BIBLIOTECA FAGARAS SI BUNA ZIUA FAGARAS VA INVITA LA LECTURA


N. Steinhardt, Primejdia mărturisirii, Convorbiri cu Ioan Pintea, (1984- 1988), Editura Dacia, 2000

In prefaţa volumului, intitulată sugestiv „Prin celălalt către sine”, Ioan Pintea avea să mărturisească: „Din întâlnirile cu N. Steinhardt am învăţat că efectele, exaltarea, grandiosul, solemnitatea, exuberanţa şi patetismul se pot transfigura într-o ordonare a trezviei. Trezvie care, însemnând nu numai trezire, ieşire din somnolenţă, părăsirea abuliei, deschide particularul printr-o modalitate iniţiatică înspre echilibru şi dreapta judecată”.

Textul celor „şapte zile”, s-a conturat pe terasa de la Casa Poetului şi în chilia Părintelui Nicolae, la Rohia, în anul 1988. Nuanţa vechio-testamentară a celor şapte zile reiese din aşezarea simbolică a acestora, ce înmănunchează revelaţia unei săptămâni „lucrătoare întru spirit”, „întru facere”.

Textul „Despre agonia Europei”, a fost înregistrat în cursul anului 1989 şi transcris abia după decembrie. ”Eseurile” din Addenda fac parte din al doilea „depozit” Steinhardt. Primul este cuprins în volumul „Monologul polifonic”. ”Epistolarul” încheie paginile unei cărţi în care gândirea monahului de la Rohia poartă pecetea rostirii.

Steinhardt şi-a consacrat ceasurile de „veghe”, patristicii şi filosofiei, „vecinătăţii valorilor care nu se contrazic”, într-o neîncetată bucurie a regăsirii: Kipling, Soljeniţân, Churchil şi „Dumnezeu s-a născut în exil”, filmele lui Piţa, Danieluc, Fellini, plastica şi arhitectura, sculptura, poezia, Mozart, Sergiu Celibidache.

„Primejdia mărturisirii” poartă în sine două conotaţii: „primejdia” opiniei în contradicţie cu discursul clasic şi cea a mărturisirilor faţă de intoleranţa anilor premergători Revoluţiei din 1989.

Pentru cel care a aparţinut generaţiei lui M. Eliade, E. Ionescu, E. M. Cioran, C. Noica, Mircea Vulcănescu, Anton Dumitriu, cultura este „o altă ipostază a vieţii”,”o perspectivă din care viaţa poate fi privită, analizată şi constatată drept fenomen natural în plină efervescenţă”, în sensul deplin al termenului „trăirism”. Arta şi cultura dobândesc în conştiinţa contemporaneităţii hieratismul, sacralitatea, prin deschiderea către tainele ce ne înconjoară. In viziunea lui Steinhardt există o concordanţă perfectă între Blaga şi „punctul Omega” al lui Teilhard de Chardin, „întru menirea cosmică a fiinţei umane şi a noosferei”. Este acea „ înduhovnicire a întregului cosmos”.

Dintre cărţile dezbaterilor de conştiinţă şi a reperelor morale, Steinhardt citează: „Clopotniţa” de Ion Druţă, „Clopotul scufundat” al lui Liviu Ciocârlie, „Marele cântec” al lui Mihail Diaconescu, „Căderea în lume” a lui Constantin Ţoiu, „Sala de aşteptare” a lui Bedros Horasangian, „Glorie” de Eugen Uricariu, „Sara” de Ştefan Agopian, „Fii binevenit, călătorule!” de Ovidiu Moceanu. Lui Constantin Ţoiu îi aduce remarci de valoare, în sensul documentării „ cu nestăpânită tristeţe, cu anxietate patriotică” a perioadei interbelice şi a realităţii ei politice. Pentru romancierul istoric sau narator, opera balzaciană este definitorie. Scriitorul francez „a ştiut să-şi păstreze mereu cumpătul şi să pună în slujba reconstituirii adevărului, nu atât impulsurile temperamentale cât capacitatea analitică şi deosebitoare a minţii”.

Dintre profesorii de la facultate, Iorga, Gusti, Rădulescu-Motru, Constantin C. Giurescu, S. Mehedinţi, se detaşează portretul lui Nae Ionescu. El promova „senzaţia cordialităţii şi a dependenţei de cultură”. Aserţiunile lui Kant, Hegel, Descartes, Schelling, Husserl „se prefăceau în puncte de răscruce şi margine de hăuri”. Nae Ionescu a predat cultura ca „antirefugiu”, ca stare de tensiune”. „Profesor-unicat”, „avea să evolueze ori mai curând să cocheteze cu doctrine fataliste încrezătoare în predestinări psiho-biologice, însă proprie caracterului său , agerimii sale cerebrale era libertatea spiritului”. Stilul său pedagogic şi cogitativ s-a transmis, fără îndoială, elevilor săi: Mircea Eliade, Emil Cioran, Contantin Noica, Petre Ţuţea.

In viziunea lui Steinhardt, călătoria ca itinerar spiritual, completează educaţia. Cei „doi timpi”, ucenicia şi călătoria, contactul cu alte „universuri” nu este decât „îmbogăţire, izvor de mai multă îngăduinţă şi de înţelegere a nesfârşitei exuberanţe a creaţiei”. Goethe a publicat volumele „Anii de ucenicie” şi „Anii de călătorie ai lui Wilhelm Meister” ca un corolar al formării personalităţii.

„Nu e mai frumoasă zăbavă decât cetitul cărţilor”, ne spune cronicarul.

„Cititorul ideal”, aşa cum avea sa-l numească Mihai Gafiţa pe N. Steinhardt, va dezvălui „puterea de transfigurare a lecturii particulare, cuprinsă în sintagma „între”, aşezată la mijlocul vieţii şi al cărţilor: „e un soi de interspaţiu, de pământ al nimănui, la egală distanţă de receptor şi de executant (sau de autor) şi într- însul se consumă de fapt drama lecturii ori a audiţiei…lectura devine un act complex, o comuniune între cititor şi scriitor. De unde şi caracterul activ al unei lecturi atente.”

Rostirile lui Steinhardt converg înspre conştientizarea lecturii.

„Lectura e semnul distinctiv al omului de calitate, al celui nerobit cu totul vremelniciei. Audio-vizualul nu a izbutit încă sa-i desfiinţeze prestigiul, poate nici măcar să-l scadă simţitor. Cărţile sunt dăruite cu insidioasa putere de adâncă pătrundere în cugetul şi inima celor care le deschid cu intenţii candide şi învoiesc a da audienţă mesajului lor. Să stăm, de aceea, drepţi, să stăm cu luare-aminte, să stăm cu grijă: să nu care cumva să corupă ce este mai bun în noi. Cărţile pot fi leac şi antidot şi otravă. Să le deschidem larg porţile, mereu curioşi, mereu ospitalieri, nu însă fără TREZIE”.

Viorica Bica

Biblioteca Municipală Făgăraş

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile despre tine sau dă clic pe un icon pentru autentificare:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s