BUNĂ ZIUA Făgăraş – Cetatea Făgărașului a primit o singură stea în Ghidul Verde Michelin


Cetatea Făgăraşului şi Mânăstirea Brâncoveanu de la Sâmbăta de Sus au primit o stea în Ghidul Verde Michelin. Această distincție duce cele două obiective în categoria “interesante-de vizitat”.
Prestigioasa colecţie Michelin a inclus în apariţiile sale Ghidul Verde România, ce a fost lansat şi în limba română zilele trecute, pentru a permite turiştilor iubitori de cultură şi autenticitate să-şi pregătească mai bine voiajul şi să descopere cele mai frumoase locuri ale ţării noastre.
Trei stele Michelin – cea mai înaltă distincţie („de vizitat neapărat”) – au primit 17 zone şi obiective din România, iar din judeţul Braşov doar Biserica fortificată (Cetatea) din Prejmer. Biserica a fost înscrisă pe lista patrimoniului cultural mondial UNESCO din 1999. Pe la 1211, Regele Ungariei Andrei al II-lea pomeneşte într-un document adresat teutonilor numele râului Târlung, pe lângă care se va dezvolta aşezarea Prejmer. Cavalerii teutoni care primesc drepturi asupra acestui teritoriu sunt cei care vor ridica până la un anumit nivel biserica din Tartlau (denumirea săsească a localităţii).
Lăcaşul de cult, datat în a doua treime a secolului al XIII-lea, a fost construit în stilul gotic burgund introdus de cistercieni la Cârţa. Ca şi alte monumente din Transilvania, biserica fortificată de la Prejmer a suferit numeroase intervenţii, dar în urma restaurării întreprinse între anii 1960 şi 1970 şi-a recăpătat forma iniţială. Constituie cel mai bine păstrată şi cea mai puternică biserică-cetate medievală din Estul Europei.

Celelalte obiective din România care au primit cea mai înaltă distincţie sunt: Mănăstirea Horezu, Biserica Stavropoleos, Galeria de Artă Medievală Românească, Transfăgărăşanul, Mânăstirea Suceviţa,  Mânăstirea Dragomirna, Mânăstirea Voroneţ, Mânăstirea Moldoviţa, Muzeul Naţional de Artă, Galeria de Artă românească modernă, Muzeul Ţăranului Român, Bucovina, Maramureşul, Muzeul Civilizaţiei Populare Tradiţionale „Astra” din Dumbrava Sibiului, Delta Dunării, Mânăstirea Humor.

Autorii ghidului au oferit trei stele oraşului Sibiu. Capitala culturală europeană din 2007 este singurul oraş care se bucură de această distincţie. Bucureşti, Timişoara, Sighişoara şi Braşov au primit câte două stele. Oltenia este regiunea cel mai slab reprezentată în ghid. Singura recomandare de trei stele din această regiune este Mânăstirea Horezu. Moldova nu are nici un oraş de trei sau două stele.

Dacă Biserica fortificată din Prejmer a primit distincţia maximă, alte zone şi obiective din Braşov şi împrejurimi au primit câte două stele (merită vizitate): Castelul Bran, Culoarul Rucăr-Bran şi Centrul Istoric al Braşovului – Piaţa Sfatului şi Biserica Neagră. În schimb, Casa Sfatului a primit o singură stea (este interesantă), ca şi Bastionul Ţesătorilor, Muzeul de Artă şi Etnografie,  Cetatea (numită castel, în ghid) Făgăraşului şi Mânăstirea Brâncoveanu de la Sâmbăta.

Michelin a creat primul ghid de călătorie cu peste 100 de ani în urmă pentru a promova călătoriile rutiere şi pentru un condus mai sigur. Astăzi, divizia Michelin Travel & Lifestyle oferă călătorilor o gamă largă de ghiduri turistice, hărţi, resurse on-line de călătorie, accesorii auto şi încălţăminte.

Stelele ghidului Michelin sunt o adevărată etichetă şi îi dau călătorului posibilitatea să descopere dintr-o privire locurile pe care nu trebuie să le rateze şi care îi pot oferi amintiri de neuitat – comori culturale sau naturale.  Pentru pregătirea ediţiei româneşti, autorii ghidului au colindat întreaga ţară timp de mai multe luni, vizitând un număr mare de locuri. Selecţia a fost riguroasă, zonele fiind delimitate în funcţie de nouă criterii, printre care prima impresie, renumele sau popularitatea, accesibilitatea şi ospitalitatea. Autorii ghidului Michelin au privit România din trei unghiuri încrucişate: cel intim, al românilor care locuiesc aici, cel critic/subiectiv, al unui francez care cunoaşte bine regiunea şi, al treilea, obiectiv, al unui autor care descoperă România pentru prima dată. Indiferent de ghid sau de destinaţie, stelele sunt întotdeauna acordate în conformitate cu aceleaşi criterii Michelin: impresia pe care i-a făcut-o vizitatorului la sosire, renumele site-ului, patrimoniul său cultural, comoditatea şi confortul oferit vizitatorului, autenticitatea şi farmecul său.

Ghidul Michelin este alcătuit pe şapte regiuni, cu peisaje variate, la care se adaugă o mare diversitate a patrimoniului şi moştenirii culturale, influenţe istorice ale civilizaţiilor otomană, germană, austro-ungară etc. Fiecare dintre aceste regiuni poate deveni o destinaţie în sine. Ghidul Verde Michelin propune turiştilor plimbări ghidate – adesea însoţite de un plan – în numeroase oraşe, precum Timişoara, Cluj-Napoca, Braşov, Oradea, Sibiu, Iaşi, Constanţa şi, bineînţeles, Bucureşti. Dar completează descoperirea României prin descrieri ale unor localităţi mai rar prezentate în alte ghiduri turistice, cum ar fi Buzău, Ploieşti, Craiova, Piatra Neamţ, Brăila, Bistriţa sau Deva. Ghidul Verde Michelin România propune şi o selecţie de adrese şi de informaţii practice în ceea ce priveşte posibilităţile de cazare, masă, transporturi, mari evenimente etc. Ghidul are 368 de pagini şi include 22 de hărţi, aproximativ 600 de adrese (din care 400 cu locuri de cazare şi restaurante) şi 160 de fotografii.

cetatea-fagara%C8%99ului-a-primit-o-singura-stea-in-ghidul-verde-michelin.html

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile despre tine sau dă clic pe un icon pentru autentificare:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s