BIBLIOTECA FĂGĂRAŞ ŞI BUNĂ ZIUA FĂGĂRAŞ VĂ INVITĂ LA LECTURĂ


Julius Evola, Misterul Graalului, Editura Humanitas, 2008

In autobiografia sa spirituală, Evola defineşte simbolistica Graalului: ”principiul unei forţe transcendente şi dătătoare de nemurire, legată de starea primordială şi care continuă să existe chiar şi în perioada căderii, a involuţiei sau decadenţei”. In Evul Mediu, simbolul Gralului a reprezentat „o tentativă de intervenţie directă în jocul forţelor istorice” menită să restabilească contactul între puterea politică şi „Centrul” invizibil, să determine reunificarea celor „două puteri”: cea regală şi cea sacerdotală. Însemnările lui Evola îşi au sursa în cercetările lui René Guénon. Mircea Eliade va confirma apoi semnificaţia ocultă şi mistică a ciclului Regelui Arthur şi al Graalului. O abordare filologică şi conceptuală a misterului Graalului este sintetizată de Franco Cardini în studiul introductiv al volumului,„Graalul evolian între simbol şi ezoterism”. In decursul anilor, i-au fost atribuite Graalului o multitudine de interpretări, desprinse din moştenirea celto-păgână, arabo-persană sau euharistico-creştină. Cardini menţionează că opera wagneriana, „Parsifal”, a fost receptată şi ca un manifest ante litteram al naţional-socialismului. In Germania hitleristă Graalul reprezenta simbolul purităţii rasei ariene.

Cuvântul „Graal” a fost asociat cu notele tulburătoare din opera wagneriană „Parsifal” şi cu imaginea pe care compozitorul o imortalizase: Graalul este cupa în care a fost adunat sângele lui Hristos. In jurul ei s-a ţesut viaţa spirituală şi rituală, ale cărei mistere vor fi „reîntemeiate” de un cavaler fără păcat. Wagner a recurs la un text datat din secolul al XIII-lea, „Parzival” al lui Eschenbach. In romanele franceze medievale, Graalul semnifica pocalul din episodul Patimilor.

Termenul „graaus” este atestat în franceza veche. In Provenţa, cuvântul „grazal” sau „grasal” este întâlnit la jumătatea secolului al XII-lea. Il întâlnim şi azi, în limbile romanice. Este binecunoscutul savoiard „grolla”. La sfârşitul secolului al XII-lea, se semnalează poemul lui Chretien de Troyes, „Perceval”. Procesiunea Graalului în poemul lui Chrétien de Troyes înseamnă recreerea procesiunii liturgice, castelul devenind o catedrală luminată. In creaţiile anonime din secolul al XIII-lea din Franţa se păstrează aspectul liturgic, dar cu mai puţin fast, concentrat pe penitenţă şi asceză. De altfel cavalerul Graalului nu mai este Perceval, ci Galahad, cel ce întruchipează mesagerul divin, capabil să aducă mântuirea pentru lumea arthuriană. Fiu al lui Lancelot du Lac, Galahad este simbolul cavalerului- pelerin venit pe această lume pentru a avea revelaţia supremă a Graalului. Lumea Graalului este o lume a iniţierii. In finalul poemului, Perceval ajunge la o abaţie. Aici îşi va răscumpăra greşeala prin penitenţă şi umilinţă. Intre secolele al XII-lea şi al XIV-lea apar versiuni germane, norvegiene, islandeze, spaniole şi italiene. De-a lungul timpului, cercetători au propus pentru mitul Gralului o origine islamică, datorată ezoterismului sufit şi a literaturii cavalereşti persane. Alţii l-au asociat căderii Ierusalimului şi eşecului idealurilor cruciate. Oto Rahn menţionează şi existenţa unor relicve. Catedrala din Genova posedă „Sfântul lighean de la Cezareea”, o cupă poligonală verde-smarald, aşa după cum susţin unele versiuni ale legendei Graalului. Catedrala din Valencia păstrează, de asemenea, în tezaurul ei un „Graal”.

Julius Evola „străbate” în acest volum doctrinele creştină, iudaică, musulmană, budistă, tradiţiile păgâne ale lumii euro-mediteraneene. René Guénon aprofundează raportul dintre mitul Graalului şi cel din tradiţiile mitico-religioase-„Centrul Lumii”, „Peştera sacră”.

Consemnările lui Evola deschid interpretările tradiţiei metafizice. „Doar din punctul de vedere al unei discipline care ştie să surprindă realitatea a ceea ce se ascunde îndărătul simbolurilor şi miturilor primordiale şi mai apoi, din acela al unei metafizici a istoriei, acest mister poate fi surprins potrivit semnificaţiei sale adevărate şi profunde”.

Viorica Bica

Biblioteca Municipală Făgăraş

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile despre tine sau dă clic pe un icon pentru autentificare:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s