720 DE ANI DE ATESTARE DOCUMENTARA A FAGARASULUI PARTEA A DOUA


720 de ani de atestare documentară a Făgăraşului – partea a doua. Un timp al memoriei, 1291-2011

Lucrarea monumentală „Voievodatul Transilvaniei”, publicată de Ştefan Pascu, reconstituie „istoria integrală a Transilvaniei”. Scopul redactării celor patru volume, este enunţat de autorul însuşi: „valorificarea uneia din valenţele fundamentale ale istoriei , de învăţare a vieţii – magistra vitae -, ceea ce înseamnă mai buna cunoaştere a realităţii, a societăţii”.

„Biserici vechi româneşti din Ţara Oltului” reprezintă o însemnată sinteză, elaborată de făgărăşeanul Valeriu Literat. Monografia deschide un capitol mai puţin cunoscut din istoria arhitecturii religioase din Evul mediu românesc. Patruzeci de biserici de zidărie din secolele XV-XIX, pictura parietală, obiecte de cult şi cartea liturgică completează documentaţia istoriei zonale.

„Urbariile Ţării Făgăraşului. 1601-1650 ”vol I, includ „urbarii, inventare, instrucţii economice, socoteli, privind cele trei domenii care compun domeniul mare al Ţării Făgăraşului, domeniile Făgăraşului, Porumbacului şi Comănei din prima jumătate a secolului XVII (Academician D. Prodan). Volumul al-II-lea , 1651-1680, inserează materiale specifice, concretizând viaţa economico- socială a Ţării Făgăraşului în secolul al XVII-lea între anii 1651-1680: inventarele, socotelile, listele de personal militar şi domeniul de salarii, de producţie, de consumaţie, luminând funcţiile diverse ale unui mare domeniu, inventarele de înzestrare militară şi economică a cetăţii, economia proprie a administratorilor domeniilor”(Academician D. Prodan).

In seria „Studia Censualia Transsilvanica”, coordonată de Traian Rotariu, au fost publicate : „Recensământul din 1850-Transilvania”, „Recensământul din 1857- Transilvania”.

Istoricul Ioan Cavaler de Puşcariu editează volumele „Date istorice privitoare la familiile nobile române” şi „Fragmente istorice despre boierii din Ţara Făgăraşului”, semnificative pentru „întemeierea şi fundamentarea literaturii noastre istorice ca ştiinţă pozitivă”(Aurel Răduţiu).

Volumul lui Gheorghe I. Brătianu „Tradiţia istorică despre întemeierea statelor româneşti” depăşeşte prin cercetările sale sfera propriu-zisă a unei lucrări de specialitate şi îşi înscrie opera în domeniul filozofiei culturii româneşti, aducând contribuţii însemnate la definirea spiritualităţii noastre. Tradiţia istorică constituie„ statornicirea unui element tradiţional, un punct de reazem pentru minte ca şi pentru suflet. E o atingere cu temeiurile mai adânci ale firii şi ale existenţei naţionale, din care pot izvorî acum, ca şi altădată, nădejdi şi puteri nebănuite”(Brătianu). Volumul „Făgăraş. 700 de ani 1291-1991” atestă continuitatea şi permanenţa acestui ţinut. Editat de Muzeul Ţării Făgăraşului, această carte-document cuprinde: „Descoperiri arheologice”, „Voievodatul Făgărăşean”, „Ţara Făgăraşului în sec. XIV- XVI”, Ţara Făgăraşului în perioada 1848-1892”, „Judeţul Făgăraş din perioada interbelică”.

CVMIDAVA, VI- cercetând o serie de informaţii cuprinse în literatura de specialitate, a reţinut atenţia clasificarea propusă de Romulus Vuia(„Tipuri de păstorit la români”)referitoare la tipul de păstorit în Ţara Făgăraşului. Pornind de la analiza practicării acestei ocupaţii în satul Drăguş, autorul apreciază că în sec. XIX şi începutul sec. XX, populaţiei din satele făgărăşene, i-a fost caracteristic păstoritul agricol.

CVMIDAVA, VIII,- detaliază rezistenţa opusă de populaţia autohtonă din Ţara Făgăraşului faţă de ofensiva regalităţii maghiare în sec. XIII-XIV.

Octavian Paler transmite generaţiilor:” Munţii nu sunt numai un decor majestuos. Statornicia şi demnitatea ar fi existat, desigur, şi fără munţi, şi, totuşi, nouă, românilor, ei ne-au amintit totdeauna că, nu întâmplător, dacii de pe columnă nu mor în genunchi”(„Scrisori imaginare, A şaptea înţelepciune”).

Viorica Bica

Biblioteca Municipală Făgăraş

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile despre tine sau dă clic pe un icon pentru autentificare:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s