BIBLIOTECA FĂGĂRAŞ ŞI BUNĂ ZIUA FĂGĂRAŞ VĂ INVITĂ LA LECTURĂ


Ion Codru Drăguşanu, Peregrinul transilvan, Editura de stat pentru literatură şi artă, 1956

În anul 1910, N. Iorga reedita o carte rară, „ una dintre cele mai interesante, mai bogate în idei, în fantezie, în puncte de vedere originale”: „Peregrinul transelvan” de Ion Codru Drăguşanu, „boier” din vechea nobilime grănicerească a Ţării Făgăraşului, fost profesor la Ploieşti, comisar de propagandă în timpul revoluţiei de la 1848, fapt pentru care a fost arestat de trupele represive, întemniţat şi apoi expulzat peste munţi, vice-căpitan al ţinutului natal. O dată repusă în circulaţie, cartea avea să trezească un interes constant şi admiraţia crescândă a generaţiilor succesive de cititori, apte să-i aprecieze valoarea. Şerban Cioculescu, al doilea editor, a intuit şi adevăratele valenţe artistice ale textului

„Peregrinul transilvan” se încadrează în literatura de călătorie, apărută în prima jumătate a secolului al XIX-lea şi inaugurată de patetica „Însemnare a călătoriei mele” a lui Dinicu Golescu. Redactat sub forma unui „jurnal – memento” cartea se constituie ca operă literară sub forma unei suite de treizeci şi cinci de pseudoscrisori, trimise „ unui amic în patrie” între anii 1835 şi 1848, în timpul călătoriilor sale.

În contextul literar al epocii, Ion Codru Drăguşanu are reputaţia de a fi „primul român european”, relevă Pompiliu Constantinescu. „Modern ca structură, cult, receptiv în mod natural, călător din instinct, iubind schimbarea de peisaj ca o necesitate lăuntrică, aventurier din familia de spirite a veacului lui Voltaire, maleabil, cu simţul critic înnăscut şi rafinat prin experienţa cu oamenii şi împrejurările diverse, admirativ şi ironic, realist şi lucid, dornic să cunoască mereu şi să compare la tot pasul”( Pompiliu Constantinescu, „Scrieri”).

Fiecare epistolă-capitol are rolul ei precumpănitor, integrându-se armonios în structura ordonată a textului. Primul grup, alcătuit din scrisorile I-IV, narează plecarea din Transilvania, desprinderea de tradiţia familiei, de ţăranii grăniceri, integrarea în realitatea „ţării” şi a „oraşului”, plecarea în străinătate, ca membru în suita domnitorului Alexandru D. Ghica. Această secţiune cuprinde cunoaşterea realităţii munteneşti a vremii. Scrisorile VII-X relatează prima călătorie a autorului în Europa şi consemnează rezultatele întâiului său contact cu Occidentul. Cel livresc îl avusese la Târgovişte şi Bucureşti, când începuse să înveţe franceza. Acest grup de scrisori oferă o prezentare descriptivă a ţărilor, a oamenilor şi oraşelor prin care trece autorul. Ultimele două, consacrate Romei antice şi moderne, constituie o subunitate specifică, bazată pe contrast: mărire şi decădere, inanimat şi animat. Epistolele XII şi XIII surprind o avizată prezentare geografică, politică, economică, socială şi administrativă a Ţării Româneşti. Scrisorile XIV-XIX au o structură complexă, menită a detalia călătoria în spaţiul occidental necunoscut sau numai în parte cunoscut: Viena, Baden-Baden, Paris, Londra. Consemnările din aceste capitole sunt concise, ele se succed rapid, conturând un tablou de ansamblu surprinzător prin diversitate şi inedit. Epistolele XXIII_XXV reiau itinerare cu noi peisaje şi mărturii umane. Firul relatării ne ghidează spre Mediterana. Călătoria cu schimbarea de decor şi de ambianţă este animată de caracterul caleidoscopic al relatării. Scene, dialoguri, anecdote abundă în textul litearar. Monografia oraşului „Napoli”, excursia la Pompei şi pe Vezuviu, sunt incluse în epistolele XXVI-XXVII. Peregrinul îşi reia consemnările în epistolele XXVIII-XXX: călătoria transeuropeană „Napoli-Petesburg”. Ultimul capitol este rezervat Rusiei. Epistolele XXXI-XXXIII consemnează înapoierea în ţările occidentale, cu consideraţii mai ample asupra sistemului politic şi a structurilor sociale franceze şi elveţiene. Ultimele două scrisori elogiază Franţa.

Fizionomia particulară a „Peregrinului transilvan” rezidă în capacitatea specială de a transforma călătoria în romanul unei existenţe şi al unei aventuri” (Georgeta Antonescu).

Viorica Bica

Biblioteca Municipală Făgăraş

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile despre tine sau dă clic pe un icon pentru autentificare:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s