologna îi vor întregi setea de cunoaştere. La Roma, „oraşul cel mai nobil care a fost şi va fi vreodată”, evenimentele sunt consemnate cu acurateţea unui reporter: audienţa la papă, vizitarea Vaticanului, carnavalul de la Roma, primirea titlului de cetăţean roman şi restituirea într-un cadru ceremonios, a exemplarului de „Eseuri”, confiscat de vameşi la intrarea în oraş şi „amendat” de cenzura ecleziastică. La Florenţa asistă la sărbătorirea zilei de Sfântul Ioan, „cea mai solemnă şi mai mare sărbătoare”, revede Pratolino, vizitează distinşi florentini. Pisa cu ruinele, cimitirele, „cassine-le” familiei Medici aduc o notă meditativă.

Cele două volume „Eseuri” şi „Jurnal de călătorie” se întrepătrund, „răspunzându-şi la infinit, ca într-un sistem de oglinzi paralele”( Fuera).

După editarea primului volum a „Eseurilor”, Montaigne îşi începe călătoria. După întoarcere, va publica două noi ediţii, cărora le va da amploare, prin decantarea impresiilor culese de-a lungul itinerarului său. Om al Renaşterii, Montaigne relevă în „Eseuri” aspecte ale condiţiei umane. Ca şi Rabelais, el este interesat de omul total, intelectual şi afectiv, moral şi trupesc.

Din ele se desprinde concepţia lui Montaigne despre călătorie: experienţa existenţială. Deşi ataşat de ţinutul natal, nu-şi doreşte să „încremenească în el”:”nu mă ferecă dulceaţa aerului unde am văzut lumina zilei”(„Eseuri”, III, 9). Scriitorul este perceput ca un călător, a cărei conştiinţă de „cetăţean al lumii” este definitorie. Astfel, Roma este „singurul oraş al tuturor”(„Eseuri”, III, 9), oraşul „unde faptul că eşti străin, sau diferenţa de naţie contează foarte puţin; căci prin natura sa este un oraş alcătuit din străini, de aceea fiecare se simte ca la el acasă”(„Jurnal de călătorie”).

Mărturisindu-pe sine, îl invocă pe Platon: ”legile lui Platon nu îngăduie călătorii înainte de 40 sau 50 de ani pentru ca să fie mai cu folos şi de învăţătură”(”Eseuri”, III,9). Viaţa însăşi este o călătorie, pe parcursul căreia ne îmbogăţim continuu spiritul. A călători înseamnă totodată o plăcere: ”pornesc spre a mă urni, cât timp urnitul îmi place şi mă preumblu spre a mă preumbla…Călătoresc de plăcerea mea…Dacă am lăsat în urmă vreun lucru neluat în seamă, mă întorc, tot calea mea este”(„Eseuri”, III,9).

Viorica Bica

Anunțuri

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s