BIBLIOTECA FĂGĂRAŞ ŞI BUNĂ ZIUA FĂGĂRAŞ VĂ INVITĂ LA LECTURĂ


Alfred de Musset, Confesiunea unui copil al secolului, Editura Minerva, 1972

In volumul „Literatura franceză”, Antoine Adam îi consacră lui Alfred de Musset un capitol, menit a-i contura personalitatea: „împreună cu Nerval, Musset este singurul autor romantic pe care epoca noastră îl acceptă fără surâs indulgent…A fost mai romantic decât romantismul în căutările lui de absolut care rămân cele ale tinereţii de totdeauna. Mereu ocupat să lămurească înfiorătoarele contraste ale celor două fiinţe care existau în el, este astăzi actual prin frământările lui şi prin dificultatea pe care o simte în a fi”. Acest pasaj este relevant pentru a pătrunde în structura operei.

„Confesiunea unui copil al secolului” este înainte de toate, un document istoric. Capitol al II-lea poartă pecetea celebrului „mal du siècle”,„rău al secolului”: ”Toată boala secolului nostru îşi are două izvoare: poporul care a trecut prin 1793 şi prin 1814 poartă în inimă două răni: tot ce are, nu mai este; tot ceea ce va fi, nu este încă”. Ca şi Stendhal sau Balzac, Musset radiografiază societatea vremii. Tineretul, însufleţit de avântul ideilor revoluţionare şi al visului gloriei napoleoniene, este obligat să se resemneze. Iluziile îi vor fi spulberate de fariseismul şi conformismul generaţiei sale. De aici până la deznădejde mai este doar un pas. Din paginile confesiunilor, avea să răzbată murmurul şi atitudinea îndârjită a păturilor de jos. Pe fundalul epocii, vor fi conturate destinele eroilor romantici.

Omul şi scriitorul Alfred de Musset ni se dezvăluie în confesiunile sale. In primăvara anului 1833, o cunoaşte pe George Sand, autoarea romanelor deja editate,„Valentina” şi „Indiana”. „Lelia” avea să vadă lumina tiparului în cursul aceluiaşi an. Dragostea pe care i-o nutrea George Sand, a fost mai mult maternă. Ea îi va mărturisi prietenului ei, Sainte-Beuve: „E vorba de o dragoste de tânăr şi de o prietenie de camarad. E ceva ce nu-mi puteam închipui, pe care nu credeam s-o întâlnesc undeva, şi mai ales la el. Am negat această afecţiune, am respins-o, am refuzat-o la început, şi am cedat mai pe urmă şi sunt fericită că am făcut-o. Am cedat din prietenie mai mult decât din dragoste, şi acest fel de afecţiune pe care nu-l cunoşteam mi s-a dezvăluit fără niciuna din suferinţele pe care credeam că le accept”. Pentru Musset, George Sand era o făptură minunată, în ciuda excentricităţilor ei. Fascinat de veselia, spontaneitatea, fantezia, inteligenţa ei creatoare, ea întruchipa eternul feminin. Rememorările sunt emoţionante. Plimbările prin pădurea Fontainebleau, perioada efervescenţei creatoare sunt clipe de exaltare romantică. Călătoria în Italia va fi începutul unui şir de exaltări şi suferinţe. La Veneţia, el se îmbolnăveşte şi George Sand nu poate să facă faţă capriciilor şi furiilor lui Musset. În primăvara lui 1835 se vor desparţi.

Cele trei povestiri, incluse in volum, „Fiul lui Tiţian”, „Povestea unui mierloi alb”, „Mimi Pinson” îi atestă talentul literar.

„Povestea unui mierloi alb”, sfidează trecutul cu un ton ironic, incisiv. De această dată, episodul George Sand, obsedant în primele trei poeme ale ciclului „Nopţilor”, se vădeşte a fi o experienţă trăită, un eşec „atenuat prin decantare”. Nuvela „Fiul lui Tiţian” este o dramă a lucidităţii. Refuzul lui Tiţianello de a picta este motivat de contextul artistic al epocii, impregnat de decadenţă. Schiţa „Mimi Pinson”, evocă scene din viaţa grizetelor pariziene.

Alfred de Musset rămâne în conştiinţa posterităţii, unul dintre „cei mai fini observatori ai procesului literar romantic”. H. Taine avea să mărturisească:”A existat vreodată un accent mai viu şi mai adevărat? El, cel puţin n-a minţit niciodată. N-a spus decât ceea ce simţea. A năzuit spre absolut. Confesiunea a făcut-o pentru întreaga lume. N-a fost admirat, ci iubit; era mai mult decât un poet, era un om”.

Viorica Bica

Biblioteca Municipală Făgăraş

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile despre tine sau dă clic pe un icon pentru autentificare:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s