Primăvara pe care o chemăm…


Nu se mai aude liniștea iernii. Sunt freamăte de nerăbdare în văzduh – vreo pasăre îndrăgostită își rostește chemările. Și chiar dacă copacii mai stau cu brațele ridicate să-și primească cămeșile, chiar dacă aerul este tăiat în frig, ca sticla sub imperiul cristalelor de gheață, chiar dacă smocurile galbene de iarbă zgribulesc pe întinderi neostoite, prin cerul albastru cu nori scămoși, umblă un zvon, un puls ce palpită vizibil în venele văzduhului. Dar nu și în țărână…

Țărâna este încă stinsă de îngheț. Scurmi în ea și nu-ți răspunde. Nu a mângâiat-o nimeni, nici degetele lungi și reci ale soarelui, nici discul plugarului. Poate vreun bot umed în căutatre firului de iarbă crud… Nici o vizită de curtoazie nu a primit până acum. Nu i-a  zumzăit în pletele încâlcite chihlimbarul albinelor și nici nu a foșnit norul de rubin al bububruzelor. Oare până când?

Un fior vă cuprinde, vă agită și înțelegeți că un început arhaic se cuibărește confortabil în faldurile calde ale inimii. Vreți să lăsați Primăvara să-vă primenească odăile sufletului?

Imaginați-vă interiorul vostru ca pe o casă veche, cu un potențial fabulos, care așteaptă să o decorați, să-i lustruiți lemnăria, să-i redați strălucirea mobilelor și ferestrelor, prin sume de gesturi care să acopere pleoapele geamurilor cu perdele de dantelă și spinarea podelelor de lemn bine întreținut, cu covoare multicolore, țesute blând în lână caldă, de mâna  unei pricepute țesătoare. Să agățați, cu evlavie, pe pereții proaspeți văruiți, icoane care să vă umple inima de înțelegere spirituală și să vă stingă orecum dorul de lumea dumnezeiască. Recuperați urcioarele și strachinile, vasele pentru flori, statuetele, fluierele și jucariile de la strămoși și așezați-le anume întâmplător prin colțurile camerelor sau pe luciul stins al etajerelor și bufetelor.

Sunteți însăși Primăvara, ”arhitectul firelor de iarbă”; vă reconstituiți, vă reinventați, vă reimaginați – la fel și totuși schimbați, cu un tremur de așteptare, căci promisiunile au fost făcute, de unii, poate, încă din iarnă, sau,  poate, că alții acum au început să le rostească.

Sunteți poeții destinelor voastre, vă scrieți viața în versuri necuprinse, în versuri zilnice, în versuri de fiecare clipă, adesea neștiute de nimeni:

Zambind printre-ale primaverii ruguri,
In taina, liliacul timpuriu
Intredeschide buzele din muguri.
Dar cerul s-a schimbat in plumburiu.
Zapada, ploaia, uite, si-au dat mana,
Alaturi bat cu pasii uzi tarana,
De parca primavara n-a venit.
Tarana s-a umflat, s-a-mbolnavit,
A-ncremenit si-a capatat pe fata
Lucioase, triste pojghite de gheata. – N.Labiș

Chemați primăvara, grabiți-o acum, ajutați-o prin starea voastră, de suflet, să pășească în lume ca un mister descifrat cu simple formule – voi, călători prin anotimpuri, fire de iarbă, frunze, flori, vlăstari. Așezați-o la butoniera inimii și, apoi, acționați cu încredere, spre a vă făuri visele.

Astrologii vorbesc  despre această primăvară și spun căVenus in Varsator ne ajuta sa punem accentul pe prietenie, conlucrare, activitati de grup sau umanitare. Am inceput cu Soare, Mercur, Marte, Kiron in Pesti si asta inseamna ca avem parte de cateva zile de intuiții puternice, nevoie de fantezie si evadare in lumi de vis, de a citi sau a vorbi despre lucruri ce tin de spiritualitate si credinta. Astrele vin cu indemnul de a ne explora lumile interioare si de a ne conecta cu izvorul de apa vie pe care cu totii il avem in inima, care poate vindeca orice si pe oricine începând cu noi si terminand cu planeta.”

bibliotecar Raluca-Maria Bucur

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile despre tine sau dă clic pe un icon pentru autentificare:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s