BIBLIOTECA FAGARAS SI BUNA ZIUA FAGARAS VA INVITA LA LECTURA


Hermann Hesse, Jocul cu mărgele de sticlă, Bucureşti, Editura RAO, 1994

Ceea ce îi conferă originalitate acestui roman, publicat în 1943, sunt motivele, tipologiile, procedeele şi mijloacele artistice „aparent ireconciliabile”. Aidoma „arcadelor ogivale ce converg spre creştetul bolţii de catedrală gotică”, „Jocul cu mărgele de sticlă” reprezintă o sinteză a diverselor tendinţe şi modalităţi literare. Clasicismul echilibrat, romantismul patetic, conştiinţa lucidă a realismului, tentele expresioniste şi suprarealiste se întrepătrund armonios în textul literar.

Scriitorul Hermann Hesse este editorul biografiei lui Joseph Knecht, „magister ludi” ( maestru al jocului). Poeziile şi cele trei povestiri din final întregesc biografia, relevând profilul moral al pseudo-autorului lor.”Aducătorul de ploaie”, „Duhovnicul” şi „Biografia indiană” sunt o prefigurare a destinului autorului-personaj. Acţiunea acestor povestiri se desfăşoară într-un trecut îndepărtat-epoca matriarhatului, zorii creştinismului, perioada istoriei indiene. In schimb, biografia propriu-zisă este proiectată la sfârşitul secolului XXIV, ceea ce denotă caracterul alegoric al textului.

Castalia este o provincie spirituală utopică. Aici sălăşluiesc ştiinţele- ştiinţa muzicii, filologia, matematica, astronomia, sub oblăduirea atentă a unui magistru. Jocul cu mărgele de sticlă, marea invenţie a Provinciei, este un simbol al armonizării disciplinelor ştiinţifice şi a artei. Treptele spre autodesăvârşire definesc acest roman. Intâlnirea cu „magister musicae”, cel care întruchipează idealul Provinciei pedagogice, va fi întâiul pas care îi va deschide calea spre Castalia. La sfârşitul primului ciclu educativ, Joseph este îndrumat spre şcoala din Waldzel, oraşul jucătorilor cu mărgele de sticlă. Întrebările răsar, urmându-şi firul logic al relatărilor: Castalia este un paradis al spiritualităţii sau închide în ea însăşi contradicţiile inerente unei societăţi? ”Magister ludi” îi încredinţează o misiune diplomatică la mănăstirea benedictină Marifels. Istoric erudit si om politic influent, pater Jacobus îl va iniţia în problemele complexe ale istoriei. Perseverent, Knecht urcă treptele ierarhice ale Ordinului şi va deveni el însuşi „magister ludi”. Conştientizase importanţa istoriei dar şi a perisabilităţii Provinciei, ruptă de realitatea în mijlocul căreia exista. Îşi anunţă demiterea spre a pleca ca simplu perceptor „afară”. Elevul său va fi Tito Designori, fiul prietenului lui de altădată, Plinio. Insă sfârşitul îl va împiedica să cunoască pulsul vieţii „adevărate” de dincolo de zidurile Cetăţii. Va muri înecat.

Opera maestrului va fi continuată de discipolul său. Pornind din Castilia spre lume, Plinio închide etapele „chemărilor” şi „trezirilor” lui Joseph Knecht. „Provincia pedagogică” şi „restul lumii”, acestea sunt sursa conflictului adus de scriitor în prim-planul cărţii sale. Autorul nu poate fi un apologet al „lumii celei mari”, deoarece după „epoca foiletonistică” lumea din afara Castaliei, „reintră pe vechile făgaşuri, oamenii se împart mai departe în profitori şi victime, se aude din nou zăngănit de arme”. El nu poate fi niciun apologet al Castaliei, deoarece spiritul, în orgolioasa lui izolare, se dezice de misiunea ce i-a fost încredinţată. Jocul cu mărgele de sticlă, „apt să realizeze sintezele cele mai surprinzătoare şi să contribuie la educaţia spirituală”, rămâne, totuşi, o activitate gratuită, de vreme ce nu reuşeşte să contribuie efectiv la îndreptarea stărilor de lucruri din afara Provinciei.

Prin Plinio Designori, Hermann Hesse îşi exprimă idealul său: ”împăcarea spiritului cu lumea , altfel spus, restabilirea armoniei dintre universul spiritual şi cel teluric”.

Viorica Bica

Biblioteca Municipală Făgăraş

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile despre tine sau dă clic pe un icon pentru autentificare:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s