BIBLIOTECA FĂGĂRAŞ ŞI BUNĂ ZIUA FĂGĂRAŞ VĂ INVITĂ LA LECTURĂ


Ernst Cassirer, Eseu despre om, O introducere în filosofia culturii umane, Editura Humanitas, 1994

“Ce este omul?” Cassirer precizează că autocunoaşterea este scopul investigaţiei folosofice. Heraclit şi-a conturat gândirea prin cuvintele: ”M-am căutat pe mine însumi”. Adevărul universal, obiectiv, absolut este invocat de Socrate.. El accede la o analiză detaliată a calităţilor şi virtuţilor umane individuale. Omul devine o fiinţă „responsabilă” prin facultatea de a-şi da un răspuns sieşi şi celorlalţi. Cartea „Către sine” a lui Marcus Aurelius configurează esenţa omului:” Nu trebuie ataşat omului, în măsura în care este om, nimic din cele fără legătură cu ideea de om. Căci ele nu reprezintă cerinţe obligatorii pentru om, nu sunt nici implicate în natura omului, nici nu sunt o desăvârşire a naturii omeneşti. Prin urmare, în ele nu constă scopul hotărâtor pentru om şi nici nu contribuie la atingerea ţelului suprem care este binele. Mai mult încă, dacă vreuna din ele ar fi a omului, n-ar trebui dispreţuite de către acesta, nici n-ar trebui ca el să li se împotrivească, de vreme ce-i aparţin; nici n-ar fi vrednic de laudă cel desprins de necesitatea lor, precum nici cel înclinat să se restrângă în folosirea vreuneia din acestea, dacă ele ar fi cu adevărat bunuri. Acum, raţionând dimpotrivă, în măsura în care cineva se lasă lipsit de acestea sau de altele asemănătoare, fiind fără vreuna dintre ele, îndură absenţa, este cu atât mai mult un om de bine”. Esenţială este valoarea pe care omul şi-o atribuie lui însuşi. Ceea ce contează este „năzuinţa, atitudinea interioară a sufletului”. Următoarea frază certifică condiţia umană:”Ceea ce nu face pe om inferior sie însuşi nu coboară nici condiţia vieţii omeneşti şi nu distruge pe om nici în cele lăuntrice, nici în cele din afară ale sale”. Această cerinţă a auto-interogării este pentru stoici cât şi pentru Socrate un „privilegiu al omului şi o datorie a sa fundamentală”:” Clipă de clipă, aceasta trebuie să se întrebe omul şi să se cerceteze, cât mai riguros: ce am făcut eu în această parte din mine care se numeşte raţiune conducătoare”. Armonia cu propriul eu înseamnă a fi în armonie cu universul. Omul raţionează, discerne între Fiinţare şi Non-Fiinţare, între adevăr şi iluzie, între bine şi rău, încadrându-se astfel în „ordinea eternă a vieţii”, „sursa comună a adevărului şi a moralităţii”. Augustin, fondatorul filosofiei medievale şi al dogmaticii creştine, urmează un itinerar: filosofia greacă-revelaţia creştină. Blaise Pascal a făcut distincţia între „spiritul geometric” şi „spiritul ascuţit sau subtil”. Adevărurile enunţate îşi au sursa în regulile logicii universale. Spiritul geometric se axează pe claritatea principiilor şi pe deducţiile lui. Dar totodată sunt şi lucruri care sfidează analiza logică. Natura umană este diversă. Ceea ce-l caracterizează pe om este bogăţia, subtilitatea şi versalitatea naturii sale. Din aceste punct de vedere, „matematica nu poate deveni niciodată instrumentul unei adevărate doctrine despre om, al unei antropologii filosofice”.Omul este un „amestec straniu de existenţă şi non-existenţă. Locul lui se află între aceşti doi poli opuşi”. Calea de acces către secretul naturii umane este religia. In filosofia stoică şi în doctrina creştină omul este însuşi scopul universului. In gândirea lui Montaigne, omul resimte universul în care trăieşte ca un centru al lumii iar viaţa sa particulară, un model al universului. Este de dorit ca omul să renunţe la acest mod de a gândi: „Cel care priveşte marele chip al maicii noastre Firea în întregul măreţiei sale, care citeşte atotcuprinzătoarea şi neîncetata ei desfăşurare, cine se vede încăput în ea şi nu pe sine, dar un întreg regat cât o subţire trăsătură de penel, acela singur preţuieşte lucrurile după dreapta lor măsură”. Reflecţiile lui Montaigne deschid calea teoriei moderne despre om. In angrenajul complicat al vieţii umane, gânditorii umanităţii au încercat să afle mecanismul gândirii şi voinţei, menit a dovedi „unitatea şi omogenitatea naturii umane”.

Viorica Bica

Biblioteca Municipală Făgăraş

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile despre tine sau dă clic pe un icon pentru autentificare:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s