Concurs ”Sfântul Valentin versus Dragobete”: Craciun Camelia, Colegiul National Radu Negru, Făgăraș. Clasa a-IX-a


Dragobetele

Fiu al Babei Dochia, “Dragobetele” era sarbatorit pe 24 februarie. Probabil pentru omul arhaic aceasta zi insemna inceputul primaverii, ziua in care natura se trezeste, ursul iese din barlog, iar omul trebuia sa participe si el la bucuria naturii. Dragobetele era un barbat chipes, un neastamparat si un navalnic. A fost preluat de la vechii daci unde Dragobetele era un petitor si un nas al animalelor, romanii l-au transfigurat in protector al iubirii celor care se intalnesc in ziua de Dragobete, iubire care tine tot anul asa cum si pasarile “se logodesc” in aceasta zi.

Ziua de 24 februarie, satele romanesti rasunau de veselia tinerilor si de zicala “Dragobetele saruta fetele”. Sunt multe credintele populare cu referire la Dragobete. Astfel, se spunea ca cine participa la aceasta sarbatoare avea sa fie ferit de bolile anului si mai ales de febra, si ca Dragobetele ii ajuta pe gospodari sa aiba un an imbelsugat. Imbracati de sarbatoare, fetele si flacaii se intalneau in fata bisericii si plecau sa caute flori de primavara prin paduri si lunci. Fetele se intorceau in sat alergand, obicei numit “zburatorit”, fiecare fata fiind urmarita de cate un baiat caruia ii cazuse draga. Daca baiatul era iute de picior si o ajungea, iar fata il placea, ea il saruta in vazul tuturor. Sarutul acesta semnifica logodna celor doi pentru un an, sau chiar pentru mai mult, Dragobetele fiind un prilej pentru comunitate sa afle ce nunti se pregatesc pentru toamna.

Nici oamenii mai in varsta nu stateau degeaba, ziua Dragobetelui fiind ziua in care trebuia sa aiba grija de toate orataniile din ograda, dar si de pasarile cerului. In aceasta zi nu se sacrificau animale pentru ca astfel s-ar fi stricat rostul imperecherilor.
Femeile obisnuiau sa atinga un barbat din alt sat pentru a fi dragastoase tot anul. Fetele mari strangeau de cu seara ultimele ramasite de zapada, numita zapada zanelor, iar apa rezultata din urma topirii era folosita pe parcursul anului pentru infrumusetare si diferite descantece de dragoste.

Dragobetele trebuia tinut cu orice pret: Daca nu se facea cumva Dragobetele, se credea ca tinerii nu se vor indragosti in anul care urma. In plus, un semn rau era daca o fata sau un baiat nu intalnea la Dragobete macar un reprezentant al sexului opus, opinia generala fiind ca, tot anul, respectivii nu vor mai fi iubiti, iar daca o fata iesea impreuna cu un baiat si nu se sarutau, se credea despre ei ca nu se vor mai iubi in acel an.

In lumea satului, plantele erau de mare ajutor pentru a afla daca tinerii se casatoresc. Una din aceste plante era numita Floarea dragostei, o planta cu frunze in forma de lance si flori roz-purpurii, care crestea in locuri inalte. Se plantau in gradina doua fire de Floarea dragostei pentru tinerii indragostiti si daca cele doua plante se apropiau, era semn ca ei se vor casatori.

Dupa cum a spus-o si A. De Musset, dragostea poate fi definita ca credinta, ca religie a fericirii terestre. Insa, deoarece religia noastra ortodoxa nu ne recomanda sa imprumutam sarbatoarea Sf. Valentin de la alte neamuri, nimeni nu ne poate interzice sa onoram dragostea, care este cea mai frumoasa religie de pe lume, prin stramoseasca noastra sarbatoare de dragoste :  Dragobetele.

Dragobetele este echivalenta cu Sf.Vlaentin, doar cu mici diferente. Sf.Valentin  este o sarbatoare imprumutata de la americani, iar Dragobetele este sarbatoarea romanilor.Pe 24 Februarie se iubeste.Se iubeste in stilul dulce romanesc, in cel mai curat si mai intens mod.Este ziua lui Dragobete, numit si Navalnicul sau Logodnicul Pasarilor.fecior chips si puternic ce ne aduce iubire  in casa si in suflet : Năvalnicul, fiind perceput ca un fecior frumos şi iubăreţ nevoie mare, care le face pe tinerele fete să-şi piardă minţile.Tradiţia spune că fetele care îşi aşează busuioc sub pernă, în noaptea de Dragobete, îşi vor visa ursitul. Tot în popor, se crede că îndrăgostiţii care se întâlnesc azi vor fi protejaţi în iubire tot anul..

Steaua acestui flăcău, a cărui evocare acţiona direct asupra fibrelor erotice ale tinerilor, a început să apună în a doua jumătate a secolului al XX-lea. Într-un fel, Dragobetele a fost şi el o victimă a comunismului. După Revoluţie, locul lui a fost luat treptat de Sfântul Valentin, care a fost importat din lumea occidentala şi care este sărbătorit conştiincios pe 14 februarie. Entitate magică asemănătoare lui Eros sau Cupidon, Dragobetele se diferenţiază de blajinitatea Sfântului Valentin din tradiţia catolică, fiind un bărbat chipeş şi neastâmpărat.

Unii filologi sustin ca numele „Dragobete” provine de la doua cuvinte vechi slave „dragu” si „biti”, care s-ar traduce prin expresia „a fi drag”. Alti filologi sustin ca vine din cuvintele dacice „trago” – tap (mai tarziu devenit „drago”) si „bete” – picioare. Exista si ipoteza ca „Dragobetele” se traduce prin „chipul frumos din Casa lui Dumnezeu, tanarul frumos, ales”, de la cuvintele dacice „drag”, ce semnifica „chip frumos”, „chip de lumina” si „betel”- „casa lui Dumnezeu” :Exista o serie de obiceiuri in zona rurala legate de aceasta sarbatoare: Fiecare avea grija ca aceasta zi sa nu ii prinda fara pereche, ceea ce ar fi reprezentat un semn rau, prevestitor de singuratate pe intreg parcursul anului, pana la urmatoarea zi de Dragobete; In aceasta zi, oamenii mai in varsta trebuie sa aiba grija de toate animalele din ograda, dar si de pasarile cerului; Nu se sacrifica animale pentru ca astfel s-ar fi stricat rostul imperecherilor; Barbatii nu trebuie sa le supere pe femei, sa nu se certe cu ele, pentru ca altfel nu le va merge bine in tot anul; Tinerii considera ca in aceasta zi trebuie sa glumeasca si sa respecte sarbatoarea pentru a fi indragostiti tot anul;Credinta populara spune ca daca in aceasta zi nu se va fi intalnit o fata cu vreun baiat, se crede ca tot anul nu va fi iubita de nici un reprezentat al sexului opus; In aceasta zi, nu se coase si nu se lucreaza la camp si se face curatenie generala in casa, pentru ca tot ce urmeaza sa fie cu spor; In unele sate se scotea din pamant radacina de spanz, cu multiple utilizari in medicina populara; In unele zone, femeile obisnuiau sa atinga un barbat din alt sat, pentru a fi dragastoase intreg anul; De Dragobete se faceau logodne simbolice pentru anul urmator (uneori le urmau logodnele adevarate) sau fetele si baietii faceau fratii de sange; in padure, in jurul focurilor aprinse, tinerii baieti si fete stateau de vorba. Fetele strangeau viorele si tamaioasa, pe care le pastrau la icoane, fiind folosite apoi in diverse farmece (Vraji) de dragoste;

Prin urmare, conform traditiei , de Dragobete, trebuie sa fim veseli, sa radem, sa ne intalnim cu persoana iubita, sa iesim sa culegem flori, sa intampinam primavara cum se cuvine.

 

37 comentarii »

  1. Chiriloiu Gabriel said

    10

  2. Marginean Ovidiu said

    10 :d

  3. roxana roxana said

    10 🙂

  4. Craciun Roxana said

    10 so :*

  5. Popa Tudor said

    10:D

  6. Iuli said

    10 !

  7. Alexandra said

    10:*

  8. Viorica Bica said

    Detaliata rememorare!
    Nota 10!

  9. Alin said

    10

  10. cristi said

    frumoasa compunere. nota 10, sa castigi!

  11. Camelia Stan said

    10

  12. rares said

    11 :))

  13. Adi apo said

    10

  14. Ariana said

    10

  15. deyu said

    10!

  16. Iulian said

    10

  17. Karin said

    10

  18. Alexandru said

    10 😀

  19. Anca said

    10

  20. Rodyca said

    10

  21. pria ionit said

    10

  22. dj adi said

    10

  23. Teo said

    10!:)

  24. Andrei said

    Felicitari! 10

  25. Iulya said

    sooper 10:>

  26. iuly said

    10

  27. marie said

    10

  28. alex said

    10

  29. cata said

    10

  30. Andreeea said

    10

  31. andrada said

    10

  32. Danny said

    10

  33. deaconescu said

    ”10”

  34. genoveva said

    10

  35. Vijoli Mihai said

    10

  36. Alexandra said

    10 normal

RSS feed for comments on this post · TrackBack URI

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile despre tine sau dă clic pe un icon pentru autentificare:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s